Sărbătorile, la Hoghiz

Sărbătorile, la Hoghiz

Teritoriul comunei Hoghiz este situat în zona central nordică a judeţului Braşov, în zona Rupea şi are în administrare satele Hoghiz, Cuciulata, Fântâna, Bogata, Dopca, Lupşa. Zona din care face parte aparţine masivului Perşani, cu aspect de amfiteatru. Satul Cuciulata este cunoscut din Epoca Bronzului iar la patru kilometri distanţă se află aşezarea dacică de la "Stogul lui Cotofan". Resursele turistice naturale (Pădurea Valea Bogăţii, Valea Trestiei, Cheile Dopca, Valea Lupşei, Microcanionul de Bazalt de la Hoghiz, Cariera de tuf vulcanic, Parcul Hoghiz şi Cotul Turzunului) şi obiceiurile şi tradiţiile aşează comuna în rândul localităţilor atractive.

Ajunul Crăciunului

Primarul comunei Hoghiz, Ioan Buta, a declarat: "Obiceiurile şi tradiţiile au un loc important în viaţa comunităţii. De exemplu, în localitatea Cuciulata, se păstrează încă vechile obiceiuri din seara din Ajunul Crăciunului: "Turca" şi "Irozii". Feciorii satului, îmbrăcaţi în costume tradiţionale merg la colindat cu Turca, iar Irozii reprezintă o piesă de teatru, jucată de către copiii de vârstă şcolară, costumaţi pe roluri, semnificând Naşterea lui Iisus. Obiceiul Turca este prezent în mai multe sate din zonă: Comăna de Sus şi de Jos, Veneţia de Sus şi de Jos, Cuciulata şi Sâmbăta de Sus şi de Jos. În satul Cuciulata, Turca este aparte, datorită felului în care este împodobită cu panglici şi felul în care este jucată de feciori". Ceata de feciori În localităţile Cuciulata şi Fântâna, în seara din Ajunul Crăciunului, se practică obiceiul "Ceata" când feciorii se îmbracă în costume tradiţionale şi colindă pe la casele oamenilor. Ceata este compusă din cinci flăcăi care-şi aleg un vătaf, doi turcaşi care joacă Turca şi doi pivniţeri sau administratori. Unul dintre feciori este mascat în capră (turcă) şi poartă o costumaţie cusută cu panglici colorate şi mai are prinse mai multe curele cu zurgălăi. În Ajunul Crăciunului tinerii pleacă cu Turca prin sat, însoţiţi de lăutari, colindă şi dansează pe la toate casele oamenilor. Prima dată ei se opresc la preotul din sat şi cântă "Colinda Popii Aleasă". Gazdele îi răsplătesc pe colindători cu câte un colac, o bucată de carne şi bani. Produsele sunt consumate apoi de către toţi tinerii, spre dimineaţă, când termină de colindat.

Superstiţii

Potrivit tradiţiei, colindătorii care au umblat cu Turca prin sat şi gazdele colindate cred că vor avea parte de belşug şi sănătate în anul următor. La trecerea dintre ani, ei cred că îngroapă anul vechi şi pentru ca să le meargă bine în noul an, organizează o masă festivă de Anul Nou. La încheierea sărbătorilor de iarnă, după Bobotează, locuitorii fac o petrecere care marchează un alt moment din viaţa comunităţii, 24 ianuarie - Unirea Principatelor Române.

Ileana Gafton DRAGOȘ