Falsificatorul de dosare de la DNA Oradea (II)

Falsificatorul de dosare de la DNA Oradea (II)

Falsificatorul de dosare de la DNA Oradea (II)

În cursul anului trecut, presa națională (Cotidianul, Lumea justiției, Evenimentul zilei) a dezvăluit în zeci de articole că și la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, considerat o unitate de elită de către procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, a activat un procuror gen Portocală, în persoana lui Ciprian Man, care a condus acest serviciu în perioada decembrie 2013 martie 2017.
Procurorul-șef Man a avut doi colaboratori apropiați în cadrul DNA Oradea, respectiv pe procurorul Dan Chirculescu, care s-a pensionat în primăvara anului trecut, și pe procurorul Cristian Ardelean, care aspiră să devină șeful acestui serviciu, după ce prietenul său Man a rămas fără funcție. Practicile abuzive și lipsa de profesionalism ale celor trei procurori au făcut ca DNA Oradea să înregistreze în acest an nu mai puțin de 53 de achitări pentru diverse infracțiuni cu care au sesizat instanțele de judecată. Statistic se poate vorbi despre o achitare pe săptămână, ceea ce este foarte grav și impune un control de urgență al Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Recent am aflat că împotriva principalului discipol al fostului procuror șef Man, procurorul Cristian Ardelean, au fost formulate mai multe plângeri penale prin care i-au fost aduse acuzații grave privind falsificarea unor probe sau acte procedurale în dosare pe care le-a instrumentat (declarații, procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, mandate de aducere, acorduri de recunoaștere a vinovăției). Aceste plângeri au fost formulate de foști procurori, polițiști și avocați.

În prima parte a documentarului am vorbit despre cariera pe pile a procurorul Cristian Ardelean, am spus povestea unui rechizitoriu contestat și cum infirmă condica așa-zisa evidență personală, am analizat un proces-verbal cu semnătură falsă pentru avocat. Astăzi continuăm dezvăluirile în acest caz.

Declarație substituită, cu semnături contrafăcute

Comisarul de poliție Adrian Bota, din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Satu Mare, a fost trimis în judecată de procurorul Cristian Ardelean de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA, pentru luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Principalele probe în acuzarea polițistului sunt denunțul unui interlop, Mircea Condor, condamnat definitiv la șapte ani și șase luni închisoare pentru tâlhărie, 11 ani și 6 luni pentru constituire de grup infracțional organizat și furt calificat, și declarația unui coinculpat, Vasile Nagy. Având suspiciuni că declarația inculpatului Vasile Nagy din 14 mai 2015 ar fi fost falsificată prin substituire de către procurorul de caz, comisarul Bota a formulat împotriva acestuia plângere penală pentru sustragerea ori distrugerea de probe, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, compromiterea intereselor justiției și inducerea în eroare a organelor judiciare. Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sub nr. 10173/2017, în data de 24 noiembrie 2017.
Comisarul Bota susține că procurorul Ardelean ar fi substituit declarația dată de către coinculpatul Vasile Nagy în prezența apărătorului ales, avocatul Alexandru Butuc din Baroul Bihor, cu o declarație pe care a reformulat-o prin adăugire în fals și pe care a resemnat-o cu pastă albastră, iar semnăturile avocatului Butuc și inculpatului Nagy au fost transpuse grafic, apărând în creion. Bota a arătat în acest sens că avocatul inculpatului Nagy i-a spus că acesta nu a făcut nicio declarație acuzatoare la adresa sa cu ocazia audierii sale de către procurorul Ardelean, dar în pagina a doua a declarației de la dosar apare o afirmație acuzatoare la adresa sa, respectiv că un anumit teren intravilan din comuna Viile, Satu Mare, i-ar aparține.

Pagină fără semnături

Suspiciunile polițistului Bota par întemeiate. Pe paginile 1 și 3 ale declarației vizate, semnătura procurorului Ardelean apare cu pastă albastră, iar semnăturile avocatului Butuc și inculpatului Nagy apar în creion. Mai mult și mai grav, pe pagina a doua, pe care se bănuiește că s-a produs adăugirea de text, nu apare nicio semnătură, respectiv nici a procurorului, nici a avocatului și nici a inculpatului. Avocatul Alexandru Butuc, fost procuror, ne-a confirmat că inculpatul Nagy nu a făcut nicio afirmație acuzatoare la adresa polițistului Bota cu ocazia audierii sale de către procurorul Ardelean. Pentru a-și întări afirmația, ne-a prezentat și două înscrisuri. Primul este o declarație olografă pe care i-a solicitat-o inculpatului Nagy în data de 22 aprilie 2015, după ce i-a angajat cauza, aceasta fiind o practică pe care o aplică în cazul tuturor clienților săi. În această declarație, Nagy susține că nu este adevărată acuzația care i se aduce, că l-ar fi ajutat pe Adrian Bota să disimuleze originea ilicită a obținerii unui teren în Viile, Satu Mare. Al doilea este o declarație olografă pe care Vasile Nagy i-a transmis-o din penitenciar, în care susține că, în niciuna din declarațiile pe care le-a dat la DNA Oradea în fața procurorului Cristian Ardelean, nu a declarat ceva împotriva numitului Ardelean Bota, întrucât nu avea ce să declare împotriva acestuia, nu avea nicio relație și nicio afacere cu acesta.
Referitor la acuzațiile aduse procurorului de caz, este edificator și faptul că apărătorul ales al polițistului Adrian Bota, avocatul Bogdan Meșter, din Baroul Bihor, nu a fost invitat de procurorul Ardelean să asiste la audierea inculpatului Nagy în data de 14 mai 2015, cum ar fi fost procedural și normal. Mai ales că avocatul Meșter îi înaintase procurorului Ardelean, în data de 24 aprilie 2015, adică cu trei săptămâni înainte, o cerere prin care solicita să fie anunțat cu privire la efectuarea oricărui act de urmărire penală în dosarul clientului său Adrian Bota, în vederea exercitării dreptului la asistare. Drepturile inculpatului și avocatului său nu au prezentat însă nicio valoare pentru vajnicul procuror DNA. De altfel, mai mulți avocați reclamă că acest procuror nu i-a invitat la audierea unor martori sau coinculpați în diverse cauze, în pofida cererilor prealabile depuse în acest sens, dar a întocmit procese-verbale în care a consemnat în fals că i-ar fi invitat telefonic, deși apelurile sale nu apar în listingul convorbirilor lor telefonice.

Unealtă a procurorului Ciprian Man

La începutul anului 2012, procurorul Ciprian Man, de la DNA Oradea, a realizat o înțelegere cu un infractor condamnat în primă instanță într-un dosar și urmărit penal în alt dosar, pentru ca acesta să formuleze un denunț pentru trafic de influență împotriva apărătorului său, avocatul Ioan Sava din Baroul Bihor. Este vorba despre Ionel Morar-Romocsa, care a fost condamnat de Judecătoria Oradea în noiembrie 2011 la o pedeapsă de 4 ani și 3 luni închisoare cu executare pentru 16 infracțiuni de complicitate la furt calificat din locuințe și era urmărit penal pentru alte 6 infracțiuni similare în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea nr. 16/p/2011. După această înțelegere frauduloasă, în februarie 2012 Curtea de Apel Oradea a admis recursul inculpatului Romocsa și i-a modificat pedeapsa în 3 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere. Iar la începutul anului 2013, procurorul Man a intervenit la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Vasile Popa, solicitându-i să dispună preluarea dosarului lui Romocsa de la Parchetul Oradea la Parchetul pe care îl conducea, cu motivarea că procurorul de caz, Adela Stamatiu, vrea să-l trimită în judecată, deși nu există probe de vinovăție. Totodată, Man l-a rugat pe Popa să repartizeze dosarul lui Romocsa unui anumit procuror, sens în care l-a indicat pe procurorul Cristian Ardelean, cu care se afla în relații de prietenie. Verificând alegațiile lui Man, prim-procurorul Popa a constatat că procurorul Adela Stamatiu a finalizat cercetările în cauză, i-a prezentat învinuitului Romocsa materialul de urmărire penală și a redactat rechizitoriul în ciornă, întrucât existau probe de vinovăție.
Văzând că nu dă curs solicitării sale, procurorul Man a revenit cu solicitarea sa la prim-procurorul Popa, de data aceasta cu altă motivație, respectiv că învinuitul Romocsa este foarte important pentru DNA Oradea și doreau să-l ajute întrucât i-au făcut promisiunea că nu va mai fi trimis în judecată și nu riscă o condamnare cu executare dacă formulează denunț împotriva fostului său apărător. Prim-procurorul Popa s-a lăsat convins de data aceasta și a dispus preluarea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, unde a fost înregistrat sub nr. 255/p/2013. Popa a repartizat acest dosar procurorului Cristian Ardelean, care i-a confirmat că a discutat cu procurorul Man de la DNA și știe ce trebuie să facă. În data de 3 iulie 2013, în timp ce prim-procurorul Popa se afla în concediu, procurorul Ardelean l-a scăpat pe Romocsa, dispunând scoaterea sa de sub urmărire penală printr-un rechizitoriu prin care l-a trimis în judecată doar pe autorul celor șase infracțiuni de furt calificat din locuințe, Koszta Sandor Attila. Motivarea scoaterii de sub urmărire penală este superficială și dubioasă, procurorul Ardelean invocând în esență că există dubii asupra vinovăției lui Romocsa, în condițiile în care au fot administrate aceleași probe ca în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată și condamnat pentru 16 fapte similare și Romocsa a recunoscut faptele respective în faza de recurs. Astfel, printr-o înțelegere frauduloasă, procurorii Man și Ardelean au scăpat de răspundere penală un infractor periculos.

Mandat de aducere falsificat prostește

Procurorul Ardelean l-a absolvit pe Romocsa, în condițiile în care a primit dosarul la începutul lunii martie 2013, cu propunere de trimitere în judecată, și nu a mai efectuat niciun act de urmărire penală pentru a se edifica asupra vinovăției acestuia până la emiterea soluției la începutul lunii iulie 2013. Nu l-a reaudiat pe învinuitul Romocsa, nu l-a confruntat cu autorul furturilor și nu i-a prezentat materialul de urmărire penală.
Pentru a-și justifica inactivitatea pe parcursul a patru luni în acest dosar, dar și soluția de scoatere de sub urmărire penală, procurorul Ardelean a emis un mandat de aducere (aflat la fila 574 din dosar), în care este consemnat că a dispus organelor de poliție din cadrul SIC-IPJ Bihor să-l aducă pe învinuitul Romocsa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor în ziua de 27 iunie 2013, ora 9.15, pentru a fi ascultat ca învinuit și pentru a-i fi prezentat materialul de urmărire penală. Acest mandat constituie un fals grosolan, având în vedere că la finalul acestuia este consemnat că a fost întocmit ulterior, respectiv în data de 28 iunie 2013, adică după o zi de la data stabilită pentru punerea în executare. Pe de altă parte, la dosar nu există niciun proces-verbal întocmit de organele de poliție din care să rezulte că ar fi efectuat demersuri și a-l aduce la Parchet pe învinuitul Romocsa. Cu toate acestea, după o săptămână, procurorul Ardelean a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Romocsa. Procurorul Cristian Ardelean este pasibil de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului și fals intelectual, având în vedere că a dispus scoaterea nelegală și netemeinică de sub urmărire penală a învinuitului Ionel Morar-Romocsa pentru 6 infracțiuni de complicitate la furt calificat, în baza unei înțelegeri prealabile frauduloase cu procurorul Cristian Man de la Serviciul Teritorial Oradea, care a obținut un denunț penal într-un dosar instrumentat, și a întocmit un mandat de aducere în care a atestat în mod nereal că ar fi dispus organelor de poliție să-i fie adus învinuitul Romocsa în vederea audierii și prezentării materialului de urmărire penală.
Cum au ajuns astfel de procurori în DNA? La această întrebare pot și trebuie să răspundă Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde lâncezesc sesizările și plângerile formulate împotriva acestor procurori.

Valer Marian