Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2. Traseul virusului la nivel pulmonar, explicat de medicul pneumolog Alina Stanca

Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2. Traseul virusului la nivel pulmonar, explicat de medicul pneumolog Alina Stanca

SARS COV-2 poate avea un impact puternic asupra organismului celui infectat. Dr. Alina Stanca, medic primar pneumolog la MedLife, explică modalitățile prin care virusul afectează plămânii bolnavului. SARS COV-2 face parte din familia Coronaviridae și este similar cu virusurile care determină SARS (identificat în China, în 2003) și MERS (identificat în Arabia Saudită, în 2012). Medicul Alina Stanca menționează faptul că SARS COV-2 este un ARN virus, din structura căruia fac parte patru proteine principale (S, E, M și N), cât și câteva proteine accesorii. Boala provocată de virus a fost denumită COVID 19 și este o boală infecțioasă, unde infecția se poate transmite de la animale și interuman. În ceea ce privește contaminarea, există mai multe căi prin care se poate produce: particule generate prin tuse, strănut, vorbit, contact direct cu o persoană infectată, contact indirect, prin atingerea suprafețelor contaminate, transmitere aeriană, prin aerosoli (virusul rămâne viabil în aer aproximativ 3 ore), calea conjunctivală, care nu a fost dovedită, deși virusul a fost detectat în lacrimi. Potrivit datelor actualizate la nivel mondial, din persoanele infectate, 20% prezintă cazuri severe, în timp de 70% prezintă cazuri ușoare, moderate. Boala ușoară și moderată (60-80% dintre pacienți) se manifestă: fără afectare pulmonară, afectare pulmonară mai mică de 50%, fără semne de severitate, chiar și la pacienții asimptomatici pot exista leziuni de pneumonie COVID. Boala severă (15-25% dintre pacienți) se manifestă: cu dispnee, frecvența respiratorie crește peste 30 de respirații pe minut, saturația de oxigen scade sub 93%, raportul PaO2/FiO2 este sub 300, afectarea pulmonară este peste 50%. Boala critică (5-15% dintre pacienți) se manifestă: insuficiență respiratorie, șoc septic, tulburări de coagulare, MSOF (insuficiență multiplă de organ). Plămânul, organul cheie în infecția cu SARS COV-2 „Există trei faze ale bolii. Prima este faza răspunsului viral, unde, după ce virusul pătrunde în tractul respirator, se multiplică. Urmează o perioadă de incubație de 5-7, până la maximum 14 zile, după care apar simptomele specifice, întâlnite în orice infecție respiratorie. În faza a doua, intervin mecanismele de apărare din partea gazdei. Dacă acestea sunt depășite, virusul pătrunde în organism, în circulația sistemică, și afectează mai multe organe, printre care și plămânii, cu apariția pneumoniei COVID. Faza a treia este faza de hiper-inflamație, așa numita furtună citokinică, în care evoluția este spre sindromul de detresă respiratorie, insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă și șoc”, precizează medicul Alina Stanca. Traseul la nivel pulmonar În cazul noului coronavirus, principalul mod de transmitere este prin picăturile de salivă, iar infecția tractului respirator inferior este una dintre cele mai comune manifestări ale bolii. Mai mult, pneumologul spune că fiziopatologia pulmonară este responsabilă pentru majoritatea deceselor. „Ajuns la nivel alveolar, virusul infectează pneumocitele de tip II, moment în care începe replicarea și eliberarea virală, determinând un proces de piroptoză asupra celulei gazdă, adică o moarte celulară programată proinflamator, cu eliberarea unor modele moleculare, care apoi sunt recunoscute de celulele epiteliale învecinate, de celulele endoteliale și de macrofagele alveolare. Acestea declanșează răspunsul inflamator, prin generarea de chemokine și citokine proinflamatorii, de tipul interleukinei 6, 10, 1 etc., care, mai departe, atrag celule inflamatorii de tipul monocitelor, macrofagelor și celulelor T”, spune Alina Stanca. În cazul unui răspuns imun adecvat, procesul inflamator atrage celulele de tip T. Celulele de tip T - CD4 mediază răspunsul imun eficient, celulele T - CD8 recunosc și elimină celulele infectate, apar anticorpii neutralizanți care leagă și inactivează virusul, macrofagele alveolare care înlătură virusul neutralizat și recunosc și fagogitează celulele moarte. Practic, așa cum explică pneumologul, toate aceste procese duc la eliminarea virusului cu leziuni pulmonare minime și vindecare. În cazul unui răspuns imun disfuncțional, se acumulează în continuare celule imune, care produc în mod exagerat citokine, care conduc la răspunsul inflamator excesiv, așa numita furtună citokinică. La nivel pulmonar, acest proces inflamator are ca rezultat îngroșarea interstițiului alveolar cu acumularea de fibrină și formarea de membrane hialine, cu creșterea permeabilității capilare și activarea coagulării. Toate acestea duc la apariția edemului pulmonar, cu distrucția alveolară masivă, apariția de fibroză, cu generarea de microtrombi, perturbarea schimbului gazos prin membrana alveolo-capilară, insuficiența respiratorie și sindromul de detresă respiratorie acută. Care sunt pacienții cu risc crescut de evoluție severă a infecției cu SARS COV-2 Bărbații, vârstnicii și persoanele care asociază comorbidități sunt pacienții care pot dezvolta o formă severă de COVID 19, în cazul infectării cu noul coronavirus. Bolile cardiovasculare joacă un rol important în acest caz (13,2%), urmate de diabet, hipertensiune arterială, bolile respiratorii cronice, cancerul, cât și obezitatea. A.C.