Jaf de proporții biblice în pădurile României (II)
Hoții de lemn și complicii acestora au chelit dealurile Gorjului
La circa un an după ce Comisia Europeană a atenționat România să combată exploatarea forestieră ilegală și a activat procedura de infrigement împotriva țării noastre, ies la iveală noi și noi dovezi despre jaful dement din domeniul forestier. Încă de la începutul anului trecut jurnaliștii au atenționat opinia publică asupra faptului că hoții de lemn nu mai au nicio limită și că, cel puțin în județele Gorj, Dolj, Olt, și Râmnicu Vâlcea și Mehedinți atacul asupra fondurilor forestiere public și privat este coordonat chiar de cei plătiți să combată acest tip de infracțiuni : șefii și angajații ocoalelor silvice, inginerii silvici, pădurarii, polițiștii, șefi din cadrul Gărzii Forestiere sau angajații Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor numiți în funcții "pe sprânceană", pentru a închide ochii și pentru a ascunde rapoartele dezastruoase din teren. În ultimile luni, un val de adrese, sesizări și plângeri au ajuns la comisiile de disciplină din domeniu și la ministerul de resort. În acest episod ne ocupăm de cei care chelesc munții și dealurile Gorjului.
În timp ce țări ca Brazilia lansează sateliți pentru monitorizarea defrișărilor din jungla amazoniană, autoritățile române slabe și corupte nu văd pădurea din cauza cioturilor rămase în urma jefuitorilor cu gulere albe. Zilele acestea am aflat dintr-un comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) că, o acțiune fulger a poliţiştilor Direcţiei de Ordine Publică, care au efectuat "peste 1.000 de controale pentru verificarea provenienţei, prelucrării, depozitării şi valorificării lemnului, precum şi pentru verificarea legalităţii transportului materialului lemnos", ar fi produs 324 de dosare penale. Sancțiunile contravenționale s-au ridicat la cca. 360.000 lei, s-au confiscat mii de m.c. de lemn fără documente legale, în valoare de câteva sute de mii de lei. Cifrele comunicate de IGPR în urma acestei acțiuni sunt importante, dar se referă la hoții mărunți, nu ating fondul problemei. Adevărații "barosani" din primele eșaloane, care girează complicitățile instituționale și hoțiile silvice de milioane de euro, sunt de neatins. Continuăm să vă prezentăm mărturii, filmări și documente despre modalitățile în care "barosanii" Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor ( MMAP), din conducerea Gărzii Forestiere sau din ocoalele silvice mușamalizeză furturile, acoperă hoția și intimidează angajații corecți.
Dosare penale în stand-by
La jumătatea lunii octombrie a anului 2020, șeful Ocolului Silvic Tismana, Ion Tăerel, inginerii silvici Alexandru Grecescu și Tiberiu Nicolae Logăscu, tehnicianul silvic Daniel Văcaru, pădurarul Daniel Tănasie și omul de afaceri Petrișor Tănasie, zis „Pașa” au fost arestați la domiciliu după ce au fost prinși când marcau ilegal sute de cioturi de arbori furați din pădurile Gorjului. Jurnaliștii din presa centrală au relatat cum, în timpul perchezițiilor, omul de afaceri își sfătuia nora, prin SMS, să îngroape banii și aurul în grădină. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au constatat că între membri grupării exista o înțelegere, pădurarii și inginerii silvici primind mită pentru a închide ochii la infracțiuni. Mai exact, inginerii silvici marcau arborii subțiri, iar agenții economici îi tăiau pe cei de mari dimensiuni. Transporturile de lemn ilegale se făceau în mod repetat în baza aceluiași aviz. Ulterior, angajații corupți marcau cioturile tăiate ilegal ca fiind arbori doborâți de vânt. Tiberiu Logăescu a primit mită un autoturism BMW seria 7 de la patronul unei fabrici de cherestea, polițele de asigurare fiind plătite de firma acestuia, SC Șupelnița SRL.
Episodul anterior al serialului "Jaf de proporții biblice în pădurile României (I)" a fost bazat, printre altele, pe referatele, mărturiile și sesizările lucrătorilor silvici curajoși din județele susmenționate. Conform documentelor intrate în posesia noastră, doctor inginer, Cătălin Dinucă, șef de serviciu în cadrul Gărzii Forestiere Mehedinți-Gorj (subordonată Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea), a semnat numeroase referate adresate forurilor superioare responsabile de fondurile silvice și cinegetice din aria sa de responsabilitate. Am luat legătura cu Dinucă la indicațiile surselor noastre din cadrul Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, dar acesta a refuzat să comenteze informațiile apărute în presă, pentru că "există pe rolul parchetelor competente, cel puțin un dosar penal". Rămâne de văzut cine sunt tartorii ilegalităților silvice din primele eșaloane, adevărații protectori ai furtului național, cei fără de care dealurile și munții României ar fi scăpat intacte. Este vorba despre șefi și șefuți din cadrul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, Regiei Naționale a Pădurilor, Gărzii Forestiere Naționale, ș.a., ca să nu mai vorbim despre direcțiile de control și anticorupție aflate în subordinea acestora.
Eșaloanele inferioare ale jafului
Am reușit să vorbim cu Iulius Marian Lihu, pădurar în cadrul Ocolului Silvic Cărbunești, unul dintre cei mai vocali critici ai inactivității ocoalelor silvice din județul Gorj și ai Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea. După ce a denunțat furturile masive din fondul forestier al județului, prin numeroase declarații la poliție și rapoarte adresate Direcției Silvice Gorj, în atenția Regiei Naționale a Pădurilor și către șefii săi, pădurarul s-a trezit cu numeroase controale menite să-i oprească ieșirea în teren. A fost vânat și hăituit continuu tocmai de cei care erau obligați să protejeze pădurea. Lihu a dat nume și a descris clica de interese din eșaloanele trei și patru care se află în spatele acțiunilor de tăiere ilegală a fondului silvic.
"Grigore Udroiu, pădurar la Ștefănești, aflat în prag de pensionare, a făcut schimb de cantoane cu Alin Pârvan, pădurar la Târgu-Cărbunești. Până aici, nimic anormal, numai că, încrengătura intereselor în Direcția Silvică Gorj e mai deasă decât o pânză de păianjen. Fiul lui Grigore Udroiu, Nicolae Adrian Udroiu, este inginer șef fond forestier în cadrul DS Gorj și foarte bun amic cu Pârvan. Mai mult, legătura dintre cele două familii e consolidată, suplimentar, prin faptul că tatăl lui Pârvan e brigadierul lui Grigore Udroiu. Nicolae Adrian Udroiu, fiind unul din grupul de apropiați ai directorului DS Gorj, Ovidiu Cârstoc, acesta nu avea cum să nu semneze documentația înțelegerii dintre cele două familii, cu riscul de a încălca regulamentele interne ale instituției. Astfel, s-a ajuns în situația în care Alin Pârvan să coordoneze ambele cantoane, în detrimentul pădurarului Iulius Lihu, care nu a fost adus mai aproape de casă, așa cum prevede Regulamentul intern al Direcției Silvice și face naveta la câteva zeci de km depărtare de locul de domiciliu.", nota jurnalistul gorjean Claudiu Matei în ianuarie 2020.
Cum au falsificat hărțile Amenajamentului Silvic
Așa am aflat și noi că, în disperare de cauză, la începutul anului trecut, Marian Lihu s-a adresat presei locale. Pădurarul a pus la dispoziția jurnaliștilor imagini șocante cu ce a rămas din câteva parcele din pădurea pe raza Cantonului Silvic Târgu Cărbunești. Sub titlul Un pădurar acuză: Șefii Direcției Silvice Gorj, complicități pe ,,barosăneală”!, jurnaliștii de la cotidianul local Gorjeanul dezvăluiau încrengătura de interese din cadrul Direcției Silvice Gorj, împânzită de familii și amici care, prin metoda "schimbului scriptic de cantoane" acoperă "cioatele, adică arborii a căror tăiere nu poate fi justificată". Sistemul clientelar în cadrul D.S. Gorj, vechi și consolidat de-a lungul timpului a reacționat.
,,După ce am aflat, am stat de vorbă cu familia Udroiu și i-am întrebat de ce au făcut asta și mi-au răspuns