Studiu: Românii sunt din ce în ce mai preocupaţi să aibă un stil de viaţă sănătos, însă nu întotdeauna sunt informaţi corect

Studiu: Românii sunt din ce în ce mai preocupaţi să aibă un stil de viaţă sănătos, însă nu întotdeauna sunt informaţi corect

Românii sunt din ce în ce mai informaţi atunci când vine vorba de alimentaţia lor, iar preocuparea privind adoptarea unui stil de viaţă sănătos devine o prioritate. Aceştia acordă o mai mare atenţie planificării meselor conform recomandărilor primite, iar trendul unui stil de viaţă sănătos începe să fie implementat de tot mai mulţi români. Peste jumătate dintre aceştia consideră că sunt bine informaţi în ceea ce priveşte o alimentaţie corectă şi se documentează constant. Conform unui studiu iVOX realizat de compania Agricola pe un număr de 1.574 respondenţi, în perioada 08 - 10 mai 2019, românii consideră că au la îndemână informaţiile necesare atunci când vine vorba de o alimentaţie sănătoasă. Cu toate acestea, peste trei sferturi dintre ei consideră că alegerea unui stil de viaţă sănătos se reduce la limitarea consumului de zahăr, iar 65,82% diminuează sau limitează consumul de produse procesate atunci când aleg să mânânce sănătos.

Un alt criteriu pe care locuitorii României îl iau în considerare atunci când îşi propun menţinerea unei vieţi sănătoase eşte creşterea frecvenţei gătitului în defavoarea comandatului sau a mâncatului în oraş ( 58,51% ), în timp ce 56,16% reduc sau limitează consumul de pâine sau alte făinoase.

Carnea de pui - în topul preferinţelor românilor

În ceea ce priveşte tipul de carne preferat de majoritatea românilor, cea de pui se situează în topul preferinţelor cu o majoritate de 45,11% pentru ca cea de porc să fie consumată de 33,61% dintre aceştia. Sociologul Barbu Mateescu explică motivul: "este consumată cel puţin săptămânal de trei sferturi dintre români fiind considerată mai puţin nocivă decât carnea de porc.’’

Având în vedere alegerea unei variante cât mai naturale de pe piaţa actuală, 72,11% dintre români sunt familiarizaţi cu conceptul de pui cu creştere lentă, în timp ce 70,27% au şi consumat carne provenită de la un pui crescut şi hrănit exclusiv vegetal (cu creştere lentă). La polul opus, 2 din 10 români nu cunosc acest concept, iar 12,83% nu au avut ocazia să mănânce pui cu creştere lentă.

Atributele calitative funcţionale poziţionează puiul cu creştere lentă între puiului crescut industrial şi cel crescut tradiţional. Cu o structură fermă a cărnii şi un gust mai savuros, acesta reprezintă alegerea cea mai apropiată de puiul crescut tradiţional, de la ţară.

Prorector U.S.A.M.V şi Prof Univ. Dr. Dumitru Drăgoţoiu, afirmă: "Există o legătură între caracteristicile de culoare şi de compoziţie a carcasei de pui. Culoarea în general este dată de prezenţa unor pigmenţi - în carnea de pasăre sunt mai puţin evidenţi, mai ales în piept aceştia sunt daţi de prezenţa mioglobinei şi a miozinei la nivelul cărnii. Culoarea puternică cu aspect comercial se întâlneşte la puii care au un strat de grăsime subcutanat ceva mai mare - cum sunt cei cu creştere lentă. Puiului cu creştere lentă, fiind crescut pe o perioadă mai mare de timp (undeva între 55 şi 60 de zile), i se dilueaza nivelul proteic şi creşte uşor nivelul energetic, crescând şi vârsta de sacrificare, cu posibilitatea de a depune grăsime subcutanată mai mare ca strat. În conditiile acestea, având aceste xantofile - ati văzut că grăsimea de pasăre spre deosebire de celelalte animale este mai gălbuie - culoarea poate să fie gălbuie spre portocaliu dacă în hrana puilor se folosesc produse, materii prime care au această caracteristică de a conţine substanţe xantofile sau se pot folosi o serie de pigmenţi naturali. Sunt obtinuţi deci din plante, din pigmenţi naturali în care aceste substanţe xantofile se regăsesc în cantitate mai mare. Deci ei îşi exprimă culoarea prin acel strat de grasime care se difuzează şi la nivelul dermei şi apare în ambalaj într-o culoare mai apropiată de preferinţele consumatorului, de ceea ce el asociază ca fiind culoarea puiului de curte.

După părerea mea, pentru tot ce înseamnă pui obţinut atât în gospodăria noastră cât şi în fermele industriale nu există niciun motiv să fie considerat dăunător sănătăţii, sub nicio formă. Cu atât mai mult, puiul cu crestere lentă este o alternativă la varianta clasică (aceea de creştere a unui pui în gospodărie) şi se situeaza între un pui crescut la nivel de curte şi cel industrial.

În concluzie, nu există temeri, substanţe adiţionale care să lase reziduri sau să existe în carnea de pui în starea în care au fost ingerate, să fie considerate xenobiotice pentru organismul animal. E-urile, de asemenea, nu îşi au locul aici, în hrana puilor nu există E-uri, atâta vreme cât nu se utilizează coloranţi artificiali. Dacă luăm un extract de gălbenele sau de cicoare acesta joacă rolul unui colorant, însă unul care provine din mediul natural şi care se foloseşte nu numai în hrana puilor, ci în toate alimentele de pe piaţă - un exemplu ar fi îngheţata.’’

Mulţi oameni aleg să ofere credit miturilor în detrimentul informării

Există o corelaţie evidentă între educaţie şi stilul de viaţă, iar acest lucru se transpune şi în alimentaţie. Cu toate că românii sunt din ce în ce mai informaţi, atunci când se pune problema unei alimentaţii corecte, doar 55,08% se informează direct de la specialişti, în timp ce 44,85% au ca principale surse de informare cărţile, revistele sau diverse studii de specialitate, nu neapărat confirmate de autorităţi competente, în timp ce pentru 4 din 10 români presa este privită ca fiind singura sursă viabilă. Deşi numeroase studii internaţionale demonstrează că administrarea hormonilor la păsări nu se poate pune în practică, fiind o acţiune interzisă în Uniunea Europeană, 9 din 10 români sunt de părere că hormonii din carnea de pui nu sunt un mit şi că puii de găină sunt hrăniţi cu hormoni de creştere. În contextul în care această practică nu doar că este ilegală, ci şi costisitoare şi dificil de implementat, în continuare 7 din 10 persoane consideră că în carnea de pui există şi reziduuri de antibiotice.

Doar jumătate dintre locuitorii ţării aleg să se informeze direct de la specialişti şi în continuare miturile culinare sunt un pion important în circuitul dezinformării. Acesta este şi motivul pentru care atunci când evaluează calitatea cărnii de pui 51,82% dintre români analizează culoarea acesteia, 38,12% au în vedere gustul şi doar 27,93% verifică caracteristicile de pe ambalaj.

Atenţia acordată unei alimentaţii sănătoase poate însă să ne conducă spre extrema cealaltă, ajungând până la ortorexie, denumirea dată acestui simptom. Termenul a devenit cunoscut în ultimii ani, ortorexia nervoasă fiind boala persoanelor care acordă o atenţie exagerată alimentaţiei, oamenii devenind mult prea stricţi şi subclasând atenţia acordată propriei persoane.

Psihologul clinician Ligia Moise atrage la rândul său atenţia asupra faptului că un stil de viaţă sănătos nu presupune exagerare, ci echilibru: "Ne dorim să fim sănătoşi, dar nu toţi ştim ce ar trebui să facem. Aflăm că e important să fim atenţi la ce mâncăm, dar nu ştim unde să căutăm informaţii, iar în cele din urmă apelăm la "omniscientul" Internet, moment în care va trebui să începem să selectăm din multele care nu întotdeauna sunt oferite de oameni avizaţi. Astfel încât vom începe o altă muncă (şi aceasta destul de consistentă) a alegerii specialistului căruia îi vom da credit. Și uite aşa, de la o zi la alta, din pagina de Internet/revistă/blog în altă pagină, vom ajunge să petrecem mult timp «consumând» literatură de specialitate, trecând uşor şi aproape fără să ne dăm seama de la statutul de «preocupat de dietă», la obsesionalul care mai mult trăieşte spaime legate de acest subiect. Subiect pe care - în opinia mea - de cele mai multe ori îl abordăm dintr-o singură perspectivă, aceea legată de cantitatea şi calitate organoleptică a produselor. Constatăm că obsesia pentru alegerea produsului ideal ne poate face mai mult rau decat bine.

Din păcate, prea puţini oameni vorbesc despre cât de important este să acordăm timp meselor sau cât de important este să acordăm atenţie felului în care ne este servită mâncarea (forme, culori, arome), cât de importante sunt persoanele alături de care mâncăm şi nu în ultimul rând cât de conştienţi suntem de faptul că mâncarea este «carburantul» care mă ajută să exist, motiv pentru care ar fi bine să-i fim pur şi simplu recunoscători.

Ceea ce înseamnă că ne-ar fi de mare folos ca această obsesie legată de mâncare să o transformăm în preocupare, pentru ca astfel să putem să mâncăm în tihnă, cu bucuria dată de calitatea produselor, dar şi a oamenilor, locurilor şi momentelor în care oferim propriului corp energia de care are nevoie. Am putea spune că e un fel de a ne cultiva pofta de viaţă".

Studiul a fost realizat online de către compania iVOX de către Agricola Bacău, iar datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-55 de ani, preponderent absolvente de studii superioare (44,79%), majoritar din zona urbană. Repondenţii prezintă venituri între 2.000 şi 3. 000 lei în proporţie de 30,37 % în timp ce 28,59% dintre aceştea au venituri lunare sub 2.000 lei.

A.C.