Steffen Schlandt şi tezaurul muzical săsesc

Steffen Schlandt şi tezaurul muzical săsesc

Marţi, 11.10.2011, la Muzeul Civilizaţiei Urbane, Steffen Schlandt, a lansat cartea şi cd-ul „Cântece săseşti din Ţara Bârsei” culese de autor cu sprijinul Asociaţiei Saşilor din Ţara Bârsei stabiliţi în Germania.
Ligia Fulga, directorul Muzeului de Etnografie Braşov, a prezentat volumul şi a menţionat că lansarea de carte coincide cu deschiderea Festivalului Muzica Coronensis, care promovează actul de cultură de excelenţă. „Un festival de asemenea calitate merită să fie cunoscut de publicul braşovean. Steffen Schlandt a demonstrat că organizează evenimente la nivel înalt, este un muzician şi un scriitor de anume tip şi a realizat o carte care, nouă antropologilor, ne dă o anume satisfacţie”, a precizat Ligia Fulga.

Culegere de texte muzicale

Cartea şi cd-ul realizate de Steffen Schlandt a impresionat publicul braşovean într-un mod special mai ales că o asemenea culegere de texte muzicale nu s-a scris, până în prezent, despre saşii din Ţara Bârsei care au compus melodii specifice mai multor localităţi. Textul muzical nu este la îndamâna oricui, deoarece cântecele au fost culese cu greu de la puţinii bătrâni ce mai trăiesc în satele ce au avut mari comunităţi germane.
Despre aceste cântece, Ligia Fulga, a mai precizat: „Este vorba despre un adevărat tezaur muzical care, dacă nu ar fi fost Steffen Schlandt, s-ar fi pierdut”.

O oră de revelaţie

Braşovenii prezenţi la acest eveniment au avut parte de o oră de revelaţie, în care au beneficiat de cântece în prima audiţie la Braşov. Colecţia muzicală de pe cd a mai fost auzită de saşii din Germania, unde autorul a prezentat cartea şi cd-ul. Acţiunea face parte dintr-un proiect care a avut mare succes şi de care saşii s-au bucurat deoarece au regăsit legătura cu locul de naştere.
Steffen Schlandt, autorul cărţii „Cântece săseşti din Ţara Bârsei”, a mulţumit conducerii Muzeului Civilizaţiei Urbane care i-a permis să facă această lansare: „Este o posibilitate de a face cunoscută această carte care face parte dintr-un proiect mai amplu. Lansarea se face cu sprijinul corului, cu muzica de pe cd-ul înregistrat şi cu imagini realizate de autori ce au legături cu localităţi din Ţara Bârsei. Am căutat melodii şi texte care vorbeau despre aşezarea geografică, despre iubire şi despre istoria locului. Nu a fost un lucru uşor de realizat deoarece bătrânii din sate care mai ştiau melodia nu reuşeau să o redea cu acurateţe. Unii ştiau textele, alţii doar melodia şi nu aveau textul. În cele din urmă, am reuşit să le punem cap la cap şi să realizăm acest disc. Ne-am folosit de cor, de picturi şi de muzica înregistrată pe cd la această lansare de carte şi am dorit să redăm câte o melodie din cele 16 sate din Ţara Bârsei”.

Temele din cântec

După ce cântecele au fost identificate, pentru că a fost greu de ghicit cum ar trebui să sune, ele au fost adunate cu grijă în cartea şi cd-ul lansate de Steffen Schlandt.
El a identificat cântecul Bodului, prezent pe cd, cântec ce face referire la regiunea geografică a localităţii, la natură şi la sentimentele care l-au animat pe compozitor. Cântecul Cristianului a fost compus de un cristolovean, născut în Germania, care a fost rugat să compună un cântec. La început nu a fost agreat, dar odată cu trecerea anilor a fost din ce în ce mai iubit de cristoloveni şi cântat.
Braşovul a fost prezentat pe o pictură realizată de Ştefan Mironescu, intitulată Bartolomeu (1953), cartier ce la vremea respectivă era desprins de Braşov, ca un sat, fără stemă. Cântecul, în folclorul saşilor, era interpretat de una-două-trei voci, erau acompaniaţi de o chitară şi apoi de acordeon.

Cântec, imagine şi iubire

Steffen Schlandt a povestit despre activitatea sa de documentare pentru realizarea acestei cărţi: „În satul Vulcan nu am găsit nici o pictură. Aici am găsit o reprezentare cu Măgura Codlei, care apare ca un punct de referinţă. S-a folosit o pictură Hans Bulhardt, din colecţia Muzeului de Artă Braşov, vedere înspre Măgura Codlei, de la Sânpetru-Dealul Lempeş-Bod. O altă imagine folosită a fost cea a lui Eduard Morres – vedere asupra Bucegiului de pe Piatra Craiului (colecţie privată). Această pictură, indicată pentru cântec, aminteşte de un tânăr bolnav de dragoste, care ascultă clopotele de la Sinaia şi se gândeşte la suferinţa provocată de dragostea iubitei. Tema istorică este şi ea reflectată prin cântec. De exemplu o melodie şi un text reprezintă un cântec de cătănie ce se cânta la plecarea tinerilor din Hărman, în armată, care se bucură, mai beau ultimul păhărel, îşi fac curaj, îşi iau la revedere de la iubite şi pleacă din sat. Acest cântec a fost pus în valoare de cor, pe patru voci şi, ca odinioară, s-au auzit chiotele fetelor după băieţii care au plecat”.
Un alt cântec prezentat vorbeşte despre lupta de la Feldioara, din 16 octombrie 1612, moment comemorat în fiecare an, la un monument al elevilor căzuţi în această luptă. Cântecul a fost prezentat alături de tabloul Ruina Feldioara 1819, din colecţia Muzeului Brukenthal Sibiu.

Alte cântece ale saşilor

Tema istorică se regăseşte şi într-un cântec cules din satul Rotbav, ce descrie un moment al ocupaţiei temporare poloneze. Versurile vorbesc despre „Consiliul Local fuge în stânga şi dreapta” şi apare un duce polonez, care nu a putut fi identificat de autor, dar e clar faptul că polonezii se împrietenesc cu saşii din localitate şi mănâncă împreună slănină. Despre acest text Steffen Schlandt spune: „A existat doar textul, dar nu a existat nici o melodie. Pentru Rotbav avem doar rimă, fără melodie, ceea ce s-a potrivit foarte bine la reconstituirea cântecului. Alte localităţi în care am găsit cântecele sunt: Râşnovul, cu o particularitate, unde au existat o pereche de fraţi, fiecare contribuind la realizarea cântecului, Sânpetru, cu un cântec compus de Heinrich Lukesch, dar a cărui fiică nu şi-a dat acordul să se cânte acest cântec, Prejmerul cu cântec cu caracter de imn, cu două strofe, desen Josef Teutsch-Prejmer, din colecţia Muzeului de Artă Braşov şi Braşovul cu cântecul saşilor , care făcea apel la cetăţeni ai Braşovului să înceapă a cânta dragei noastre Apolonia Hirscher. Cântecul a fost compus pe Cetăţuie.”
În încheiere autorul a ţinut să precizeze faptul că nici unul dintre aceste cântece ale saşilor nu este agresiv şi este foarte important faptul că ele au îndemnat la toleranţă etnică.

Ileana Gafton Dragoş