Du-te învârtindu-te Lazăre! (II)

Du-te învârtindu-te Lazăre! (II)

Uns în funcţii pe relaţii de prietenie şi veresie
O altă gogoriţă de tot hazul a procurorului general Lazăr este că ar fi un purtător al făcliei demnităţii şi independenţei procurorilor de la vechea generaţie la noua generaţie. Nici aici nu a prea nimerit-o pentru că Augustin Lazăr nu poate fi considerat un model profesional şi managerial de către noile promoţii de procurori. Pe Lazăr nu l-a dat niciodată deşteptăciunea afară din casă şi nu este un reper de succes profesional prin propriile capacităţi şi abilităţi. În primii 16 ani din cariera sa a fost un obscur şi mediocru procuror criminalist, opt ani la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia şi opt ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba. De regulă procurorii profesionişti şi performanţi ocupă funcţii de conducere după 5-10 ani de activitate.
Procurorul general Lazăr face astăzi mare caz de independenţa procurorilor faţă de factorul politic, dar toate promovările sale s-au bazat pe conexiuni politice şi instituţionale, pe amiciţii şi veresii la nivel înalt. În septembrie 1998 Lazăr a fost promovat de procurorul general de atunci al PICCJ, Mircea Criste, şef al Secţiei anticorupţie, de urmărire penală şi criminalistică (denumită şi Direcţia I-a) din PICCJ, care a fost un fel de precursor al PNA/DNA. Singura motivaţie a acestei promovări este faptul că Lazăr şi Criste erau buni amici din studenţie, fiind colegi de an şi de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, pe care au absolvit-o în 1981. În decembrie 2012, Lazăr a fost numit procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia de către procurorul general interimar Daniel Morar, care i-a fost subaltern în perioada 1998-2001. În această perioadă, Lazăr l-a detaşat pe Morar, în două rânduri, în cadrul secţiei pe care o conducea în PICCJ, iar în ianuarie 1999 l-a numit procuror şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca.
În 28 aprilie 2016, Lazăr a fost numit procuror general al PICCJ de către preşedintele Klaus Iohannis, care a avut nouă dosare penale soluţionate cu neînceperea urmăririi penale sau clasare în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu, iar Lazăr era procuror general adjunct sau procuror general al acestei unităţi de parchet. Conform unor surse, Lazăr a beneficiat la această promovare şi de sprijinul fostului procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi al tatălui acesteia, fostul procuror Ioan Lascu de la Mediaş, cu care s-a aflat în relaţii de prietenie. Kovesi şi tatăl său s-au aflat în subordinea lui Lazăr în perioada în care acesta a deţinut funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, parchetele din judeţul Sibiu aflându-se în subordinea acestuia. Devine tot mai plauzibil scenariul conform căruia fosta şefă a DNA l-ar fi sprijinit şi impus pe fostul său şef şi prieten al tatălui său să devină procuror general al României, creându-i pârtie în acest scop prin eliminarea din această funcţie a antecesorului său Tiberiu Niţu, căruia i-a inventat un dosar pentru abuz în serviciu, fapt datorită căruia acesta a demisionat. După aproape trei ani DNA a clasat acest dosar cu motivarea că fapta nu există, dar între timp scopul conjuraţilor a fost atins. Foarte probabil că la acest scenariu a avut o contribuţie şi principalul partener al lui Kovesi din Binomul SRI-DNA, generalul Florian Coldea.

S-a înconjurat de fanii lui Macovei

La rândul său, procurorul general Lazăr a făcut promovări în cele mai importante funcţii din PICCJ pe relaţii de prietenie şi veresie. În funcţia de prim-adjunct al său a recomandat-o şi a promovat-o pe procuroarea Laura Oprean, care deţinea funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca. Aceasta a fost anterior adjuncta fostului procuror şef al DNA, Daniel Morar, şi procuror şef interimar al DNA, după ce Morar a preluat interimar funcţia de procuror general al României. După cum se ştie, Morar a fost numit procuror şef al DNA de către fostul preşedinte Traian Băsescu, la propunerea fostului ministru de justiţie Monica Macovei, al cărei fan declarat şi devotat a fost. Lazăr şi Macovei au fost colegi de promoţie universitară şi de generaţie în Procuratură, începându-şi amândoi cariera în 1982, cu precizarea că Macovei a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.
În funcţia de procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, cea mai importantă secţie din Parchetul General, l-a promovat pe procurorul Romulus Varga, cunoscut şi el drept un fan al fostului ministru de justiţie Monica Macovei. În 2007, după ce a fost schimbat din funcţia de procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, în urma unui control al Inspecţiei Judiciare, care i-a reţinut grave abateri disciplinare, procurorul Varga şi-a găsit scăparea la Ministerul Justiţiei, unde a fost angajat consilier al secretarului de stat Katalin Kibedi, care a fost colegă de an cu Lazăr la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca. Macovei şi Kibedi au fost colege la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, unde au beneficiat de burse Soros.
În 2009 procurorul Romulus Varga a fost preluat în PICCJ de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi, deşi nu deţinuse gradele de procuror de parchet de pe lângă tribunal şi de parchet de pe lângă curte de apel. Procurorul Varga se laudă că ar fi soluţionat dosarul Elodia şi dosarul accidentului mortal al patronului Hexi Pharma, Dan Condrea. Ambele victime au avut anumite conexiuni cu SRI; ultimul amant al avocatei Elodia Ghinescu a fost un ofiţer SRI, care nu a fost cercetat cu privire la moartea acesteia, iar referitor la afacerea Hexi Pharma există indicii că ar fi fost implicaţi cel puţin doi generali SRI care locuiesc în zona în care s-a produs accidentul mortal al lui Condrea. Amândoi generalii au fost apropiaţi şi fideli ai fostului prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, unul deţinând funcţia de adjunct, iar celălalt de şef de direcţie.

Înălţarea prietenului şi amicului Gigi
În funcţia de procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare din PICCJ, procurorul general Lazăr l-a promovat pe generalul procuror Gheorghe Cosneanu, alintat Gigi, cu care a fost coleg de an şi de cameră în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai. Înainte de promovare, Cosneanu era pe cale să se pensioneze în urma unor rateuri profesionale. La Secţia Parchetelor Militare se află în instrumentare vechile şi importantele dosare ale Revoluţiei din decembrie 1989 şi Mineriadei din iunie 1990, iar procurorul general Lazăr avea nevoie de un om de încredere care să-i împărtăşească nostalgiile comuniste.
A devenit public că Lazăr şi Cosneanu frecventează de o perioadă piscina şi sauna de la sediul SPP, unde este director general Lucian Pahonţu, devenit cel mai longeviv şef de serviciu secret din România, având în vedere că a fost numit în funcţie de fostul preşedinte Traian Băsescu în 2005. În loc să înveţe gramatica limbii române, generalul Pahonţu încearcă în ultimii ani să joace rolul deţinut anterior de generalul Florian Coldea, fostul şef operativ al SRI. Pahonţu a devenit o gazdă bună după ce a fost vizat într-un dosar instrumentat de Secţia Parchetelor Militare având ca obiect o omucidere petrecută la un accident de vânătoare la care a fost prezent.

Colac pentru Prună
Colac peste pupăză, după câteva luni de la propunerea şi numirea sa în funcţia de procuror general al României, respectiv în octombrie 2016, Augustin Lazăr l-a promovat prin delegare în PICCJ pe procurorul Mihai Prună, fratele fostului ministru de justiţie Raluca Prună, cea care l-a selectat şi l-a propulsat în fruntea procurorilor din România. Fratele Mihai a fost promovat direct de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sărindu-se un nivel şi un grad profesional, respectiv cel de procuror de Curte de Apel. Ulterior Lazăr l-a învrednicit şi cu două funcţii în Parchetul General, şef birou şi apoi şef serviciu, ca să beneficieze şi de indemnizaţie de conducere, şi i-a prelungit delegarea timp de doi ani, până în octombrie 2018. Un fapt mai puţin cunoscut este că fratele Mihai a fost consilierul fostului ministru de justiţie Monica Macovei în perioada 2005-2007, iar sora Raluca a fost asistentul europarlamentarului Monica Macovei în cursul anului 2010.
Aşa şi-a manifestat preacinstitul şi preacuratul Lazăr recunoştinţa faţă de binefăcătoarea care l-a ales şi l-a propus în funcţia de procuror general al României. Promovarea fratelui fostului ministru de justiţie intră sub incidenţa săvârşirii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un avantaj patrimonial sau nepatrimonial pentru sine sau pentru altul. Aşteptăm ca recent înfiinţata secţie de anchetare a magistraţilor din PICCJ să se sesizeze şi să îşi facă treaba până la capăt.

La protocoale înainte
Procurorul general Lazăr este de două decenii un fan al protocoalelor încheiate cu SRI. Acesta a fost complice la încheierea primului protocol între PICCJ şi SRI în decembrie 1998 şi apoi principalul executant al acestuia, în calitate de şef al Secţiei anticorupţie, de urmărire penală şi criminalistică. Acest protocol, la care au achiesat şi SIE, UM 0962 (serviciul secret al MAI), Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, a fost semnat de către procurorul general de atunci, Mircea Criste, dar a fost aprobat de Colegiul de conducere al PICCJ, din care făcea parte şi Augustin Lazăr, în calitate de şef de secţie. Augustin Lazăr a fost şi principalul executant al acestui protocol, având în vedere că în baza acestui act a fost constituită o Unitate Centrală Interforţe, care avea drept scop combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate şi a terorismului, iar această unitate a avut un Grup Operativ Central, care a fost condus de şeful Secţiei anticorupţie, de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ.
La prima şedinţă de bilanţ a CSM la care a participat în calitate de procuror general al României, şedinţă desfăşurată în prima săptămână a lunii ianuarie 2017, fără să-l întrebe nimeni, Lazăr a perorat că el nu a semnat niciun fel de protocol cu SRI şi că nu are de ce să folosească astfel de "inginerii care nu sunt prevăzute de legea penală". În septembrie 2018 a fost însă devoalat faptul că la începutul lunii decembrie 2016, cu circa o lună înaintea declaraţiei susmenţionate, procurorul general Lazăr a semnat două protocoale cu SRI, unul clasificat şi unul neclasificat. Guralivul Lazăr a sacrificat astfel atât demnitatea cât şi independenţa procurorilor din subordine, contribuind la aservirea acestora de către serviciile secrete.

Rateuri profesionale pe linie
Procurorul general Lazăr nu a avut nicio realizare profesională remarcabilă în cariera sa. În perioada în care a fost şeful Secţiei anticorupţie, de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, s-a lăudat cu campania anticorupţie declanşată împotriva unor lideri şi sponsori ai guvernării precendente a PDSR şi ai fostului preşedinte Ion Iliescu. Dosarele cele mai sonore l-au avut ca protagonist pe fostul preşedinte al Bancorex Răzvan Temeşan, care a fost arestat de două ori în anul 1999 de către subalternii lui Lazăr. După câţiva ani s-a ales praful de ambele dosare. În dosarul privind creditele neperformante acordate de Bancorex, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus achitarea definitivă a lui Temeşan. Iar dosarul privind finanţarea albumului "Mândra şi fascinanta Românie", în care era vizat şi Viorel Hrebenciuc, considerat eminenţa cenuşie a guvernării Văcăroiu, a fost restituit PICCJ de către Înalta Curte, şi ulterior a fost închis cu soluţie de scoatere de sub urmărire penală. Astfel că prima campanie anticorupţie din România, în care Lazăr a avut un rol important, a fost un eşec total. În cazul arestării fostului preşedinte al Bancorex, Lazăr and co au patentat prima defilare ultramediatizată cu cătuşe din România, inspirându-i ulterior pe Daniel Morar şi Laura Codruţa Kovesi.
În perioada în care s-a aflat în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr s-a lăudat cu dosarul denumit generic "Aurul dacic" sau "Brăţările dacice" pe care l-a considerat opera sa de căpătâi profesional. Și acest dosar s-a soldat cu un fiasco total având în vedere că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus printr-o hotărâre definitivă achitarea sau încetarea procesului penal faţă de nouă inculpaţi, condamnând doar un inculpat şi pe acela la închisoare cu suspendare condiţionată. În fine, perioada de când Augustin Lazăr este procuror general al României marchează eşecul ultimei campanii anticorupţie, având în vedere că DNA a înregistrat în anii 2016-2018 cele mai multe şi mai grave achitări şi restituiri din istoria sa şi a culminat cu revocarea fostului procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pe care Lazăr a salvat-o de o întoarcere ruşinoasă la Sibiu, unde şi-a început cariera, aducând-o la sânul său în Parchetul General, ca să crească rândurile creaţiilor şi fanilor Monicăi Macovei din jurul său. Cam acesta este musiu Lazăr, care a crezut că ne duce de nas cu pălăria şi morga sa de iezuit.
Valer Marian