BNR şi FMI vor ca statul să nu impoziteze câştigurile băncilor din trecerea la IFRS

BNR şi FMI vor ca statul să nu impoziteze câştigurile băncilor din trecerea la IFRS

Banca Naţională a României (BNR) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit ca statul să nu impoziteze câştigurile băncilor din eliberarea de provizioane odată cu trecerea de la standardele româneşti de contabilitate la IFRS, la începutul anului 2012.
"BNR va pregăti şi publica până la finele lunii iunie un draft de reglementare privind filtre prudenţiale menite să conserve o atitudine prudentă privind solvabilitatea băncilor, provizioanele şi rezervele şi să permită totodată introducerea IFRS de la începutul anului 2012", se arată în scrisoarea de intenţie agreată în luna februarie de autorităţile române şi FMI.
În afară de eliberarea treptată a provizioanelor pe anumite criterii care vor fi stabilite de banca centrală în prima parte a anului, BNR şi FMI propun ca stornările de provizioane prin trecerea de la RAS la IFRS să nu fie înregistrate ca venituri suplimentare în contul de profit şi pierderi, şi să fie înscrise în contul de capital.

Preşedintele ARB, Radu Gheţea, a declarat pentru MEDIAFAX că discuţiile sunt incipiente, dar varianta de lucru vizează ca sumele eliberate să fie înregistrate în rezerva băncii ca rezultat reportat şi să nu fie considerate profit.
Diferenţele ar putea fi semnificative numai prin faptul că regulamentul BNR permite diminuarea provizionului pentru creditele cu restanţe la plată doar în limita a 25% din valoare, pe când standardele IFRS permit diminuarea expunerii cu întreaga valoare de piaţă a garanţiei.
La finele anului trecut, băncile constituiseră provizioane în sumă de aproape 24 de miliarde de lei (5,6 miliarde euro), iar o serie de bănci şi-au vândut deja bună parte din portofoliul de credite neperformante negarantate.

Pe de altă parte, bacherii susţin că de cele mai multe ori inspectorii de la banca centrală au tendinţa să egalizeze costurile de risc calculate în standarde internaţionale de contabilitate şi în sistemul contabil românesc.
Mai mult, există riscul ca din 2012, odată cu posibila finalizare în defavoarea instituţiilor de credit a unor procese cu clienţii persoane fizice, unele bănci să fie nevoite să provizioneze, pe principiul contagiunii, volume semnificative din portofoliul de retail.
În aceste condiţii, profiturile iniţiale mari din stornarea unor provizioane s-ar putea eroda repede.
Veniturile băncilor vor fi ridicate artificial şi pentru că vor înregistra un plus de comisioane, care au fost încasate la acordarea finanţării, dar IFRS le tratează ca venituri până la maturitate, defalcate proporţional pentru fiecare an.

Poziţia BNR, care arată o preocupare mai mult decât orice pentru aspecte prudenţiale şi de stabilitate financiară, este explicabilă. Pe de o parte, în această perioadă de criză, când majoritatea guvernelor au contribuit cu sume consistente la stabilitatea financiară, BNR nu se poate baza pe un suport financiar din partea Executivului, iar pe de altă parte vine după două decenii de falimente bancare, mai mult sau mai puţin răsunătoare.
De altfel, BNR demonstrează consecvenţă, opoziţia de anul trecut faţă de prevederile OUG 50 privind creditele acordate populaţiei având raţiuni tot de prudenţialitate şi de stabilitate financiară, dincolo de argumentul că nici instituţia nu are un comportament suficient de transparent pentru o bancă centrală.
Singura "protecţie" a debitorilor a fost menţinerea unui curs de schimb relativ stabil, în condiţiile în care mai mult de jumătate din finanţări au fost acordate în valută.

"Vom monitoriza evoluţia creditării în devize străine şi vom lua măsuri dacă va fi necesar pentru a ne asigura că împrumuturile în valută au un preţ (sunt suficient de scumpe - n.r.) care să reflecte riscurile asociate pentru debitorii un-hedged (neacoperiţi faţă de riscul valutar - n.r.), se mai arată în ultima scrisoare de intenţie semnată cu FMI.
Pierderile din sistemul bancar aproape s-au dublat anul trecut, la 1,98 miliarde lei, provenind de la 22 de institutii de credit, iar celelalte 20 de bănci au însumat câştiguri de 1,68 miliarde de lei, sub profitul cumulat din 2009.
Sistemul bancar a încheiat anul trecut, pentru prima dată din 1999, cu o pierdere netă de 304 milioane lei. Cu toate acestea, la nivel operaţional, băncile au raportat în continuare câştiguri "frumoase", iar în raportările pe IFRS majoritatea băncilor sunt pe câştig.
Potrivit datelor finale centralizate de BNR, sistemul bancar a înregistrat în 2009 un profit net de 815 de milioane lei (200 de milioane euro), în condiţiile în care 22 de instituţii de credit au încheiat exerciţiul financiar pe plus, iar 20 de bănci au raportat pierderi.

Sursa: mediafax.ro