Tradiţii de Sfântul Ioan. Cum trebuie să procedăm în această zi pentru a fi feriti de necazuri tot anul

Tradiţii de Sfântul Ioan. Cum trebuie să procedăm în această zi pentru a fi feriti de necazuri tot anul

Pe 7 ianuarie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit "Înaintemergătorul Domnului" pentru că a anunţat venirea lui Hristos.
În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradiţiile şi obiceiurile populare, Iordanitul femeilor sau obiceiul Vergelului fiind doar două dintre ele. Tradiţia din strămoşi spune că, în dimineaţă Sfântului Ion, este bine să te stropeşti cu agheasmă pentru a fi ferit de boli tot anul. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion", “Înaintemergătorul Domnului" sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul". Se ştie din tradiţia populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor.

Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc şi animalele de fiarele sălbatice.

Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

În multe sate din Maramureş se mai ţine obiceiul Vergelului sau, altfel spus, spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coşuri cu băutură şi mâncare. Feciorii merg şi iau fetele de acasă şi le duc în curtea unde se ţine Vergelul. Tot ei sunt şi cei ce plătesc muzicanţii. În hora intră fetele ce se vor mărită în acest an şi formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăţ comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala". Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţă zilei de Sfântul Ion la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordaniti" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani. Se spune conform tradiţiei populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi începe să se facă mai cald. În popor s-a mai păstrat obiceiul stropirii cu agheasmă pentru că bolile să fie ţinute la distanţă tot anul în curs.

A.C.