INS: Doar unul din zece români face sport. România, printre ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE

INS: Doar unul din zece români face sport. România, printre ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE

Doar 11,6% dintre românii de peste 15 ani fac săptămânal sport, conform Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, speranţa de viaţă a românilor este una dintre cele mai mici din Europa, de 75,9 ani, comparativ cu media europeană de 78,2 ani , informează Agerpres. Astfel, din totalul populaţiei de peste 5 ani, 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează activităţi fizice sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) şi tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste. De asemenea, din totalul populaţiei României de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1% urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii. În cazul populaţiei din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, faţă de cea din mediul urban, a regimului legat de consumul de sare (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), iar în cazul populaţiei din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural) şi a consumului de zahăr (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural). Cei care locuiesc în mediu urban consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic. Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural. Românii, printre cetăţenii europeni care trăiesc cel mai puţin România se află în grupul ţărilor cu cele mai mici valori din UE în ceea ce priveşte speranţa de viaţă la naştere - 75,9 ani. Nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii este de 78,2 ani. Ţări cu speranţă de viaţă mai mică decât România sunt Letonia, Lituania şi Bulgaria. Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franţa şi Cipru (82,9 ani). Femeile trăiesc, în medie, cu 5,5 ani mai mult decât bărbaţii. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe. În România, speranţa de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,6 ani pentru femei. Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care aceasta este de 59,6 ani. A.C.