Infrastructura rămâne un vis neîmplinit. Nici în 2020 România nu a trecut de 1.000 de km de autostradă

Infrastructura rămâne un vis neîmplinit. Nici în 2020 România nu a trecut de 1.000 de km de autostradă

Infrastructura rămâne un vis frumos al României, care tot întârzie să devină realitate. Din ce cauză" Ni se spune că din lipsă de bani, dar în realitate este vorba despre incompetență, despre interese meschine de grup și multă, prea multă birocrație. Noroc cu alegerile că am mai bifat câțiva kilometri de autostradă anul acesta, ce-i drept, destul de puțini. Nici în acest an nu trecem de o mie de kilometri de autostradă. Tăieri de panglică înainte de alegeri În săptămâna de dinaintea alegerilor parlamentare, șefii din Transporturi au tăiat panglica pentru 31 de kilometri de șosea de mare viteză. Șoferii au primit undă verde să circule pe 20 de kilometri din centura Bacăului, din care 16 sunt construiți la nivel de autostradă - primii de acest fel din Moldova, dar și pe 15 kilometri din autostrada Sebeș-Turda. Rețeaua de drumuri rapide a României a ajuns astfel să numere 904 kilometri. Chiar și așa, tot suntem cu mult în urma ungurilor sau a polonezilor. Ei au sărit peste borna de 900 de kilometri de autostradă în 2008, respectiv 2011. Centura Bacăului, la care lucrează firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, a fost deschisă traficului în prezența președintelui Klaus Iohannis. „Acest tronson a fost finalizat cu un an de zile înainte de termen. Țin să-i felicit pe cei care au construit acest tronson și constat că avem antreprenori români foarte performanți”, a spus președintele Klaus Iohannis. Lucrări pe repede înainte Pentru că lucrările la rosturile de dilatație de la podul peste canalul Bistrița nu erau gata, la doar câteva ore de la inaugurare mai mulți șoferi și-au distrus jantele și anvelopele pe proaspăta șosea de centură. Drumarul apucase doar să taie asfaltul, care, sub greutatea camioanelor, a început să se desprindă. Problema a fost remediată de urgență, dar șoferilor li s-a cerut în continuare să circule cu prudență. La momentul inaugurării, gata nu era nici instalarea tăblierului metalic, care separă sensurile de mers și delimitează carosabilul. „Este important ca un drum să fie deschis traficului în momentul în care atinge un grad de siguranță măcar ca un drum național. Trebuie să ai totuși parapet de protecție pe pod, trebuie să ai toate rosturile de dilatație făcute, trebuie să ai garduri”, subliniază Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura. Centura Bacăului are în total 31 de kilometri. O bucată de 7 kilometri, între DN11 și DN2, fusese deja dată în exploatare în septembrie. În lucru a rămas o porțiune de trei kilometri, la care constructorul speră să termine de lucrat la primăvară. 61 de kilometri de autostradă, un record în șase ani Cu lucrări sub trafic s-au deschis circulației și 15 kilometri din autostrada Sebeș-Turda, până la nodul rutier Alba Iulia Nord. Cel mai complex nod rutier este cel de la Sebeș, care leagă autostrada A1 de autostrada A10. Însă acesta nu va fi gata până în vara anului viitor. Până atunci șoferii care vor să treacă de pe o autostradă pe alta trebuie să coboare în drumul național și să facă sensul giratoriu. Tot anul acesta au fost deschiși traficului și 25 de kilometri din Autostrada Transilvania. Vorbim în primul rând de tronsonul Iernut-Chețani, inaugurat la pachet cu nodul rutier Chețani. De o tăiere de panglică am avut parte și pe tronsonul Biharia-Borș, care leagă A3 de autostrada M4 din țara vecină. Vama Borș 2 este al doilea punct de trecere a frontierei pe autostradă. Cu o săptămână înainte de Crăciun, a fost deschis circulației și tronsonul Râșnov - Cristian. Are o lungime totală de 10 kilometri din care 6 kilometri sunt la profil de autostradă, primii de acest fel din județul Brașov, respectiv 4 kilometri drum de legătură la patru benzi. Va funcționa ca o centură a orașului Râșnov. În total, anul acesta s-au inaugurat 61 de kilometri de autostradă, un record, totuși, al ultimilor șase ani. Kilometri de autostradă inaugurați 2013: 118  2014: 49  2015: 40,7 2017: 24  2018: 48 2019: 43 2020: 61 (sursa: CNAIR) 7 km de metrou, construiți în 3.460 de zile 2020 a fost și anul în care bucureștenii au putut, în sfârșit, să circule pe magistrala de metrou care leagă cartierul Drumul Taberei de centrul Capitalei. 3.460 de zile a durat construcția liniei cu lungime de aproape 7 kilometri. Cu alte cuvinte între ordinul de începere a lucrărilor și inaugurarea noii magistrale s-au scurs nu mai puțin de 9 ani și jumătate. „Trebuie să ajungem și cu infrastructura de transport în secolul XXI. Oamenii își doresc infrastructură. Mobilitatea devine din ce în ce mai importantă pentru fiecare român”, spunea președintele Klaus Iohannis. Magistrala M5 își va continua dezvoltarea cu încă 6 stații pe secțiunea Eroilor-Universitate-Piața Iancului, rețeaua de metrou bucureștean câștigând astfel încă 5,4 kilometri ca arie de acoperire. Magistrala M5, fără succes la călători Noua linie de metrou este folosită, însă, de foarte puțin bucureșteni. Luna trecută s-au înregistrat în medie, 6.200 de călători pe zi. Asta în condițiile în care cartierul Drumul Taberei are o populație de aproape 300.000 locuitori. Teama de infectare cu noul coronavirus, reducerea activității economice, munca de acasă, timpul mare de succedare a trenurilor, cuprins între 6 și 12 minute, precum și conexiunea cu rețeaua veche doar la stația Eroilor 2 - sunt posibile explicații pentru acest trafic redus. În 4 noiembrie au fost înregistrate cele mai multe validări de titluri călătorie pe Magistrala 5, și anume 8.243. De asemenea, media zilnică a validărilor titlurilor de călătorie pe Magistrala 5 în luna noiembrie a fost de 6.254. Metrorex promite că anul viitor se vor ridica și restricțiile de la suprafață cauzate de lucrările la metrou: în martie, cele de la Academia Militară, de pe Șoseua Panduri, și în septembrie cele de la intersecția bulevardului Drumul Taberei cu strada Brașov. Cu trenul spre aeroport România a intrat în 2020 în rândul țărilor care au o conexiune feroviară între cel mai mare aeroport al țării și Capitală. O călătorie cu trenul de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni durează cel mult 25 de minute. Trenurile circulă 24 de ore din 24 la fiecare 40 de minute. Prețul unui bilet este 4 lei. Liniei i s-a făcut deja botezul românesc...cel al întârzierilor. În prima zi pe cea mai nouă cale ferată din țară, singura construită după 1989, trenurile au avut întârzieri și de 30 de minute. A.C.