Sub apă, nu se ştie nimic despre coronavirus

Sub apă, nu se ştie nimic despre coronavirus

La bordul submarinelor de disuasiune nucleară ale Franţei, marinarii nu ştiu probabil nimic despre pandemia de coronavirus şi nici despre tot ce agită lumea la suprafaţă. Asta e regula, a povestit contraamiralul Dominique Salles, fost comandant al unor astfel de submarine. El spune că "persoanele implicate într-o misiune de descurajare trebuie să fie tot timpul disponibile. Nimic nu trebuie să le perturbe misiunea. Și nimic nu este mai distructiv pentru un individ cu o responsabilitate decât o veste proastă". Pentru că trebuie să rămână concentraţi cu orice preţ şi pentru că nimic nu trebuie să le ştirbească moralul, membrii echipajelor de pe submarine nu sunt ţinuţi la curent cu ceea ce se întâmplă la suprafaţă, cu ceea ce bulversează viaţa zilnică a tuturor şi, deci, posibil, şi a apropiaţilor lor.

Astfel, toate echipajele care au plecat în misiune înainte de propagarea virusului şi a măsurilor de izolare socială, habar n-au probabil de amploarea pe care a luat-o la suprafaţa actuala criză sanitară.

Există o înţelegere nescrisă între echipaj şi comandamentul său. Orice marinar ştie că atât timp cât lipseşte, familia sa va fi susţinută şi ajutată, pentru că el este oricum într-o poziţie din care nu va putea face nimic. Prin urmare, este mai sigur să nu fie informat despre nimic rău, spune fostul comandant al escadrilei de submarine. "Nu e vorba de a-i pune pe marinari sub un clopot de sticlă, ci de a-i menţine complet concentraţi asupra misiunii lor. La bord, numai comandantul poate primi ştiri, dar nu detaliate", a explicat contraamiralul Dominique Salles.
O misiune durează 70 de zile. Fără internet, radio şi televizior

În mod obişnuit, durata unei misiuni este de cel puţin două luni şi jumătate, adică de 70 de zile, pentru echipaje care au 110 membri şi care trăiesc în izolare totală. Pe durata misiunii, ei nu au niciun fel de contact direct cu lumea exterioară. Nu au internet, nici radio, nici televizor. Niciun fel de mijloc de comunicare. Numai comandantul poate transmite, eventual, informaţii generale despre ceea ce se întâmplă la suprafaţă.

Marinarii primesc, în schimb, "familigrame". În anii "80, erau de 20 de cuvinte. Astăzi, pot fi de 40 de cuvinte. Sunt mesaje personale de la familie, de la soţie sau de la copii. Dar aceste mesaje trebuie să fie optimiste şi sunt filtrate, trec pe la comandament înainte de a fi transmise. Un deces, de pildă, nu este anunţat imediat. "Informaţia este comunicată la bord comandantului, care o informează pe persoana vizată abia în ultimele două zile ale misiunii sale. Individul este scutit de cart timp de 24 sau 48 de ore pentru a-i fi respectat doliul, a explicat contraamiralul.

Este o situaţie dureroasă cu care însuşi contraamiralul Dominique Salles s-a confruntat. Când a murit tatăl său, în 1993, era pe mare, secund pe o fregată. Vestea i-a fost comunicată abia la sfârşitul misiunii de 60 de zile.

"Indiferent de gravitatea unui eveniment, niciun membru al echipajului de pe un submarin nu poate face nimic. Și cum nu poate face nimic, mai bine să nu ştie nimic", spune contraamiralul.

Când au fost atentate, s-a procedat la fel. De 50 de ani, această regulă funcţionează pentru a fi asigurat succesul misiunilor pe care marinarii le desfăşoară în slujba patriei, subliniază Dominique Salles.

Franţa are până în prezent 52.128 de cazuri de contaminări cu virusul SARS-CoV-2, fiind pe locul 6 în lume. A înregistrat, de asemenea, 3.523 de decese, mai mult decât în China, fiind pe locul 4 în lume.

A.C.