Cuvioasa Parascheva (în greacă Αγία Παρασκευή, "Sfânta Vineri"), cunoscută şi sub numele de Paraschiva, este o sfântă venerată în Biserica Ortodoxă Română şi în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. Ziua ei de pomenire este 14 octombrie. Este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri. S-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, Tracia, nu departe de Constantinopol, din părinţi bogaţi şi binecredincioşi. În anul 1641, în data de 13 iunie, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Prima menţiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi apare în "Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei", apărută la Iaşi în 1643.

Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării. În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi. Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni şi vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iaşi are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioşi din toată ţara. Se spune că Sfânta Parascheva apără, în general, de toate relele, fiind mare făcătoare de minuni.

De aceea, pe 14 octombrie este interzis să calci, să cosi, să faci mâncare sau alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap şi cele oculare. Conform unei credinţe străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi cele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. În schimb, e bine să se împartă celor sărmani must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie. “În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Se împart lipii, vin şi must. Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi al durerilor de cap", explică părintele Paul Tudorache

Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămica, se spune în popor că este bine să împarţi unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea Sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri. Mai mult, în această zi se fac şi previziuni ale vremii ţinându-se cont de somnul oilor. “Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea şi friguroasă. Dacă în schimb oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi domoală şi blândă", spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.

D.R.