Boala Parkinson nu se vindecă, dar poate fi ţinută sub control după depistare

Boala Parkinson nu se vindecă, dar poate fi ţinută sub control după depistare

Poiana Braşov a găzduit, în acest weekend, conferinţa internaţională MasterClass de Boala Parkinson, la care au participat peste 60 de medici neurologi din toată ţara. Acestora li s-au alăturat patru neurologi renumiţi în lume. Este vorba despre Dr. Amos D Korczyn (Israel), Dr. K Ray Chaudhuri (Marea Britanie), Dr. Peter Jenner (Marea Britanie) şi Dr.Nataliya Titova (Rusia).
Organizatorii acestui eveniment de înaltă clasă în medicină sunt Centrul de Excelenţă pentru Bolnavii cu Parkinson, King’s College Hospital, Londra, Marea Britanie, Societatea de Boală Parkinson şi Tulburări de Mişcare, Facultatea de Medicină Universitatea Transilvania Braşov.
Temele principale abordate la Braşov s-au concentrat pe depistarea precoce a acestei afecţiuni, tratamentele inovative şi abordarea multidisciplinară în ameliorarea bolii Parkinson.
Conf. Univ. Dr. Cristian Falup-Pecurariu, medic primar neurolog, Conferenţiar universitar la Facultatea de Medicină, Universitatea "Transilvania" Braşov şi şeful Secţiei clinice neurologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov: "La această manifestare educaţională am avut în vedere, în principal, aspectul practic cu privire la pacientul cu boala Parkinson, a doua boală degenerativă ca incidenţă, după boala Alzheimer. În România sunt în tratament aproximativ 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson. Vorbim de o boală sporadică, în majoritatea cazurilor fără antecedente în familie, însă există un procent de 5-7% care are o componentă genetică, asta însemnând că pacientul are pe cineva în familie care a suferit de această boală care se tratează, dar nu se vindecă în totalitate. Este, mai degrabă, o afecţiune care poate fi ţinută sub control, pentru a ameliora simptomele. Fiind o boală degenerativă, aceasta avansează. De cele mai multe ori, ne confruntăm cu această boală după vârsta de 60 de ani, însă sunt cazuri în care s-a pus diagnostic de boală Parkinson şi la persoane de 40 de ani sau chiar mai tinere".
Medicul a adăugat că pacientul cu boala Parkinson poate avea probleme motorii, precum tremor, tulburări de mers, de echilibru, dar şi non-motorii, respectiv tulburări la nivelul tractului intestinal (cum ar fi constipaţia), lipsa mirosului, depresie, insomnie, coşmaruri, scăderea gradului de independenţă, aspecte care trebuie gestionate foarte atent din punct de vedere medical, pentru că în timp devin foarte supărătoare.
"Atunci când noi diagnosticăm boala Parkinson, practic, 90% din neuronii care sintetizează dopamina - transmiţătorul care se ocupă cu mişcarea la fiecare dintre noi - sunt pierduţi. Asta înseamnă că boala a început mai devreme faţă de acel moment şi mai bine de 10 ani", a precizat dr. Falup-Pecurariu.
Prof. univ. Dr. Amos D Korczyn, la Universitatea din Tel-Aviv: "Trebuie să privim în ansamblu când vorbim despre boala Parkinson, atât la problemele motorii, cât şi la cele non-motorii, cum ar fi cele cognitive, pentru că aceşti pacienţi dezvoltă şi suferinţe mentale. Fiind o boală degenerativă, afectează creierul, care se atrofiază, ceea ce duce la tulburări de memorie, la demenţă".
Prof. univ. Dr. K Ray Chaudhuri, King’s College, Londra, Marea Britanie, expert în boala Parkinson: "Întotdeauna am fost interesat de ceea ce eu numesc «faţa ascunsă» a lui Parkinson. Ceea ce trebuie să ştie toţi membrii familiilor cu un pacient cu boala Parkinson este că nu totul se reduce la tremor. Aceasta este doar partea vizibilă, evidentă. Sunt, însă, părţile nevăzute, precum deficienţe de memorie, depresie, insomnie, dureri diverse. Toate aceste simptome ar trebui luate în serios, pentru că trebuie ameliorate, cu ajutor medical, desigur, pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacientului. Se poate face tratament personalizat".
Nu este uşor de depistat boala Parkinson înainte de apariţia simptomelor motorii, dar nu imposibil, a precizat dr. Chaudhuri: "Există un drum lung de parcurs. Aceste probleme, cum ar fi simţul mirosului redus, pot apărea la oricine. Cu toate acestea, acum ştim că dacă reducerea simţului nu are o altă cauză, precum un accident, o lovitură la cap sau o rinită - şi, brusc, simţul mirosului a dispărut sau a scăzut şi, în plus, există şi o disfuncţie de somn, cele două împreună fac foarte probabil ca acea persoană să contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson".
Prof. Dr. Peter Jenner, profesor de farmacologie la Centrul de Cercetare a Bolilor Neurodegenerative, King’s College Londra: "În primul rând vreau să vă spun că sunt foarte încântat să mă aflu în România, în faţa atâtor medici tineri. La această conferinţă discutăm şi despre cele mai bune tratamente pentru această afecţiune, pentru că avem medicamente eficiente, care reduc intensitatea tremorului, dar care, din păcate, au şi efecte adverse. De aceea trebuie să discutăm cum trebuie recomandate şi administrate aceste tratamente, cu responsabilitate. Sunt produse medicamentoase care, recomandate pentru tratarea simptomelor vizibile, pot afecta activitatea creierul, iar tratamentele trebuie coordonate în aşa fel încât să nu supunem pacientul, fără să vrem, la riscuri".