Consumul insuficient de legume şi fructe, zahărul şi sarea în exces, fumatul şi alcoolul ne ucid pe capete

Consumul insuficient de legume şi fructe, zahărul şi sarea în exces, fumatul şi alcoolul ne ucid pe capete



Factorii de risc comportamentali constituie cauza a peste jumătate din totalul deceselor, se arată în Raportul privind Starea de Sănătate în Uniunea Europeană 2019, dat publicităţii de Comisia Europeană.

Peste jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori de risc comportamentali, care includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool şi activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Riscurile alimentare (27 %) includ aportul insuficient de fructe şi legume şi consumul excesiv de zahăr şi sare. Consumul de tutun (incluzând fumatul activ şi fumatul pasiv) este cauza unei proporţii de aproximativ 17 % din totalul deceselor, în timp ce 14 % dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât proporţia observată la nivelul UE (6 %). Alte 4 % dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică.

Dieta nesănătoasă şi activitatea fizică scăzută nu par să aibă vreun impact asupra obezităţii la adulţi

Aproape trei cincimi dintre adulţii români (59 %) raportează că nu mănâncă cel puţin un fruct pe zi şi o proporţie similară dintre aceştia nu consumă legume, în pofida campaniilor recente pentru o alimentaţie sănătoasă. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea ţărilor UE. Proporţia de 38 % a adulţilor din România care declară că desfăşoară săptămânal cel puţin activităţi moderate este cea mai mică din UE. În pofida prevalenţei dietelor nesănătoase şi a activităţii fizice scăzute, rata obezităţii adulţilor din România este cea mai mică din UE (doar unul din zece adulţi era obez în 2017, în timp ce media UE a fost de 15 %). Cu toate acestea, excesul de greutate sau obezitatea devine tot mai răspândit(ă) în rândul copiilor, unul din şase adolescenţi fiind supraponderal sau obez în perioada 2013-2014.

Unul din cinci adulţi români fumează zilnic

Consumul de tutun este o provocare majoră pentru sănătatea publică în România. În pofida unei uşoare reduceri a ratelor fumatului începând din 2008, unul din cinci adulţi încă fuma zilnic în 2014, în concordanţă cu media UE. Există o disparitate de gen majoră în ceea ce priveşte fumatul, ratele fumatului în rândul bărbaţilor (32 %) fiind de patru ori mai mari decât cele în rândul femeilor (8 %). Consumul regulat de tutun de către adolescenţi este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 şi 16 ani declarând în 2015 că au fumat în cursul lunii precedente, această rată fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt încă vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun.

Consumul excesiv de alcool este o problemă majoră, în special în rândul bărbaţilor din România

În medie, peste o treime dintre adulţii din România au declarat că episodic consumă alcool în exces (consum episodic excesiv de alcool) 2 cel puţin o dată pe lună, ceea ce reprezintă o rată aflată pe locul doi în UE (35 % faţă de 20 % în medie în UE). Mai mult, această cifră arată o diferenţă semnificativă între sexe, întrucât peste 50 % din bărbaţi au raportat consumul excesiv de alcool. Doi din cinci adolescenţi de 15 şi 16 ani din România au declarat în 2015 că au experimentat cel puţin un episod de consum excesiv de alcool în cursul lunii precedente. Această rată este, de asemenea, peste media UE şi constituie un motiv serios de îngrijorare, având în vedere asocierea dintre consumul excesiv de alcool şi vătămările accidentale, în special la adolescenţi.

Obezitatea, spre deosebire de multe alte comportamente de risc, este strâns legată de nivelul de studii

Persoanele cu un nivel mai scăzut de studii sau cu venituri mai mici sunt, în general, mai predispuse să se confrunte cu factori de risc comportamentali; cu toate acestea, numai obezitatea indică existenţa unor inegalităţi frapante în România. De exemplu, aproape 11 % dintre persoanele cu un nivel mai scăzut de studii erau obeze în 2017, comparativ cu 7,5 % în rândul persoanelor cu studii superioare. În ceea ce priveşte fumatul, rezultatele sunt inversate, aproape 13,5 % dintre persoanele din grupurile cu un nivel mai scăzut de studii fiind fumători regulaţi, comparativ cu aproape 21 % dintre persoanele din grupurile cu cel mai înalt nivel de studii. Cu toate acestea, rata fumatului a fost similară pentru ambele grupuri, cel al persoanelor cu venituri mari şi cel al persoanelor cu venituri mici (18-20 %).

A.C.