Asociaţia Forestierilor se luptă să înlăture interzicerea exportului de cherestea

Asociaţia Forestierilor se luptă să înlăture interzicerea exportului de cherestea

Propunerea legislativă privind gestionarea durabilă a pădurilor a fost înregistrată la Senatul României sub nr. B227/2019, intrând în procedură de dezbatere. Astfel, în data de 04.06.2019, această propunere a fost trimisă spre avizare către Consiliul Economic şi Social (aviz consultativ), către Consiliul Legislativ (având termen de răspuns 04.07.2019) şi către Guvernul României.

În acest context, Asociaţia Forestierilor din România - ASFOR a formulat o serie de adrese către instituţiile ce vor analiza propunerea legislativă şi către grupurile parlamentare de la Senat - pentru a le determina modificarea propunerii legislative în sensul eliminării interdicţiei exportului de cherestea.

Astfel, adresa a fost depusă în 11 iunie 2019, la:

Prim Ministrul României - Dnei. Viorica Vasilica Dăncilă
Ministrul Apelor şi Pădurilor - Dlui. Ioan Deneş
Secretar de Stat Ministerul Apelor şi Pădurilor - Dlui. Daniel Constantin Coroamă
Consiliul Concurenţei - Dlui. Bogdan Chiriţoiu
Consiliul Legislativ - Dlui. Dragoş Iliescu
Consiliul Economic şi Social - Dlui. Iacob Banciu
Senatul României - Preşedinte - Dlui. Călin Popescu Tăriceanu
Grup parlamentar PSD Senat - Dlui. Șerban Nicolae
Grup parlamentar PNL Senat - Dlui. Florin Vasile Cîţu
Grup parlamentar USR Senat - Dlui. Adrian Wiener
Grup parlamentar ALDE Senat - Dlui. Daniel Zamfir
Grup parlamentar UDMR Senat - Dlui. Attila Zoltan Cseke
Textul adresei şi dovada depunerii pot fi consultate mai jos.

CĂTRE GUVERNUL ROMÂNIEI

DOAMNEI VASILICA VIORICA DĂNCILĂ - PRIM MINISTRUL ROMÂNIEI,

STIMATĂ DOAMNĂ PRIM MINISTRU,

ASOCIAȚIA FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA - ASFOR, organizaţie patronală şi profesională a operatorilor economici din exploatări forestiere şi industrializarea lemnului, vă transmitem următorul punct de vedere cu privire la:

Propunerea legislativă privind gestionarea durabilă a pădurilor, înregistrată la Senatul României sub nr. B227/2019, intrată în procedura de dezbatere.
Analizând textul proiectul de Lege şi expunerea de motive facem următoarele precizări cu privire la Art.4:

Se interzice pe o perioadă de 10 ani exportul de buştean cu sau fără coajă sau lemn rotund (lemn rotund - lemn doborât, tăiat la vârf, secţionat sau nu), cherestea şi lemn de foc începând cu anul 2020.
Încălcarea interdicţiei prevăzută la alin. (1) determină confiscarea contravalorii materialului lemnos care a făcut obiectul exportului.
Punct de vedere:

A. Aspecte cu privire la încălcarea prevederilor din Constituţia României
Art.45 privitor la Libertatea economică - Accesul liber al persoanei la o activitate economică, liberă iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

B. Aspecte cu privire la încălcarea prevederilor din Legea concurenţei
Pentru a asigura o protecţie suplimentară a activităţilor economice în faţa unor măsuri arbitrare de limitare a libertăţii economice şi a dreptului la muncă, legiuitorul a reglementat o interdicţie expresă a unor asemenea practici în prevederile art.8 din Legea nr. 21/1996 - Legea concurenţei:
Art. 8. - (1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:
a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;
b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.
C. Aspecte cu privire la nerespectarea aspectelor de tehnică legislativă

Analizând Propunerea legislativă pentru gestionarea durabilă a pădurilor, în ceea ce priveşte prevederile art.4, prin prisma prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, considerăm că proiectul de act normativ nu instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate, predictibilitate şi eficienţă legislativă,
Art.6 alin.3 - Proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact, după caz. Menţionăm că propunerea legislativă aflată în discuţie nu este însoţită de un studiu de impact. Interzicerea exportului nu este motivată.
Art.6 alin.4 - Actele normative cu impact asupra domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului general consolidat sau asupra legislaţiei în vigoare sunt elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern. Menţionăm că propunerea legislativă aflată în discuţie nu este fundamentată în baza nici unui document de politici publice.
D. Aspecte cu privire la principiile de gospodărire durabilă a pădurilor

Înţelegem că scopul iniţiativei legislative este gospodărirea durabilă a pădurilor, pentru aceasta administratorii de fond forestier au nevoie în primul rând de resursele financiare necesare pentru a finanţa toate operaţiunile administrative ce conduc la o gospodărire durabilă a pădurilor, apoi de dotări şi personal calificat.

Interzicerea exportului de cherestea înseamnă închiderea capacităţilor de producţie, începând cu cele mici şi mijlocii, afectează implicit industria prelucrătoare, proprietarii şi administratorii de păduri.
În România capacitatea de consum intern a sortimentelor de masă lemnoasă supuse interdicţiei la export este mult mai mică decât capacitatea de producţie a pădurilor stabilită conform amenajamentelor silvice.

Volumul anual recoltat este de 19,5 milioane mc, din care cca. 9,5 milioane mc sunt utilizaţi ca lemn de lucru de industria de prelucrare a lemnului pentru obţinerea de cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite plăci (PAL, MDF, OSB, Panel) - diferenţa reprezentând lemnul de foc şi lemn pentru alte utilizări în mediul rural.

În ceea ce priveşte situaţia exporturilor şi a importurilor din domeniul forestier, România a devenit în ultimii ani un mare importator de masă lemnoasă - importăm pe segmentul răşinoase până la 3 milioane mc lemn rotund şi 0,5 milioane mc cherestea, iar pe segmentul foioase 0,12 milioane mc buştean şi peste 0,1 milioane mc cherestea.

Restricţionarea exportului de buştean poate fi o măsura pozitivă, dar fără impact deosebit, exporturile de buştean din Romania sunt reduse - sub 30.000 mc buşteni răşinoase şi sub 100.000 mc buşteni foioase.

Restricţionarea exportului de cherestea este un nonsens economic, în condiţiile în care România produce 5,5 milioane mc de cherestea, din care exportă anual aproximativ 4 milioane mc, iar consumul intern reprezintă cca. 1,5 milioane mc.


Singurul rezultat cert al interzicerii exportului este falimentarea industriei de prelucrare a lemnului din România (2 miliarde euro cifră de afareri), pierderea a peste 100.000 locuri de muncă, prăbuşirea pieţei lemnului din România, reducerea veniturilor administraţiei silvice - până la nivelul imposibilităţii asigurării administrării pădurilor (costul de administrare al pădurilor este de cca. 1 miliard de euro/an), cu efecte contrare celor de bună gospodărire a pădurilor.

Interzicerea exportului de cherestea este o temă falsă. Prin gestionarea durabilă a pădurilor trebuie să dăm valoare lemnului, iar acest lucru poate fi făcut doar printr-un mod responsabil şi sustenabil de exploatare, prelucrare şi valorificare.

Mai mult, chiar Strategia Forestieră Europeană arată că - Gestionarea durabilă a pădurilor înseamnă folosirea pădurilor şi a terenurilor împădurite într-un mod şi într-un ritm care să permită menţinerea diversităţii biologice, a productivităţii, a capacităţii de regenerare, a vitalităţii şi a capacităţii acestora de a îndeplini, acum şi în viitor, funcţii ecologice, economice şi sociale utile la nivel local, naţional şi mondial fără a aduce prejudicii altor ecosisteme.

Totodată, unul dintre principiile fundamentele a Strategiei Forestiere Europene este Încurajarea competitivităţii şi a sustenabilităţii industriilor forestiere ale UE, a bioenergiei şi a bioeconomiei în ansamblul ei. În acest sens, sunt prevăzute următoarele măsuri ce trebuie aplicate de statele membre:

utilizarea pe scară mai largă a lemnului ca materie primă durabilă, regenerabilă şi ecologică, fără a dăuna pădurilor şi serviciilor lor ecosistemice;
analizarea ofertei potenţiale de lemn şi a posibilităţii de a facilita creşterea utilizării durabile a lemnului;
stimularea dezvoltării pieţei şi internaţionalizarea produselor industriei forestiere din UE;
facilitarea accesului la pieţele ţărilor terţe pentru produsele industriei forestiere şi materiile prime din UE prin intermediul unor acorduri comerciale bilaterale şi prin îmbunătăţirea informaţiilor privind condiţiile de import şi privind exporturile materiilor prime;
Asociaţia Forestierilor din România - ASFOR îşi exprimă pe această cale întreaga disponibilitatea de a participa la dezbaterile publice organizate pe marginea propunerii legislative, sperând că argumentele specialiştilor din sectorul forestier vor fi ascultate.

În susţinerea afirmaţiilor din această adresă ataşăm informaţii statistice privind producţia naţională şi exportul de buşteni şi cherestea.

Faţă de cele prezentate, Asociaţia Forestierilor din România - ASFOR consideră că eliminarea din propunerea legislativă supusă dezbaterii a interdicţiei de export a cherestelelor (art. 4) este absolut necesară pentru a împiedica falimentul întregului sector forestier din România.

Cu deosebită consideraţie,

MUSCĂ CIPRIAN DUMITRU

PREȘEDINTE AL ASOCIAȚIEI FORESTIERILOR DIN ROMÂNIA ASFOR