Europa se teme de criză şi în 2011

Europa se teme de criză şi în 2011

Pe măsură ce anul se apropie de sfârşit, rămâne neclar câte ţări din zona euro ar putea în cele din urmă să cadă victimă crizei, după cum necunoscută este şi dimensiunea daunelor economice provocate de aceasta. Cu certitudine, economiştii au adoptat o abordare prudentă faţă de perspectivele de creştere ale zonei euro în anul următor.
Uniunea Europeană intră în noul an frământată de probleme financiare care au scos la iveală fisurile economice tot mai adânci ale regiunii, ca şi temerile în creştere legate de viitorul monedei euro, notează agenţia germană DPA, într-o analiză dedicată perspectivelor economice pentru 2011, informează Agerpres.

În pofida unui torent de cifre economice solide, oficiali din cele 16 state ale zonei euro depun încă mari eforturi să ţină sub control criza datoriilor apărută la începutul anului, dar şi să susţină încrederea economică în moneda comună după luni de turbulenţe pe pieţe. "Pe scurt spus, deşi economia zonei euro pare să reziste în mod rezonabil crizei datoriilor suverane până acum, există încă bune motive de preocupare faţă de perspectivele trimestrelor viitoare", consideră Jonathan Loynes, economistul şef al grupului de cercetare Capital Economics.
După un salt din recesiunea de anul trecut şi o creştere de 1,7% în 2010, Comisia Europeană prognozează o creştere a Produsului Intern Brut al blocului comunitar de 1,5% în 2011, ce ar trebui apoi să se accelereze până la 1,8% în anul următor.

Acum şase luni, Grecia, greu îndatorată, a devenit primul stat din zona euro care a primit un colac de salvare financiar, prin accesarea un fond de ajutor nou-creat, condus de Uniunea Europeană, de 750 miliarde de euro, menit să o salveze de pe marginea prăpastiei financiare. De atunci, tensiunile au continuat să crească, luna trecută Irlanda fiind obligată să accepte un plan de salvare de 85 miliarde de euro care să îi prevină intrarea în incapacitate de plată.
În acest moment, preocuparea este legată de faptul că criza s-ar putea extinde de la periferia geografică a zonei euro - Irlanda, Portugalia, Grecia, Spania - la membri din nucleul acesteia, precum Italia şi Belgia, ceea ce se adaugă incertitudinii care înconjoară perspectivele economice ale Europei.

Criza care se adânceşte a evidenţiat deja o diviziune economică în eurozonă. În timp ce economiile cele mai mari din regiune - Germania şi Franţa - au apărut ca forţele propulsoare din spatele ratei de creştere a zonei euro, state din linia întâi a crizei datoriilor au acţionat ca o frână pentru performanţa ei economică.
Acest lucru, la rândul lui, a realimentat îndoielile privind elaborarea de către Banca Centrală Europeană a unei politici unice de dobândă monetară, care să acopere state cu economii şi presiuni atât de divergente.

Într-o conferinţă susţinută în luna decembrie, preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a ţinut însă să domolească astfel de îngrijorări. "Toate economiile continentale foarte vaste, precum zona euro şi Statele Unite ale Americii, au un grad de deviaţie standard între diferite state sau economii", a spus Trichet, arătând spre diferenţele în termeni de creştere economică, costul muncii, inflaţie şi şomaj.

Oricum ar fi însă, criza datoriilor a declanşat semnale de alarmă în rândurile liderilor politici din zona euro legate de faptul că presiunile ar putea rezulta în distrugerea uneia dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene: crearea unei monede comune. "Ne confruntăm cu o situaţie excepţional de serioasă în ce priveşte euro", a declarat cancelarul german Angela Merkel luna trecută, la o întrunire a Federaţiei patronatelor din Germania.
În timp ce criza datoriilor a obligat BCE să continue programele de lichidităţi de urgenţă, o altă ameninţare pentru economia construită în jurul euro pare să fi fost deocamdată înlăturată.

Euro a fost atras într-un război al monedelor declanşat de acuzaţii potrivit cărora ţări precum SUA şi China au încercat să îşi devalorizeze în mod artificial monedele pentru a-şi ieftini exporturile. Rezultatul ar fi fost o cotaţie ridicată a euro.
Acum însă, în locul riscului ca o apreciere accelerată a euro să lovească mecanismul de export al eurozonei, unii specialişti în previziuni monetare vorbesc despre deprecierea monedei comune pe măsură ce criza datoriilor rămâne nerezolvată în noul an. Aceasta ar trebui, măcar, să încurajeze comenzile de export ale zonei euro.
În condiţiile unei crize a datoriilor ce continuă să mocnească, se menţine pericolul de turbulenţe economice şi financiare în 2011, concluzionează analiza DPA.

Sursa: realitatea.net