„Festivalul Interetnic 7 sate”
PATRIMONIU IMATERIAL
„Festivalul Interetnic 7 sate”
Primăria Muncipiului Săcele, judeţul Braşov, în parteneriat cu Asociaţia Cultural Sportivă Izvorul Săcele şi Asociatia HMIK, au finalizat proiectul cultural „Festivalul Interetnic 7 sate” finanţat de Fondul Cultural Naţional, încadrat în aria “Patrimoniu Imaterial”. Momentul a fost marcat de lansarea unei broşuri “Multiculturalitate şi interculturalitate în cele 7 sate săcelene”, în cadrul Muzeului Etnografic din localitate, fiind considerat primul eveniment cultural comun al celor trei etnii care alcătuiesc comunitatea locală: românii (mocanii), maghiarii (ceangăii) și romii.
Promovarea patrimoniului multicultural
Primarul Municipiului Săcele, Radu Nistor Florea, a declarat: “În cadrul acestui proiect au fost organizate mai multe evenimente culturale cu scopul de a promova patrimoniul multicultural al celor 7 sate şi cultura etniilor conlocuitoare. Aici trăieşte o populaţie cu o istorie diversificată, dar care are elemente commune, deoarece fiecare a împrumutat de la cealaltă din port şi tradiţii. Dacă am face o incursiune în trecut rezultă că obiceiurile mocanilor, ceangăilor şi rromilor au ceva în comun şi că aceste etnii nu ar fi existat dacă nu s-ar fi susţinut una pe cealaltă. De exemplu, mocanii, care se ocupau cu oieritul vindeau produsele către maghiari, în timp ce maghiarii cumpărau de la rromi unelte agricole, articole de uz casnic, lacăte, burlane sau potcoave, pentru că rromii deţineau un adevărat monopol în prelucrarea metalelor. De asemenea, rromii se mai ocupau cu cositorirea cazanelor şi a oalelor existente în stânele mocanilor sau în gospodăria ceangăilor”.
Lăutăria, portul popular şi gastronomia
Radu Colţ, unul dintre autorii lucrării “Multiculturalitate şi interculturalitate în cele 7 sate săcelene”, alături de Emilia Stoian şi Hochbauer Gyula au strâns în cartea lansată la final de proiect informaţii legate de români-mocani, maghiari-ceangăi şi ţigani-rromi, ce reprezintă trei comunităţi ce au conlocuit de-a lungul timpului în relaţii mai bune sau mai rele, dar care au realizat o istorie comună, în care au existat diferenţe, dar şi asemănări. Informaţiile au fost luate din “lăzile de zestre”, din cărţi şi din muzee şi au fost aşezate în acest proiect, care crează o simfonie de neuitat. Pentru a scoate şi mai mult în evidenţă aspectul multicultural au fost organizate spectacole culturale, la care au participat reprezentanţi ai celor trei etnii.
Rromii, faimoşi pentru talentul muzical şi pentru plăcerea cu care cântă şi dansează, au prezentat “lăutăria” şi portul popular, maghiarii, arhicunoscuţi în confecţionarea porţilor ceangăieşti au prezentat portul popular şi motivele florale iar mocanii, preocupaţi de stână şi transhumanţă au făcut demonstraţii gastronomice.
În program
În cadrul proiectului a existat un program dedicate doar promovării obiceiurilor şi tradiţiilor etniilor: Dansuri și cântece tradiționale cu participarea unor artiști și formații locale, aparținând comunităților română, maghiară și romă; Prezentare de obiceiuri și tradiții proprii celor trei comunități entice locale; Prezentare de costume populare mocănești, ceangăiești și rome; Demonstrații meșteșugărești: țesături și broderie, pictură pe lemn și sticlă, sculptură în lemn, ouă încondeiate, accesorii pentru costume populare, atelier de păpuși; Demonstrații culinare: bulz și plăcinte mocănești, turtă dulce, tocană de cartofi ceangăiască.
Ileana Gafton Dragoş