O ţară năpădită de "partide de intelligence"

O ţară năpădită de "partide de intelligence"

Frunte îngustă şi braţ înarmat al interesului naţional, generalul Gabriel Oprea a scăpat recent de pe piscurile Maramureşului porumbelul că partidele lui Victor Ponta şi Dacian Cioloş, Pro România respectiv PLUS, sunt "partide de intelligence", astfel explicându-se că au deja două cifre în sondaje. Naşul lui Ponta şi amicul celui mai cunoscut unchi al lui Cioloş, generalul Virgil Ardelean, vorbeşte de data aceasta în cunoştinţă de cauză. Mai ales că a fost şi un apropiat al păpuşarilor acestor partide: George Maior, Ioan Rus, respectiv Florian Coldea.
Ascensiunea lui Ponta, pe bază de SIE şi SRI
Cariera profesională şi politică a lui Victor Ponta, devenit preşedintele Pro România anul trecut, a fost vădit şi substanţial influenţată de relaţia sa cu serviciile secrete. După cum se ştie, Ponta a fost racolat în SIE de către generalul Cornel Biriş în 1997, când era procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, şi a activat în acest serviciu ca ofiţer deplin conspirat până în 2001. La scurt timp după racolarea sa, deşi avea exprienţă în procuratură de doar doi ani, Ponta a fost promovat de la un parchet de judecătorie direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sărind două trepte: parchet de tribunal şi parchet de curte de apel. Generalul Biriş l-a prezentat ulterior pe Victor Ponta premierului PSD Adrian Năstase drept un tânăr de perspectivă. În calitate de şef al Guvernului, Năstase l-a numit, în aprilie 2001, şef al Corpului de control al primului-ministru, cu rang de secretar de stat, iar în martie 2004 l-a promovat ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi aplicarea aquis-ului comunitar. În aceeaşi perioadă, în calitate de preşedinte al PSD, Năstase l-a promovat preşedinte al Organizaţiei de Tineret şi vicepreşedinte naţional al partidului pe care-l conducea.
Victor Ponta devenit preşedintele PSD la congresul din februarie 2010, cu sprijinul substanţial al SRI, care era condus de naşul său de căsătorie George Maior. Amicul său Sebastian Ghiţă a mărturisit că, înainte de acest congres, a petrecut o vacanţă exotică cu directorul SRI, George Maior, şi cu primul său adjunct, generalul Florian Coldea, pe care i-a rugat să-l ajute pe Ponta să preia frâiele PSD. Ponta a mai fost ajutat atunci şi de socrul său Ilie Sârbu, care a fost ofiţer deplin conspirat în DIE în ultimii ani ai regimului comunist, şi de către fostul ministru de interne Ioan Rus, care-i fusese naş de căsătorie lui Maior. Ce se ştie mai puţin, în cazul în care nu ar fi devenit preşedintele PSD, Ponta şi naşul Maior aveau pregătit planul B: ruperea PSD şi constituirea partidului balama UNPR, cu Ponta preşedinte şi cu celălalt naş, Gabriel Oprea, preşedinte executiv.
Plocoanele lui Ponta pentru statul paralel
În perioada în care a fost premier (2012-2015), Victor Ponta a asigurat perpetuarea şi chiar întărirea statului paralel creat de ex-preşedintele Traian Băsescu. Potrivit lui Liviu Dragnea, numărul doi în PSD în perioada respectivă, Ponta a constituit primul guvern USL împreună cu directorul SRI, George Maior, şi a solicitat aviz de la SRI pentru fiecare membru al cabinetului său. Totodată, Ponta a asigurat cele mai mari bugete de până atunci pentru serviciile secrete. A asigurat atribuirea mai multor hoteluri, cabane şi alte clădiri pentru SRI. A asigurat votarea de către Parlament, în toamna anului 2014 a pachetului de legi Big Brother (legea retenţiei datelor, legea cartelelor pre-pay, legea securităţii cibernetice) iniţiate de către SRI, deşi Parlamentul European recomandase statelor membre ale Uniunii Europene respingerea legilor de această factură. Noroc că au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională la începutul anului următor.
Și mai sugestiv, Ponta a asigurat votarea de către Parlament în decembrie 2013 a tuturor rapoartelor anuale de activitate ale SRI de la preluarea şefiei acestei instituţii de către tandemul Maior-Coldea, deşi acestea ar fi trebuit prezentate şi aprobate anual. Nu mai puţin de şase rapoarte anuale, pe perioada 2007-2012, au fost aprobate la foc automat, aproape cu unanimitate de voturi, în circa un sfert de oră. În aceste rapoarte au apărut primele menţiuni privind instituţionalizarea Binomului SRI-DNA şi constituirea de echipe mixte procurori-ofiţeri SRI. Relaţia deosebit de apropiată a premierului Ponta cu şefii principalelor servicii secrete din România a fost pe deplin relevată de partidele de tenis, şpriţurile şi parangheliile la care a participat la vilele de protocol ale SRI. Niciun alt premier nu s-a lăfăit în acestea ca Victor Ponta. Colac peste pupăză, dacă Ponta devenea preşedinte al României în 2014, urma să-l desemneze premier pe naşul George Maior şi să-l ungă şef al SRI pe naşul Gabriel Oprea.
După ce a devenit anul trecut liderul noului partid balama Pro România, Victor Ponta s-a umflat în pene că are doi consilieri importanţi. Unul este fostul ministru de interne Ioan Rus, care este bine relaţionat atât cu fostul director al SRI George Maior cât şi cu fostul şef aş serviciului secret al Ministerului de Interne, generalul Virgil Ardelean, zis Vulpea, unchiul lui Dacian Cioloş. Al doilea este generalul Silviu Predoiu care a fost cel mai longeviv şef operativ al SIE, deţinând funcţia de prim-adjunct al directorului serviciului în perioada 2005-2018, la origini ofiţer de Securitate. Prin cooptarea lui Predoiu, Ponta a urmărit o dublă lovitură: să-şi securizeze trecutul acoperit din SIE şi să exploateze relaţiile acestuia din lumea euroatlantică, îndeosebi din SUA, unde nu a beneficiat de prea multă încredere.
Rolul unchiului Virgil în ascensiunea nepotului Dacian
Despre Dacian Cioloş, proaspătul preşedinte al PLUS, am scris pe larg că-şi datorează cariera politică în mare parte unchiului Virgil Ardelean, care a fost cel mai longeviv şef al serviciului secret al Ministerului de Interne. După ani şi ani de negări sau ezitări, Cioloş a recunoscut recent relaţia sa de rudenie cu controversatul general. Spre finalul anului trecut au fost devoalate începuturile politice ale lui Dacian Cioloş în Junimea Vetrei Româneşti şi în organizaţia de tineret a PUNR, în care a deţinut funcţia de preşedinte naţional în 1995. PUNR îşi avea sediul central la Cluj-Napoca, unde în perioada respectivă era şef atotputernic al Poliţiei unchiul său Virgil Ardelean, strâns conectat la acest partid şi la jocul piramidal Caritas. Aproape sigur că intrarea şi promovarea lui Cioloş în PUNR i-au fost asigurate de unchiul Virgil, care poza în mare patriot după ce îşi făcuse stagiul profesional în miliţia comunistă, unde a fost secretar UTC.
Tot unchiul Virgil i-a asigurat intrarea în arena politică şi guvernamentală la Bucureşti, unde relaţionase cu lideri importanţi din principalele partide politice (PNȚ-CD, PNL, PD, PSD) în perioada în care a fost şeful serviciului secret al Ministerului de Interne (1998-2007) şi şeful Direcţiei de Management Operaţional din acest minister (2007-2009). În 2005, după preluarea guvernării de către Alianţa PNL-PD, Dacian Cioloş a devenit consilierul ministrului Agriculturii, Gheorghe Flutur, din guvernul Tăriceanu 1. În 2007, după constituirea guvernului Triceanu 2, în urma ruperii Alianţei PNL-PD, pentru Cioloş a fost creat expres un post de subsecretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul Agriculturii condus de liberalul Decebal Traian Remeş. După câteva luni, respectiv în octombrie 2007, Cioloş a devenit ministru al agriculturii în locul lui Remeş, care a trebuit să demisioneze după ce i-a fost instrumentat un dosar discutabil de corupţie de către DNA în colaborare cu serviciul secret al Ministerului de Interne, care a fost condus şi se afla sub influenţa unchiului Virgil.

Sprijinul marelui broker de la Cluj
În anul 2009, în timpul guvernării PDL-PSD, Dacian Cioloş a schimbat macazul politic. După ce unchiul său Virgil Ardelean a fost renumit şef al serviciului secret al Ministerului de Interne de către ministrul de interne Gabriel Oprea (funcţie pe care a deţinut-o doar câteva săptămâni), Cioloş a fost recuperat de către preşedintele Traian Băsescu, care a înfiinţat expres o comisie prezidenţială pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii şi l-a numit şef al acesteia, cu rang de consilier prezidenţial. În februarie 2010, la propunerea şi cu susţinerea preşedintelui Traian Băsescu şi a PDL, care era membru al Partidului Popular European, Dacian Cioloş a fost desemnat în funcţia de comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pe care a deţinut-o până în 2014. Aproape sigur că la această nominalizare şi susţinere a avut un cuvânt de spus relaţia apropiată a unchiului Virgil cu preşedintele Traian Băsescu şi pupila sa Elena Udrea.
Dacian Cioloş a urmărit cu orice preţ să rămână comisar european pentru Agricultură sau în alt domeniu şi după alegerile europarlamentare din 2014. Aflând că această funcţie ar putea reveni socialiştilor, Cioloş i-a comunicat preşedintelui nou ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, că ar putea trece la socialişti. Astfel că a demarat negocieri cu Victor Ponta, care era şeful guvernului României şi preşedintele PSD în perioada respectivă. Acum se ştie cu certitudine că Dacian Cioloş a fost prima opţiune a guvernului Ponta şi a preşedintelui Traian Băsescu pentru ocuparea unei funcţii de comisar european în 2014. Printr-o scrisoare adresată preşedintelui Juncker la finele lunii iunie 2014, premierul Ponta l-a propus pe Cioloş comisar european pentru Agricultură sau pentru Dezvoltare Regională. Actualul comisar european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu a fost a doua opţiune, dar totuşi a fost desemnată întrucât preşedintele Juncker nu l-a mai agreat pe Cioloş, pretextând că s-a impus creşterea numărului de femei în funcţiile de comisar european. Ce se ştie mai puţin este faptul că Ponta i-a solicitat atunci lui Cioloş drept garanţie semnarea unei adeziuni la PSD, de care s-a ocupat fostul ministru Ioan Rus, bunul prieten al unchiului Virgil Ardelean.
Ioan Rus şi Virgil Ardelean erau prieteni dinainte de 1990, când au deţinut amândoi funcţii importante în cadrul tineretului comunist la Cluj-Napoca. Rus a fost preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti pe Centrul Universitar Cluj-Napoca, iar Ardelean a fost secretar UTC pe Miliţia Judeţeană. După 1990, când a debutat ca om de afaceri, Rus a avut anumite probleme penale, de care a scăpat cu ajutorul lui Ardelean, care era atunci şeful Poliţiei Economice. În 1996 s-a produs o rentâlnire instituţională, Rus deţinând funcţia de prefect al judeţului Cluj iar Ardelean pe cea de şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca. În 2000, când a devenit ministru de interne în Guvernul Năstase, Rus l-a menţinut pe Ardelean şef al servicului secret al Ministerului de Interne, deşi fusese promovat în această funcţie în 1998 de către PNȚ-CD, principalul adversar politic de atunci al PSD. În 2005, după pierderea guvernării de către PSD, Rus a intervenit la ministrul de interne care i-a succedat, Vasile Blaga, cu care se afla în relaţii apropiate, să-l menţină pe Ardelean în fruntea serviciului secret al MAI. Iar la începutul anului 2009, după ce PSD a revenit la guvernare în coaliţie cu PDL, Rus a intervenit la amicul său Gabriel Oprea, care fusese desemnat ministru de interne în primul guvern Boc, pentru ca Ardelean să fie renumit şef al servicului secret al MAI. După ce Ardelean a trecut în rezervă şi la pensie, Rus l-a relaţionat cu vechiul şi apropiatul său partener de afaceri Ion Țiriac. Ulterior, sub acoperirea unei fime de protecţie şi pază (ArViFox Security Vision), Ardelean şi-a constituit un adevărat serviciu privat de informaţii care funcţionează în sediul firmei lui Țiriac de lângă Ambasada Chinei din Bucureşti.
Generalul Coldea, în spatele lui Cioloş
Și Dacian Cioloş a fost deosebit de culant şi generos cu serviciile secrete în perioada în care a fost premier (noiembrie 20015-decembrie 2016). Guvernul Cioloş a avut cei mai mulţi membri suspectaţi că ar fi fost ofiţeri acoperiţi sau colaboratori ai serviciilor secrete. Și premierul Cioloş a asigurat serviciilor secrete bugete majorate substanţial. Și el a asigurat întărirea Binomului SRI-DNA prin controversata Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr.6/2016, care a permis transformarea SRI în organ special de cercetare penală. Această ordonanţă a fost adoptată noaptea ca hoţii de Guvernul Cioloş, a fost aprobată tacit în Parlament, care era controlat de PSD şi ALDE, iar până astăzi nu a fost abrogată, cu toată lupta clamată împotriva statului paralel de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Premierul Cioloş a fost în relaţii apropiate cu fostul şef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, căruia i-a făcut pe plac numindu-i un fin, pe inginerul silvic Călin Bibart din Arad, în funcţia de director general al Romsilva. Pe curată meritocraţie, cum îi place lui Cioloş să bată toba. Generalul Coldea nu i-a rămas dator. Un general aflat la pensie mi-a spus recent că în spatele ultimelor mişcări politice ale lui Cioloş s-ar afla fostul şef operativ al SRI şi că în rândul rezerviştilor SRI s-ar fi dat sfoară în ţară să fie sprijinit fostul premier.
Generalul Gabriel Oprea ştie, aşadar, bine, de ce noile partide ale foştilor premieri Dacian Cioloş şi Victor Ponta sunt "partide de intelligence". Ar merita verificat dacă fostul maior de securitate Alexandru Iordache, care a activat şi în SRI după 1990, considerat părintele spiritual al partidului PLUS, a fost relaţionat cu generalul Florian Coldea sau cu generalul Virgil Ardelean, cu care este posibil că fi fost coleg de generaţie la Școala de ofiţeri de miliţie şi securitate de la Băneasa. Prin coroborarea faptelor prezentate, este evident că noile partide conduse de foştii premieri Ponta şi Cioloş urmăresc să destructureze partidele tradiţionale de stânga şi de dreapta, respectiv PSD şi PNL, în perspectiva confruntărilor electorale din 2019 şi 2020. Iar, la trâmbiţatul generalului Oprea, celor două "partide de intelligence" urmează să li se alăture UNPR, care este alcătuit preponderent din rezervişti cu gradele la vedere din armată, poliţie, jandarmerie şi pompieri. Dacă vor avea succes, un viitor milităros ţara are. Cu generalul Oprea la vedere şi trei foşti şefi de servicii secrete, generalii Coldea, Predoiu şi Ardelean, la butoane.

Valer Marian