Tunelul neştiut care străbate muntele, lângă Braşov

Tunelul neştiut care străbate muntele, lângă Braşov

Un tunel de aproape 1 kilometru lungime se află în apropiere de oraşul Braşov, şi este săpat într-un munte. Lucrările au fost pornite la începutul anilor 2000, au costat aproape 4 milioane euro şi servesc unui singur scop. Tunelul a fost construit doar pentru ca prin el să treacă o conductă de 400 mm diametru.

De ce era nevoie de tunel

Reţeaua de canalizare din Poiana Braşov a fost construită în anii 60. Deservea cele câteva hoteluri şi restaurant care erau construite în vremea aceea şi se oprea într-o staţie de epurare, aflată tot în staţiune. Mai târziu, după ce în Apele uzate erau deversate mai apoi anii ‘90, după ce construcţiile din zonă s-au înmulţit haotic, staţia de epurare, depăşită din punct de vedere tehnic nu reuşea să le trateze corespunzător apele uzate din Poiana Braşov. Aşa că acestea erau deversate uneori pe Valea Sticlăriei.
A apărut Programul ISPA, prin care, în perioada 2002-2010, în judeţul Braşov, au fost realizate mai multe lucrări ce au avut în vedere tratarea şi distribuţia apei potabile, precum şi colectarea apelor uzate, nu doar în municipiul Braşov, ci şi în localităţile învecinate. Valoarea întregului program ISPA a fost de aproximativ 53 de milioane de euro.
"Pentru accesarea programului ISPA, Guvernul României a încheiat un memorandum cu reprezentanţii Comisiei Europene, care a impus aplicarea în proiect a principiului “poluatorul plăteşte". Cu alte cuvinte, costul întregii investiţii trebuia recuperat de la beneficiarii direcţi - agenţi economici cu activitate în turism şi persoane fizice nerezidente. Comisia Europeană a hotărât acest lucru întrucât beneficiarii direcţi ai colectorului din staţiune desfăşoară, în proporţie de peste 90%, activităţi care nu sunt casnice, respectiv activităţi economice generatoare de venituri. Este vorba despre proprietari de hoteluri şi case de vacanţă. Soluţia găsită a fost introducerea unei taxe - taxa de dezvoltare, care a fost instituită în anul 2004, pe o perioadă apreciată iniţial la 6 ani. A avut valoarea de 1,04 euro/m³ apă deversată, plus TVA. Acest mecanism a asigurat echitatea şi proporţionalitatea contribuţiei financiare a fiecărui agent economic din Poiana Braşov, în funcţie de activitatea turistică efectiv derulată", relatează Saviana Russu, purtătorul de cuvânt al Companiei Apa.
Din calculele iniţiale reieşea că pentru amortizarea investiţiei ar fi fost nevoie de şase ani. A fost nevoie de 14, pentru că, în Poiana Braşov, 2004 - 2014 consumul de apă facturat a scăzut la jumătate (de la 428.000 m³ în 2004, la aproape 213.000 m³ în 2014). Scăderea a fost generată de contorizare, majorarea preţului la apă, criza apărută la începutul anilor 2000, modernizarea instalaţiilor hotelurilor.
" Din luna septembrie a acestui an, Compania Apa Braşov a solicitat eliminarea taxei de dezvoltare, întrucât suma facturată acoperă toată valoarea investiţiei. Au mai rămas câteva sute de mii de euro de acoperit, dar banii vor fi recuperaţi din debitele înregistrate la acest moment. Agenţii economici vor fi invitaţii companiei la o vizită la tunelul din Poiană. "Ei trebuie să vadă unde au ajuns banii lor. Compania Apa Braşov le mulţumeşte tuturor celor care au susţinut derularea acestui proiect, benefic nu doar pentru protejarea mediului înconjurător, ci şi pentru dezvoltarea turismului în zonă!", adaugă reprezentantul "Apa"

Tunelul de 1 kilometru

Înaintea vizitei agenţilor economici, presa a fost invitată să vadă tunelul. Colectorul de canalizare Poiana Braşov- Râşnov are o lungime de 15 km, dintre care un kilometru are tunelul realizat prin străpungerea unui versant.
"Terenul ne-a impus să facem un tunel prin munte de 910 de metri, pentru 880 metri de tubulatură. Este un tunel impresionant. Are o înălţime de 1,5 metri, după care pleacă o rază de 1,2 metri. Este torchetat, cu beton pe anumite zone, pe anumite zone este placă de beton. Colectorul găzduit de acest tunel adună apele uzate din Poiană. În acest moment, sistemul ar mai putea prelua încă multe hoteluri care s-ar construi în staţiune. Capacitatea este de 100 de litri pe secundă, iar acum sunt preluate cam 26 litri pe secundă."Andrei Tulpan adjunct şef sector Poiană, Compania Apa

Tunelul este electrificat şi este construit la o adâncime de circa 12 metri. Este vizitat doar o dată pe lună.
"Planificarea pe care ne-am făcut-o este să controlăm tunelul o dată la cel mult patru săptămâni. Pentru că se produc acumulări de gaz, chiar dacă avem aparate de respiraţie, nu ne punem inutil în pericol. Deschidem ambele guri ale tunelului şi aşteptăm mai bine de o oră, pentru ca aerisirea să se facă natural", povesteşte unul dintre angajaţi.

Daniel Giurma