Marii corupți și corupători, scăpați de procurori

Marii corupți și corupători, scăpați de procurori

Președintele României, Klaus Werner Iohannis, a afirmat, în pofida numeroaselor abuzuri semnalate din justiție, că sistemul judiciar își face treaba. Trecând peste proverbul că uneori tăcerea e de aur, procurorul general al României, Augustin Lazăr, l-a acompaniat clamând că procurorii soluționează în mod corect și în termen rezonabil dosarele penale. Din păcate și șeful statului și șeful procurorilor sunt departe de realitățile judiciare din țara noastră. Majoritatea marilor corupți și corupători au rămas neatinși după un deceniu și jumătate de la înființarea parchetului anticorupție. Oamenii cu bani și relații au beneficiat de regulă de clemența și favorizarea polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, întreținând adevărate focare de corupție de care nu s-a atins nimeni. O să vă prezentăm astăzi un caz sugestiv din județul Bihor, dar astfel de cazuri pot fi găsite în toate județele țării. Este vorba de îmbogățiți ai tranziției care au obținut prin corupție imunitate aproape totală în fața sistemului judiciar.

Trafic cu de toate și afaceri cu statul
Dorel Ungur, poreclit „Cap Mare”, a devenit în ultimul sfert de secol unul din cei mai potenți oameni de afaceri din județul Bihor. A avut școală puțină, dar a dovedit că are minte iute și mână lungă. Înainte de Revoluție a fost muncitor la Întreprinderea de Îmbunătățiri Funciare Bihor, având ca atribuție principală de serviciu să înfunde cu pământ găurile făcute de hârciogi, șobolani și nevăstuici în digurile Crișului Negru. În același timp s-a ocupat cu specula cu legume, fructe și animale, pe care le cumpăra de la producători persoane fizice și le revindea în piețele din marile orașe. După Revoluție a făcut bani din toate traficurile posibile: trafic de persoane, trafic de mașini, trafic de carburanți, trafic de țigări. Din banii câștigați a cumpărat la prețuri subevaluate mai multe foste întreprinderi de stat din orașul Salonta (SC Agrotransport SA, SC Transport Auto SA, SC Unic SA, SC GCL SA) și din zona apropiată (IAS Avram Iancu) iar ulterior a vândut activele sau a închiriat spațiile comerciale obținând sume înzecite.
Ungur și-a făcut pe parcurs mai multe firme, cu care a derulat afaceri în domeniile construcții civile, în special asfaltări de drumuri (SC Crișana Proconstruct SA), comercializarea de produse petroliere (SC Petro Crișana Oil SRL), transporturi (SC Agrotransport SA), exploatare balastiere și sortare pietriș și nisip (SC Extract Com SRL), exploatare și comercializare material lemnos (SC Pin Forest SRL), agricultură și alimentație publică (SC Agroconstruct Crișana SRL). Toate aceste firme au prosperat îndeosebi din afaceri cu statul. Aproape toate lucrările de asfaltare, reparații drumuri, canalizare, alimentare cu apă, construire sau reabilitare de imobile din zonă au fost monopolizate de firmele lui Ungur, calitatea lucrărilor fiind de cele mai multe ori execrabilă. Și-a deschis patru stații de comercializare a produselor petroliere în zona de frontieră, la care a comercializat motorină contrafăcută, inclusiv combustibil de tip M, îndeosebi cetățenilor maghiari din estul Ungariei, care au achiziționat-o pentru utilaje agricole, transport, încălzit. Și-a făcut balastieră clandestină și a exploatat nelegal balast în râul Crișul Negru în zona Batăr-Tăut. Și-a făcut stație de mixturi asfaltice cu grad mare de poluare în centrul orașului Salonta. Și-a făcut o asociație de proprietari de terenuri (Agrosilva Crișul Negru) și o asociație de vânătoare (Crișana Hunting) cu care a dobândit în mod dubios cinci fonduri de vânătoare din județul Bihor (Peri, Goroniște, Arpășel, Cighid și Ciumeghiu). A intrat în mod fraudulos în proprietatea pădurii Frăsinet, situată lângă localitatea Ghiorac. A achiziționat suprafețe mari de teren (circa 1000 de hectare), la prețuri derizorii de la bătrâni și oameni necăjiți, după care le-a comasat și le-a vândut unor cetățeni italieni. A dobândit două cariere de piatră la Urbis și Vintere. Deține un hotel lângă Arieșeni, în Munții Apuseni, o pensiune la Ciumeghiu, o sală de nunți și un restaurant în Salonta și o vilă în localitatea Avram Iancu din Bihor.
Protecție politică și judiciară
Pentru a-și realiza și conserva afacerile, Dorel Ungur a cochetat de-a lungul anilor cu toate partidele politice aflate la putere: FSN, PD, PNL, PDL, PSD. La vânătorile și mesele îmbelșugate pe care le-a organizat au participat lideri județeni ai acestor partide și mai mulți prefecți ai Bihorului. Principalul său amic și protector a fost un important lider județean al PDL, Ștefan Szereni, care a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, iar ulterior a fost senator în Parlamentul României. Ștefan Szereni a fost în perioada respectivă omul de încredere al liderului PDL Vasile Blaga, din județul Bihor. Ungur și fiica lui Szereni au fost asociați într-o societate comercială având ca obiect exploatarea resurselor minerale. Cu sprijinul lui Szereni Ungur a reușit s-și impună proprii primari în comunele Ciumeghiu și Avram Iancu iar cu ajutorul acestora a reușit să dobândească, să comaseze și să intabuleze, în condiții dubioase, sute de hectare de teren agricol. În cursul mandatelor acestor primari, aproape toți banii celor două comune au intrat în conturile firmelor și în buzunarele lui Ungur. Cu ajutorul amicilor și protectorilor săi politici, afaceristul a reușit să obțină declararea comunei Ciumeghiu ca zonă defavorizată, pentru a beneficia de alocare de fonduri și scutire de taxe pentru firmele sale.
La vânătorile și petrecerile organizate de afaceristul Ungur au participat aproape toți șefii Inspectoratului de Poliție ai Județului Bihor din ultimii 20 de ani, precum și mai mulți procurori șefi din Bihor, inclusiv de la DNA Oradea. Ungur se laudă inclusiv cu relațiile apropiate cu un procuror inspector din Inspecția Judiciară a CSM. Amicii săi polițiști și procurori l-au ajutat să dobândească, sau mai bine zis să achiziționeze, o diplomă de licență în drept de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Principalul cuibușor de atracție al afaceristului unde s-au organizat adevărate orgii, a fost cabana de vânătoare de la Cighid, care are piscină cu apă termală, unde amfitrionul aducea fete de companie și lăutari de top, precum cântărețul de manele Adrian Minune. La astfel de paranghelii a avut ca oaspeți inclusiv miniștri, ca de exemplu fostul ministru de interne Traian Igaș.
Alături de zeci de firme și de afaceri bănoase, Dorel Ungur a avut și zeci de dosare penale, dar a scăpat basma curată din toate grație prietenilor săi suspuși din politică, poliție și justiție. Mulți polițiști și procurori au făcut un sluj rușinos în fața bogătașului. Un comisar șef de poliție i-a solicitat sprijinul pentru a deveni șeful SIPI Bihor, iar ulterior îl informa cu privire la datele pe care le obțineau polițiștii despre el. Un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, actualmente la DIICOT, i-a furnizat listiningul cu convorbirile telefonice ale unui om de afaceri din Salonta care îi făcea concurență și cu care a avut un conflict violent. Un fost procuror șef al Parchetului Bihor i-a amenințat direct pe reclamanții care au formulat o plângere penală împotriva lui Dorel Ungur.
Procurorii bihoreni, buni samariteni
O să prezint în cele ce urmează câteva dosare în care procurorii bihoreni au avut o atitudine vădit părtinitoare față de afaceristul Ungur. În dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr.370/P/32003, înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta, Dorel Ungur a fost cercetat pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală și distrugere. Un concurent de-al său, Mihai Deac, care deținea și el o stație de carburanți în Salonta, l-a acuzat că l-a lovit cu parul în cap, ziua în amiaza mare, în centrul orașului Salonta, în fața primăriei, și apoi i-a distrus autoturismul. Dosarul a fost plimbat timp de trei ani pe la șase procurori de la parchetele bihorene. După trei ani s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Ungur, prin aplicarea forțată a principiului „in dubio pro reo” și disjungerea și continuarea cercetărilor față de autori neidentificați. Îngrozită și scârbită, persoana vătămată a plecat din țară stabilindu-se în Irlanda. În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.1209/P/2010, Dorel Ungur a fost inculpat pentru distrugere și tulburare în posesie, fiind acuzat de ocupare abuzivă și distrugerea cantonului silvic Cighid în toamna anului 2010. Dosarul a fost tergiversat timp de doi ani, perioadă în care Ungur a deschis o acțiune civilă pentru a dobândi o hotărâre judecătorească care să-i servească la închiderea dosarului penal, deși regula este că penalul ține în loc civilul. În cauză s-a propus și s-a dispus neînceperea urmăririi penale invocându-se o împăcare inexistentă a părților, în condițiile în care directorul Direcției Silvice Bihor a consemnat într-o declarație olografă, nu într-o adresă oficială, că nu mai are nicio pretenție cu privire la faptele reclamate.
În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.648/P/2011, Dorel Ungur a fost cercetat pentru executarea de activități miniere fără permis sau licență, prin exploatarea ilegală a unei balastiere pe raza localității Tulca. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și conexat la dosarul 1207/P/2011, care a fost soluționat prin scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Ungur și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ în sumă de 1000 lei. La calcularea prejudiciului au fost omise documentele care dovedeau cantitatea reală de material excavat de firmele lui Ungur, ținându-se cont doar de avizele de însoțire a mărfii prezentate de acesta pentru doar a 15-a parte din materialul sustras. În dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr.1401/P/2011 (disjuns din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea nr.128/P/2011 disjuns din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.1066/P/2008), principalul locotenent al lui Ungur, Ioan Cireap, fost polițist, administrator la SC Agroconstruct Crișana SRL, a fost cercetat cu privire la obținerea și intabularea în mod fraudulos a terenului de sub stația de sortare balast a acestei firme. Dosarul a fost soluționat în final prin scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pe motivul hilar că „a acționat fără intenție”.
În dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr.129/P/2013, disjuns din dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.891/P/2011, Dorel Ungur și Ioan Cireap au fost cercetați pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală constând în faptul că au aplicat aceleași numere de înmatriculare pe mai multe autovehicule, pentru a se sustrage de la plata taxelor de înmatriculare și a impozitelor auto. După patru ani de cercetări, dosarul a fost închis invocându-se „lipsa interesului public”, respectiv aplicarea principiului „in dubio pro reo”. Ungur a mai beneficiat de închiderea unui dosar pentru „lipsa interesului public”, respectiv a dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.767/P/2014, în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals referitor la formularea și trimiterea unei sesizări la ITM Bihor în numele unei alte persoane, cu care se afla în relații de dușmănie. După doi ani de cercetări s-a dispus clasarea cauzei, în condițiile în care falsul era dovedit cu expertiză grafologică, martori, înregistrări video și înscrisuri.
Și în ultimele dosare se coace de o clasare
Actualmente Dorel Ungur este cercetat, alături de angajați ai firmelor sale, pentru înșelăciune la măsurătoare și evaziune fiscală în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta nr.921/P/2016. Cu ocazia unui control efectuat în noiembrie 2016, s-a constatat că, la fiecare camion de mixtură asfaltică transportată de SC Crișana Proconstruct SA era menționată în aviz/bon de cântar, o încărcătură mai mare cu 10 tone. Cercetările sunt efectuate de Serviciul de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, dar conform unor surse judiciare se încearcă mușamalizarea și a acestui dosar.
Dorel Ungur mai este cercetat pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului într-un dosar înregistrat în decembrie 2015 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș și preluat ulterior de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad. Ungur a accidentat mortal cu autoturismul personal, marca Land Rover, un bărbat în centrul orașului Chișineu-Criș, pe trecerea de pietoni, și a fugit de la locul accidentului. În urma impactului a căzut și a rămas la fața locului o plăcuță de înmatriculare în baza căreia a fost identificat proprietarul autoturismului. Un polițist s-a deplasat la domiciliul lui Ungur din localitatea Avram Iancu și s-a tânguit efectiv ca acesta să se întoarcă la locul accidentului. I s-au recoltat probe biologice cu mare întârziere și, deși venea de la un chef, i s-a stabilit în mod dubios o alcoolemie zero. Și acest dosar este lălăit de procurori, Ungur încercând să acrediteze, cu martori mincinoși, versiunea că victima avea gânduri de sinucidere și s-ar fi aruncat înaintea autoturismului său.
Și DNA l-a făcut scăpat
Nu numai procurori de la Parchetul de lângă Judecătoria Salonta, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea l-au menajat și favorizat pe afaceristul Dorel Ungur, ci și procurori de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA. În iunie 2011 împotriva lui Dorel Ungur, a Asociației de Proprietari Agrosilva Crișul Negru și Asociației de Vânătoare Crișana Hunting, la care acesta avea calitatea de președinte, a fost depusă o plângere penală privind dobândirea frauduloasă a fondurilor de vânătoare de la Peri și Goroniște, întrucât sute de proprietari de terenuri nu semnaseră în realitate tabelele Asociației Agrosilva Crișul Negru, unii fiind decedați, alții având alte date de stare civilă, iar alții înstrăinând terenurile dobândite. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta a fost înregistrat dosarul nr.459/P/2011, care, în baza unei ordonanțe din 21 septembrie 2011, a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, unde a fost înregistrat doar în anul următor, sub nr.277/P/2012. Dosarul a lâncezit trei ani la Parchetul Bihor, o perioadă la procurorul Adrian Brișcan și apoi la procurorul Cristian Ardelean, care sunt într-o relație de naș și fin.
În noiembrie 2014, după ce a fost anunțat că va fi detașat la DNA Oradea, procurorul Ardelean l-a convocat pe reprezentantul unei părți vătămate și i-a solicitat să-și îndrepte plângerea și împotriva unui parlamentar și a unor funcționari publici, după care a declinat dosarul la Serviciul Teritorial al DNA, unde a fost înregistrat sub nr.120/P/2014 și i-a fost repartizat spre soluționare de către procurorul șef Ciprian Man, care-i era bun amic. Ardelean a mai ținut dosarul trei ani și la DNA, emițând o soluție dubioasă în data de 25 octombrie 2017, prin care a dispus clasarea cauzei față de funcționarii publici pentru pretinsele fapte de corupție, cu motivarea că acestea nu există, după ce el însuși le-a inventat, și a restituit cauza Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, pentru a efectua cercetări referitor la celelalte infracțiuni (fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, înșelăciune ș.a.), motivând că nu sunt de competența DNA. Astfel că, după mai bine de șase ani, dosarul lui Ungur and co a ajuns de unde a plecat, respectiv la Parchetul Salonta, cu mențiunea că s-au împlinit sau sunt pe cale să se împlinească termenele de prescripție pentru infracțiunile declinate. Interesant și dubios este că procurorul Ardelean a dispus clasarea pentru infracțiunea de fals în declarații, cu motivarea că s-a împlinit prescripția răspunderii penale, deși nici această infracțiune nu este de competența DNA.
Nu este singurul dosar în care afaceristul Ungur a fost făcut scăpat de DNA Oradea. În data de 2 septembrie 2014, la această unitate a DNA, unde era procuror șef Ciprian Man, a fost înregistrată, sub nr.399/VIII.1/2014, o sesizare prin care s-a semnalat că Dorel Ungur ar fi sustras, în perioada 2012-2014, printr-o racordare ilegală, beneficiind de complicitatea președintelui Consiliului Județean Bihor, Ștefan Szereni, apă geotermală de la Căminul Spital Cighid, unde erau internați copii cu handicap fizic și psihic incurabil. Apa termală a fost folosită pentru încălzirea cabanei și piscinei de la Cighid, care aparținea Asociației de Vânătoare Crișana Hunting și era cuibușorul de nebunii ale lui Ungur și amicilor săi. După numai o lună, printr-o comunicare din 6 octombrie 2014, procurorul șef Man i-a transmis autorului sesizării că plângerea formulată a fost clasată, întrucât în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că faptele reclamate nu sunt date în competența DNA. Soluția este vădit nelegală și părtinitoare, având în vedere, pe de o parte, că, în condițiile în care a fost invocată complicitatea președintelui Consiliului Județean, faptele erau de competența DNA, iar, pe de altă parte, DNA nu a transmis plângerea unei alte unități de parchet competente pentru continuarea cercetărilor, dacă a apreciat că nu este competentă material.
Procurori profitori
Din cele expuse rezultă că procurorii din Bihor au recurs la tot felul de subterfugii juridice pentru a tergiversa și soluționa favorabil dosarele penale ale afaceristului Dorel Ungur, începând cu preluări, conexări și disjungeri fără rost și continuând cu motivări hilare și nelegale. Există dovezi că procurorii care l-au favorizat nu au făcut-o dezinteresat. De exemplu, procurorul Adrian Brișcan i-a soluționat favorabil dosarele nr.1207/P/2011 și 1401/P/2011 și i-a tergiversat o perioadă soluționarea dosarului nr.277/P/2012, mătrășit în final de finul său Cristian Ardelean. Coincidența face că, în perioada efectuării cercetărilor în aceste dosare, un cumnat al procurorului Brișcan (Ciprian Vâlcan) a fost angajat șofer la una din firmele lui Ungur. Iar fostul procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man, a beneficiat în data de 19 decembrie 2017 de o vânătoare și o petrecere organizate la cabana de pe fondul de vânătoare Goroniște, care constituia obiectul dosarului nr.120/P/2014, în care Dorel Ungur a avut calitatea de suspect, iar Asociația de Proprietari Agrosilva Crișul Negru și Asociația de Vânătoare Crișana Hunting au avut calitatea de inculpate. La vânătoarea respectivă au fost împușcați nouă cerbi lopătari, majoritatea masculi, a căror vânare era interzisă în perioada respectivă, în condițiile în care procurorului Man îi fusese eliberată o autorizație de vânătoare pentru un cerb lopătar femelă, pe care nu l-a plătit.
Cazul Ungur demonstrează ruptura de realitate a președintelui Iohaniss și a procurorului general Lazăr, dar și lipsa de control și de autoritate a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Aurel Mascaș, un fost activist comunist, școlit la Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din cadrul Academiei PCR „Ștefan Gheorghiu”, intrat în procuratură după 1989. Din păcate acest caz nu este singular, astfel de cazuri existând în fiecare județ. De exemplu, la Satu Mare, județ aflat tot în aria de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, au scăpat de peste o duzină de dosare alți doi licențiați în drept ai Universității de Vest „Vasile Goldiș”, respectiv Mihai Crișan, fost cioban devenit milionar, îndeosebi din afaceri cu statul (Electrica, Transelectrica) și activități de contrabandă, un afacerist omnipotent și ultraviolent din Țara Oașului, și primarul milionar al comunei Odoreu, tot fost cioban, care, pe parcursul a patru mandate, a acaparat peste 300 hectare de teren, șase spații comerciale, un conac în care locuiește, o casă de vacanță, o baltă de pește, ș.a.

Valer Marian