Baroniada ia proporţii în judeţul Satu Mare

Baroniada ia proporţii în judeţul Satu Mare

Țara Oaşului sub zodia Taurului





Cu doi ani în urmă, în faţa camerelor de filmare strânse grămadă prin ograda Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie, un personaj colorat şi micuţ de înălţime, care vorbea stricat româneşte, ţopăia de zor încercând din răsputeri să se facă remarcat de jurnaliştii de la faţa locului. În cele din urmă, după ce a pozat în victimă inocentă a sistemului pe care-l servise în diverse scopuri, omul de afaceri Szatmari Josef, căci despre acesta este vorba, avea să expună cea mai complexă grupare infracţională din judeţul Satu Mare, constituită din administratori, asociaţi şi directori români sau străini ai unor firme evazioniste producătoare de prejudicii de zeci de milioane de euro la bugetul de stat. Gruparea era sprijinită şi protejată de funcţionari ai statului român, poliţişti, procurori, judecători, funcţionari ANAF, adică exact de cei care trebuie să aplice legea şi să apere cetăţeanul de abuzuri. Sesizarea sătmăreanului arăta cum, în numai câţiva ani, sub oblăduirea unor politicieni cu mare influenţă în judeţ, gruparea criminală a reuşit să controleze toate instituţiile importante ale judeţului Satu Mare şi o parte din cele orădene, începând cu direcţiile Finanţelor Publice, continuând cu judecătorii, tribunale şi sfârşind cu serviciile teritoriale ale DNA, DGA sau chiar Direcţia Judeţeană a Serviciului Român de Informaţii Satu Mare.

“Lista lui Ioji", cum a fost denumit documentul incriminator, publicat ulterior în presa centrală, cuprindea nenumărate persoane din conducerea judeţului, făcând abstraţie de “il capo dei capi", baronul local cunoscut sub porecla de Taurul, fost politician PSD, deputat şi prefect de Satu Mare. Acesta a intrat într-un con de umbră imediat ce ginerele său a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, autorităţile pierzându-i urma exact ca la începutul anilor ’90, când cumpărase şi adăpostise în curtea casei niscai maşini furate de celebrul interlop Tiberiu Blaga. Astfel, în urma unor articole apărute în ziarul Avertisment.net, gruparea care era pe cale de a pune stăpânire pe întregul judeţ Satu Mare a fost destructurată. Szatmari (Ioji) a fugit din ţară. Centrul politic şi de comandă al infractorilor sătmăreni cu gulere albe a rămas în picioare, aproape intact şi, în ultimul an, a dat semne de revenire.



Netrebnice metehne



După scandalul din 2016, în capitala Țării Oaşului, şefii politici ai grupării susmenţionate au făcut un pas înapoi şi, la umbra primăriţei zâmbăreţe din fruntea pesedeului sătmărean, băieţii continuă să tragă sforile corupţiei şi ilegalităţilor locale. Din spusele localnicilor abuzaţi, deşi o mică parte din poliţiştii şi funcţionarii corupţi au fost îndepărtaţi, cei care i-au înlocuit au căpătat aceleaşi netrebnice metehne. Departe de haosul instituţional de la centru, încet dar sigur, Oaşul este preluat şi stăpânit de un clan al cărui coordonator este cel poreclit Taurul de bătrânii din Certeze, comuna sa de baştină, “un fost cioban cu 4 clase primare", care în decursul timpului a dobândit contra cost, atât documente de studii false cât şi diplome universitare. Cum a ajuns acesta multimilionar, înalt funcţionar public şi deputat, dar şi conducător al celui mai puternic partid din Satu Mare, este o poveste lungă pe care o vom detalia într-un material de presă separat. Cert este că, la ordinele Taurului răspund astăzi, atât şeful Poliţiei Negreşti Oaş, cât şi Aurelia Fedorca, primăriţa oraşului. Oamenii spun că o veche şi foarte apropiată relaţie dintre Taur şi primăriţă s-a transformat, în timp, întruna de subordonare, edilul şef al oraşului devenind un simplu executant al ordinelor baronului.



Exclusivităţile şi realizările damei PSD



Asta nu înseamnă că atunci când vine vorba despre sponsori, Aurelia Fedorca, şefa PSD, este neputincioasă. Anul acesta a fost stopată finanţarea construcţiei Casei de Cultură din Negreşti Oaş, ridicată de un cunoscut om de afaceri, Mihai Crişan. Motivul este cât se poate de simplu. Primăriţa ar fi blocat fondurile necesare definitivării construcţiei pentru că Crişan l-a supărat pe prietenul de finanţe şi sponsorizări al edilului şef, Cicio, stăpânul pieţei din mijlocul oraşului. Sursele noastre afirmă că Cicio are exclusivitate de la primărie în strângerea taxelor pe tarabe şi parcări în zonă, fiind posesorul unei averi importante, dar şi al unui dosar de evaziune fiscală de circa 80 miliarde de lei vechi, ţinut la sertar de Poliţia Negreşti Oaş.

Nu cu mult timp în urmă, în 2016, primăriţa se mândrea cu lucrările de modernizare realizate pe câteva străzi din centrul capitalei Oaşului, deşi primise notificări din partea unui afacerist local că “modernizările" sunt realizate cu piatră furată dintr-o exploatare locală. Sub aripa protectoare a Primăriei şi a Poliţiei Negreşti Oaş, chiar şi astăzi, mai multe firme de exploatare şi transport de andezit jefuiesc negreştenii care nu şi-au dat acordul pentru executarea unor astfel de lucrări pe proprietăţile lor.

Tot la capitolul “realizări ale Epocii de Taur" poate fi notată şi investiţia ratată de la Luna Șes, o staţiune neterminată din 2000, în jurul căreia ar fi trebuit să înflorească turismul oşenesc. În prezent, după cheltuirea multor milioane milioane de euro de la bugetul de stat, la Luna Șes se defrişează căteva arii de pădure pentru presupusele bazine ce vor deservi tunurile de zăpadă necesare pârtiei de ski. O pârtie inexistentă care beneficiază chiar în clipa de faţă de un director plătit cu 4-5 mii de lei / lună.



La mâna lui Găunu



Proprietarii terenurilor pe care se află exploatările ilegale de andezit şi o parte dintre foşti şi actuali poliţişti îl acuză de corupţie pe comisarul şef Pop Gheorghe şi afirmă că actualul şef al poliţiei este, din toate punctele de vedere, “cel mai slab comandant al instituţiei din toate timpurile". Numai aşa ne putem explica de ce, în ultimii ani, în Negreşti Oaş, poliţia nu a confiscat nicio aşchie de lemn, iar delicvenţa silvică a luat o amploare deosebită. În viziunea comandantului comisarului şef Pop Gheorghe, infracţiunile de acest fel lipsesc cu desăvârşire de pe raza oraşului Negreşti. O parte dintre subalternii acestuia susţin în mai multe sesizări că primăriţa (aflată în subordinea Taurului), ca dealtfel şi conducerea Primăriei Negreşti Oaş îl folosesc pe Pop ca pe o marionetă. Poliţiştii abuzaţi consideră că şeful lor de-o viaţă este incompetent şi corupt, fiind susţinut la frâiele instituţiei pentru interesele cămătarilor, bişniţarilor şi evazioniştilor din zonă. De altfel, la orice oră din zi şi din noapte, valutiştii protejaţi de comandant şi oamenii săi îşi văd liniştiţi de afaceri chiar în mijlocul oraşului, în zona cunoscută sub denumirea “La Huja". Periodic, bişniţarii şi cămătarii strâng 15-20 de euro de căciulă pe care îi dau poliţiştilor cu titlul de sume confiscate, acţiune realizată mai mult de ochii lumii, pentru a nu se spune că poliţia nu ia măsuri. Ca să fim mai la obiect, localnicii scandalizaţi ne-au declarat că relaţiile dintre şeful poliţiei, Pop, şi cămătari sunt foarte strânse şi datează de când decanul de vărstă al bişniţarilor din zonă, Ioan Sas, zis Găunu, un individ putred de bogat, care “nu a muncit în viaţa lui, neavând carte de muncă", proprietar de nenumărate case şi maşini de lux, spăla banii comandantului. Astfel, oşenii care îi cunosc bine pe cei doi, afirmă că, după ce Pop venea de la muncă din străinătate ( în perioada de concediu comisarul şef muncea în Belgia), sumele câştigate erau încredinţate lui Găunu, care le înapoia în scurt timp cu dobândă substanţială.

De asemenea, spun subalternii comandantului, ar fi interesant pentru direcţia de protecţie internă a Ministerului de Interne, dacă fiica poliţistului şef, Pop, care, în perioada 2015-2017 urma cursurile unei facultăţi din Cluj Napoca, locuia chiar în casa cămătarului Găunu fără să-i achite acestuia costurile. Drept răsplată, la rândul ei, fiica lui Găunu (nora celebrului Ciorbă, informatorul DNA din dosarul “Caltaboşul" ), de fel din Certeze, a fost angajată la Primaria Negreşti, la intervenţia comandantului Pop, deşi nu are competenţele necesare. Un lucru este sigur. Domnişoara cu pricina nu a participat la “Bursa de muncă", eveniment de real succes organizat, în mod repetat, la Negreşti Oaş de primărie, după cum putem afla din presa sătmăreană. În fotografiile recente prezentate mai jos, îi puteţi observa pe Găunu şi pe fiul său (personajele cu umbrelă), în acţiune, în mijlocul oraşului Negreşti.


Eduard Ovidiu Ohanesian