Tradiții la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi

Tradiții la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi

Trisfetite este denumirea populară a sărbătorii celor trei mari ierarhi – Vasile, Grigore şi Ioan – prăznuiţi la sfârşitul lunii ianuarie. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelaţiei Orion, numit şi Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

În constelația Orion românii au identificat nu mai puțin de alte patru constelații pur românești ce nu au corespondent printre cele 88 de constelații recunoscute oficial de Uniunea Astronomică Internațională. Trisfetitele este una dintre ele și îi reprezintă pe Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan. Ei sunt localizați în cele trei stele din centura vânătorului, Alnitak, Alnilam și Mintaka. Alte nume pentru acest asterism sunt Cei Trei Crai, Craii de la răsărit sau Cei trei magi. În unele părți, țăranii le mai spun Toiege, alții le mai zic Cingătoarea Regelui, denumiri ce amintesc de toiagul și centura lui Orion.
Multe tradiții de spor și sănătate se leagă acest praznic. Se spune că trebuie să dăm o lumânare de pomană, pentru ca toată viața noastră să fie luminată. În ziua celor Trei Sfinți Ierarhi se face pomenire pentru sporul casei și pentru sănătate trupească și sufletească și se dau de pomană cărți de rugăciuni și iconițe, care-i reprezintă pe cei trei ierarhi. Sărbătoarea este o zi dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute. Pentru spor și pentru sănătate, la masa sărbătorească este bine să se consume pește și fructe, simboluri ale unei vieți duhovnicești smerite.
Sărbătoarea trebuie respectată și nu este bine să se presteze munci gospodărești. Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătate lor în ziua praznicului, deoarece cei Trei Ierarhi sunt doctori vindecători. În multe comune, numeroase familii îi serbează pe cei Trei Ierarhi ca ocrotitori ai casei. Gospodinele fac colivă, merg la biserică s-o sfințească și apoi împart ofrande cu colivă la trei bărbați. Pentru a avea spor și reușite în familie, se face pomenirea sufletelor celor care au murit neîmpărtășiți. De asemenea, femeile trebuie să respecte sărbătoarea și să meargă la biserică, pentru ca tot anul să aibă spor la treabă, iar la țară să toarcă lâna cu mult spor.
Fetele nemăritate trebuie să se roage celor Trei Ierahi să le aducă bucurii și un soț bun; toată ziua trebuie să mănânce pâine cu sare.
La Trisfetitele se fac și previziuni meteo: când curg streșinile, primăvara va fi friguroasă; când este ger, vara va fi călduroasă.
De altfel, începe să se schimbe vremea, să se strâmbe pârtiile şi să dea în primăvară, că doar iarna mai are de stat doar o lună, în cea a Făurarului, aşa cum i se mai spune lunii februarie. „Dar frigul încă mai face legea, mai ales că în unii ani, februarie îşi mai dă arama pe faţă, ca să arate că este tot lună de iarnă. Aşa că mai aruncă şi câte un pui de ger de crapă oul corbului. Oamenii satului spun că în luna lui februarie crapă ouăle corbului, când e ger, şi atunci ies puii din găoace. Şi-i mai bine să iasă puii din găoace, că, dacă martie prinde ouăle de corb neplesnite, le mănâncă furnicile”, consemnează etnologii.
În unele sate mai există credinţa că de Trisfetite încolţeşte grâul sub zăpadă, cel care a rămas neîncolţit în toamnă, şi începe logodna păsărilor.

R. Enache