În noianul informațiilor postate pe site-ul Senatului României, la capitolul “Întrebări”, există două documente de importanță capitală pentru expunerea activităților de crimă organizată de pe plaiurile mioritice. Este vorba despre o întrebare stânjenitoare adresată la sfârșitul anului trecut de senatorul PSD de Satu Mare Valer Marian către ministrul Justiției Cătălin Predoiu și răspunsul acestuia din urmă. Subiectul – un dosar extrem de sensibil trecut la secret, în care au colaborat oficiali români și americani pentru prinderea celui mai celebru traficant de armament Viktor Anatolievici Bout. Victime colaterale – procurorii români care au instrumentat cazul. Pentru că Ministerul Justiției refuză să dea date despre dosarul secretizat, vă dăm noi. Este vorba despre doi procurori români, felicitați de ambasada SUA pentru profesionalismul de care au dat dovadă în dosarul “Armamentul”, dar hăituți de serviciile secrete și eliminați din magistratură. Dosarul în care figurau politicieni, oameni de afaceri și ofiteri acoperiți alături de contrabandiști cunoscuți ca Viktor Bout, Omar Hayssam și Ivan Busuioc, a fost închis cu NUP. Cam asta este răsplata pentru serviciu credincios.


Totul a început odată cu o scrisoarea publică, prin care ambasadorul SUA la București Mark Gitenstein își exprima protocolar recunoștința față de autoritățile române, subliniind strânsul parteneriat dintre Agenția Antidrog Americană și procurorii D.I.I.C.O.T. care au colaborat la arestarea celui mai căutat traficant de armament din lume Viktor Anatolievici Bout. Datorită cooperării transfrontaliere pentru combaterea crimei organizate, astăzi, Bout este după gratii.

“Rezultatele anchetei şi succesul procurorilor ilustrează strânsul parteneriat pe care Agenţia Antidrog Americană (DEA) are privilegiul de a-l avea atât cu procurorii români din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), cât şi cu anchetatorii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate din cadrul Poliţiei Române.”, spune Gitenstein în scrisoarea publicată la data de 4 noiembrie 2011.

Toate bune și frumoase. Ai noștri procurori și polițiști sunt părtași la rezolvarea unuia dintre cele mai importante cazuri de crimă organizată transnațională, primesc mulțumiri publice și recunoștință din partea “marelui licurici”. Dar... la Președinție, Guvern, Justiție, MAI și nu în ultimul rând în presa centrală, liniște totală. Cum de i-a lovit modestia pe oficialii români în dosarul traficantului Viktor Bout, dar mai ales de ce, veți afla în continuare.




Numele procurorilor, nerelevante

Având în vedere scrisoarea ambasadorului american, în data de 19 decembrie 2011. senatorul Valer Marian i-a adresat ministrului Justiției întrebarea cu titlul “ Nominalizarea și recompensarea procurorilor DIICOT care au lucrat în dosarul traficantului de armament Viktor Bout”. Pe scurt, în documentul citit în plenul Senatului i se cerea ministrului Cătălin Predoiu să nominalizeze procurorii care au lucrat la caz, modul de recompensare a merituoșilor, precum numărul dosarelor în care este cercetat traficantul și stadiul acestora. Câțiva martori spun că, la cititrea documentului în plenul Senatului era prezent și Predoiu, care în acele momente nu și-a ridicat privirea de la podea.
Răspunsul sec primit de la minister după circa o lună (vezi documentul atașat) face referire la colaborarea dintre autoritățile judiciare din SUA și procurorii DIICOT pentru “identificarea numitului Bout Victor” implicat în afaceri ilegale cu armament, dar nu specifică niciun număr de dosar, nici numele procurorilor care au lucrat la caz.

“În cauză au efectuat acte de procedură mai mulți procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. în colaborare cu autoritățile din S.U.A., însă instituția solicitată a apreciat ca nefiind relevante numele acestora.”, se adaugă în documentul înaintat de Ministerul de Justiție.

Pentru că Ministerul Justiției nu s-a învrednicit să comunice nici până acum despre ce dosar este vorba, nici numele procurorilor care au colaborat cu agenții americani pentru anihilarea rețelei de trafic internațional de armament, vom publica noi toate aceste date.

Dosarul secret 628, Ciprian Nastasiu și Angela Ciurea

Pe scurt, este vorba despre “Armamentul”, cum mai este cunoscut dosarul secret 628/D/P/2005. Un caz puțin relatat în presa centrală și, în general, fără dovezi. Confirmarea oficială a existenței acestuia a venit de abia în decembrie 2009, odată cu lansarea volumului “Prădarea României”. Cartea care a zguduit serios instituțiile statului este bazată aproape exclusiv pe mărturiile fostului procuror șef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu, care alături de colega sa Angela Ciurea (procuror șef adjunct DIICOT) instrumentase dosare grele precum “Răpirea din Irak”, “ALRO” sau “Armamentul”.

“ În decembrie, DIICOT a primit vești total dezamăgitoare; pe baza informațiilor primite de la Munaf Mohamad în luna mai și confirmate ulterior de martori și de informatori, pe numele lui Omar Hayssam s-a constituit dosarul 628/D/P/2005, pentru trafic de arme, la data de 4 iulie 2005.”, povestește Nastasiu în cartea sa.

Pentru conformitate vă prezentăm mai jos un document intern al Parchetului General care confirmă cele spuse de Nastaiu. Referatul său, din data 05.03.2007, prin care cere „expertiza/competenţa în domeniul judiciar şi a relaţiilor cu autorităţile judiciare străine, a doamnei Angela Ciurea, procuror şef adjunct a DIICOT “ în dosarul 628/D/P/2005, este prima dovadă palpabilă a dosarului strict secret de importanţă deosebită „Armamentul”. Documentul certifică faptul că procurorii DIICOT aveau în lucru cel puţin la nivelul anului 2005, dosare de siguranţă naţională referitoare la rețeaua sirianului şi la protectorii săi sus puşi. Mai exact, este vorba despre contrabanda cu armament desfăşurată de un terorist arab pe sub nasul autorităţilor române, într-o perioadă în care ţara noastră era implicată trup şi suflet în războiul global antiterorist. Referatul din facsimil care a fost înaintat procurorului şef DIICOT Doru Ioan Cristescu se referă în clar la Dosarul 628/D/P/2005, în care “se desfăşoară cercetări faţă de Omar Hayssam şi alte persoane sub aspectul desfăşurării infracţiunii de trafic internaţional de armament “. Cine sunt celelalte persoane, veți afla în continuare.
Surse din cadrul Parchetului General ne-au relatat că procurorii Ciurea și Nastasiu au lucrat alături de agenții DEA în perioada ianuarie – februarie 2008 în dosarul 628 și că în cele din urmă, Bout a fost identificat și prins datorită unor interceptări telefonice autorizate de Curtea de Apel București. Conform mărturiei lui Nastasiu, Bout trebuia să vină la București, unde se instalase întreg echipamentul de supraveghere. Ciprian Nastasiu a fost chemat la colaborare, în mai multe vizite la Departamentul de Justiție al SUA și la Secret Service, unde i-a fost pusă la dispoziție o bogată documentație despre rețelele teroriste anchetate. Cartea Prădarea României prezintă mai multe fotografii în acest sens. În cele din urmă, Bout a fost arestat la Bankok în timp ce perfecta o tranzacție cu rachete pentru gherilele columbiene FARC și extrădat în SUA pentru a fi judecat.


După faptă și răsplată

Dealtfel, nu ambasadorul Mark Gitenstein este cel care a felicitat primul procurorii români. Imediat după arestarea lui Bout, în martie 2008, biroul pentru relații cu publicul al Agentiei Americane Antidrog (DEA) a remis un comunicat de presă cu următorul conținut :

“ Arestarea lui Bout de ieri a fost rezultatul strânsei colaborări între Poliţia Regală Thailandeză şi DEA. Deasemenea, au mai colaborat în această operaţiune de punere în executare internaţională Poliţia Română de Frontieră, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Corpul de Poliţie Curacao din Antilele Olandeze şi Serviciile Secrete ale Poliţiei Naţionale Daneze.

6 martie 2008
DEA
GARRISON COURTNEY
Biroul de Relaţii cu Publicul”

Drept răsplată pentru munca depusă, cei doi procurori români au avut aceiași soartă. Ciurea și Nastasiu fost demiși din cadrul Parchetului General pe motiv de indisciplină. Surse din cadrul Parchetului General spun că aceștia ajunseseră cu ancheta, în unele dintre dosarele de mai sus (mai ales în cazul ALRO), chiar la poarta Palatului Cotroceni. Acesta este de fapt motivul pentru care ministrul Cătălin Predoiu și Procurorul General al României Laura Codruța Koveși au evitat să facă publice numele magistraților care au contribuit la prinderea traficantului Bout. Dacă ar recunoaște meritele celor doi, ar trebui să-i reîncadreze și să-i medalieze pentru activitatea depusă. Mai mult decât atât, înainte de plecarea pe ușa din dos din Ministerul Public, Ciurea și Nastasiu au făcut dezvăluiri despre imixtiunea puterii și a serviciilor secrete în anchetele DIICOT.
“Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici de la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele, şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a dus la represalii împotriva mea", a declarat Angela Ciurea

Bout sau Bouț ?

Mai grav, din dosarul “Armamentul” reieșea că Viktor Bout și partenerii săi Mozer Al Kassar sau Andrew Smullian nu au lucrat singuri sub nasul autorităților. Firmele cel mai des întâlnite în ancheta DEA, fiind Armitrans (Bulgaria) și Romarm (România). Astfel, pe teritoriul țării noastre a fost identificată o adevărată rețea de crimă organizată care se ocupa cu traficul ilegal de armament și echipamente militare aduse îndeosebi din fostul spațiu sovietic. Au avut oameni de bază printre politicienii români, afaceriștii arabi și ofițerii serviciilor secrete. Procurorii DIICOT au stabilit că „Reţeaua lui Omar”, cum era denumit grupul de firme coordonat de sirianul Omar Hayssam, avea o vastă activitate infracţională, fiind implicată în privatizări frauduloase, împrumuturi nereturnate, spălare de bani sau returnări ilegale de TVA. Toate trecute de oficialii români la secret.
Echipamentele militare de contrabandă, muniţie pentru mortiere şi zeci de motoare pentru aeronavele MIG 29 se cărau prin compania aeriană moldovenească Jet Line, aparţinând lui Viktor Bout. Utilizatorul final declarat era bineînţeles, unul fals - Yemen. Mii de pistoale mitralieră cu destinaţia în acte Uganda, ajungeau în realitate în Nigeria.
Deasemenea, tot din dosarul 628, a fost arestat și Ivan Grigorievici Busuioc (cunoscut și ca Ion Busuioc), ulterior acesta furnizând procurorilor informații importante despre rețea. Cât despre Bout, ofiţerii care lucrau la dosar, îşi amintesc faptul că, în lipsa informărilor SRI şi SIE, la început, procurorii au crezut că traficantul este rachet moldovean sau că s-ar fi născut în Ucraina. Existau informaţii că pe traficant îl cheamă de fapt Bouţ, este de origine român din Maramureşul Istoric, regiunea Transcarpatia - Ucraina din satele Bouţul Mic sau Bouţul Mare. Numele Bout sau Bouț este frecvent întâlnit și în nordul României, în localitatea Rona de Sus Maramureș, de unde se trage și fostul ofițer de Securitate Gheorghe Bout, ieșit recent la pensie din cadrul D.G.I.P.I. (fost U.M. 0215) cu gradul de general.

“Putem discuta mult despre But [Bout], pe care şi noi l-am considerat a fi racket moldovean, în realitate. Vitaly Usturoi îţi spune ceva? Victor Plahotniuk – acţionar la Petrom Moldova? Loratel Cipru, Victoria Bank şi Victoria Invest, cu conexiuni în Cehia, Scoţia şi Delaware? Oleg Voronin şi Josanu Anatolie - fost KGB, bănuiesc că acum e GRU? Ion (Ivan) Busuioc (GRU), (actualmente în arest, că a cam stricat ploile lui Florinel Coldea în august 2007...) spunea că există o bază militară clandestină în Ucraina unde se aduc rachete „de la Românica” şi se planifică transporturi pt. FARQ, Sudan şi Orientul Apropiat. Nu ştiu numele. Cam asta este filiera. Scoţienii (prin comisiile noastre rogatorii) şi Departamentul de Stat au în lucru cazul, alături de nişte certificate de trezorerie false transmise de Direcţia Antimafia din Torino încă din ianuarie.”, ne-a povestit unul dintre cei care au lucrat în dosarul Armamentul.
Finalul scrisorii de răspuns trimisă de Ministerul Justiției concluzionează soarta dosarului penal din care a fost prins celebrul traficant Viktor Bout. Despre ceilalți membri ai rețelei, niciun cuvânt. După excluderea procurorilor care au instrumentat cazul alături de agenții DEA, cauza 628/D/P/2005 a fost soluționată, cum altfel decât prin neînceperea urmăririi penale. În prezent, în calitate de avocați, Angela Ciurea și Ciprian Nastasiu apără infractorii pe care mai ieri îi acuzau. Fără comentarii.

Eduard Ovidiu Ohanesian