Tradiții de Sângiorz

Tradiții de Sângiorz

În calendarul popular este sărbătorit Sângiorz, un personaj mitologic, important şi venerat, care ar fi primit în păstrare cheile vremii, împreună cu Sâmedru. Legenda spune că atunci când aude orăcăit de broaşte, Sângiorzul întinde mâna şi ia cheile din mâna lui Sâmedru, închide iarna cu o cheie, iar cu cealaltă deschide primăvara, vremea cea bună, de aceea sărbătorirea sa, care se întinde pe mai multe zile (21 aprilie-­1 mai) are semnificaţii de înnoire a timpului. În consecinţă, din practicile ritualice nu lipsesc pomenirea şi îmbunarea spiritele morţilor, mai ales cele rele. La Sângiorz se aprindeau şi focuri rituale, menite să purifice spaţiul, să distrugă sau să ţină în frâu vrăjitoarele ce aduceau necazurile şi calamităţile asupra oamenilor, a vitelor şi a recoltelor.
În dimineaţa de Sângiorz se practicau udatul, stropitul, scăldatul sau înrouratul ritual, apa putând fi „neîncepută” ­- acesta era un act de purificare, de prevenire a bolilor, dar şi unul menit să aducă vitalitate şi frumuseţe sau să grăbească căsătoria. La Sângiorz era semănat „busuiocul dragostei” care avea puterea magică de a face fetele mai drăgăstoase şi atrăgătoare, aducându­-le şi norocul de a se căsători în acel an. Asemănător celorlalte sărbători care erau hotar de timp, se credea că la Sângiorz se deschidea cerul pentru o clipă, iar oamenii care aveau norocul de a surprinde momentul îşi putea împlini dorinţele în acel an. Acum era şi timpul cel mai favorabil pentru descoperirea comorilor, fiindcă flăcările ardeau deasupra lor şi locul putea fi însemnat în mare taină. Tot la Sângiorz se făceau previziuni meteorologice, se interzicea împrumutul lucrurilor din casă, se retezau părul şi vârful cozilor la animale. Sângiorzul este considerat şi începutul de an pastoral, de urcare a oilor la munte.

Superstiţii de Sângiorz
- Nimeni nu are voie să doarmă în această zi, deoarece se crede că acela care va aţipi va fi somnoros întregul an.
- Se mai spune că în această zi e bine să fii pişcat de urzici
- Dacă te stropeşti cu apă neîncepută luată dis-de-dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, alungi orice vrajă din casa ta
- Pentru a fi ferit de rău şi de deochi, înainte de Sf. Gheorghe trebuie să prinzi un şarpe, să-i tai capul, apoi să-l porţi la pălărie sau basma
- Se spune că în ziua de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri şi cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi
- Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântăresc, ca să fie sprinteni tot anul
- Oamenii se încing cu ramuri verzi ca să nu-i doară şalele.

R. Enache