În data de 6 decembrie se vor constitui in multe sate din Tara Fagarasului ( Venetia de Jos, Lisa, Sercaita, Ohaba, Sinca Veche, Bucim, Harseni, Margineni, Sebes) Cetele de feciori, un minunat obicei de iarna, care se mai pastreaza inca si azi. Evenimentul va avea loc la Veneţia de Jos, comuna Parau.

Cetele de feciori sunt asociaţii juvenile sau mici organizaţii de feciori 4-7 până la 18-20 de persoane cu vârsta cuprinsă între 17 şi 20 de ani. Cetele au în frunte un şef: vătaf sau jude. Cetele au ca sarcini principale: să organizeze jocul şi petrecerile tineretului sătesc de la sărbătorile de iarnă, să colinde casele gospodarilor de Crăciun şi să îndeplinească rituri şi ceremonii cu caracter vădit arhaic. Ceata se stabilea la o gazdă unde stătea pe toată perioda sărbătorilor de iarnă: din ajunul Crăciunului până de Sfântul Ion. Gazda este sediul comun al Cetei de feciori. Ceata îşi caută din timp o gazdă. Se preferă o casă încăpătoare, fără copii mici, în care feciorii întră ca într-o familie.
În satele din Ţara Făgăraşului cetele de feciori se constituie în ziua de Sfântul Nicolae, adică pe 6 decembrie.Tot atunci se aleg vătafii şi se fixează feciorii care intră în Ceată. În trecut alegerea vătafului se făcea la bufetul din sat pentru că acesta trebuia să de de băut celor prezenţi (după desemnarea lui). Autorităţile locale (popa, notarul, primarul) aveau rolul de-a acorda „slobozenia”. După constituirea Cetei şi alegerea vătafului („ridicarea vătafului”) urmează ridicarea efectivă a acestuia la grindă şi înălţarea Craiului Nou. Feciorii din Ceată îl aruncă în sus, la grindă pe vătaful lor. Acest ceremonial avea odinioară un înţeles simbolic solar, în prezent feciorii îşi ridică vătaful pe braţe pentru a-l face cunoscut în noua funcţie. Cel mai cunoscut criteriu de care se ţinea seama, în alegera vătafului era acela al vitalităţii. Vechile criterii de „nobleţe”, şi de „frumuseţe” şi-au pierdut din însemnătate. Astăzi criteriile principale sunt: criteriul economic (să facă faţă cheltuielilor), calitatea de lider, autoritatea în faţa celorlalţi, vârsta şi experienţa, respectarea unor obligaţii faţă de ceata şi săteni. Feciorii din Ceată sunt cei mai chipeşi, mai cântăreţi, cei mai voinici din sat. O altă condiţe este ca feciorii din Ceată să fie băştinaşi, şi nu venetici. Ceata funcţionează pe baza unor regulamente scrise. Gradele din Ceată sunt: vătaf mare, vătaf mic, stegar, „colcer” (are grijă de alimente), „crâşmar”, casier („mânuieşte banii”), stegar( are grijă de steag). Steagul de Ceată simbol al credinţei însoţeşte pretutindeni Ceata chiar şi la joc. Fetele sunt cele care se strâg şi fac steagul de Ceată şi-l împodobesc în funcţie de specificul fiecărui sat.

Ceata îşi desfăşoară activităţile pe parcursul a trei perioade distincte: 6 decembrie – 24 decembrie; 24 decembrie – 7 ianuarie; 7 ianuarie – 6 decembrie anul viitor. Sărbătoarea de Sfântul Nicolae a fost aleasă pentru înfiinţarea Cetei, pentru că e o zi de sărbătoare, de odihnă şi veselie şi mulţi din sat poartă numele de Nicolae. În
perioada pregătitoare 6 decembrie – 24 decembrie Ceata caută gazdă (sediu) feciorii învaţă colinde, antamează lăutari, aduc lemne din pădure pentru foc, cumpără băutură, îşi pun la punct îmbrăcămintea, încălţămintea, podoabele steagul. În perioada Crăciunului pregătirile trebuie încheiate pentru că începe perioada principală: colindatul. Ceata colindă mai întâi primarul, apoi urmează preotul, notarul cum era înainte, apoi umează fetele. Feciorii colindă în casele în care sunt fete de măritat, fetele sunt jucate de către feciorii Cetei.
În prezent Cetele desfăşoară un ceremonial teatral, de spectacol dinamic, bine marcat, dar uneori modificat; locul gazdei fiind luat de cele mai multe ori de Căminul Cultural sau de Casa de Cultură.

M.T