Recent am avut ocazia să constat pe viu că Victor Viorel Ponta a rămas același tupeist, habarnist și mincinos, o hahaleră în adevăratul înțeles al cuvântului, cum l-au caracterizat foști amici de-ai săi. Audiat ca martor într-un proces penal, Ponta a inventat fapte care nu s-au petrecut, contrazicând, în primul rând, declarațiile foștilor săi colegi și amici din PSD, Liviu Dragnea și Dan Șova. Ponta minte într-adevăr precum respiră, ca să-l citez pe un cunoscut critic de-al său. La început mi-am zis că nu merită să-i mai acord atenție unui astfel de deșeu uman și politic. Dar, urmărind și analizând cu atenție campania sa de rembranduire și relansare politică din ultimele săptămâni, am considerat că ar fi necesar și util ca opinia publică să-și reamintească anumite episoade mai mult sau mai puțin nebuloase din cariera sa profesională și politică.
Implicare în afaceri deocheate
După achitarea în primă instanță în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte legate de implicarea sa în căpușarea complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari, alături de amicul său Dan Șova, Victor Ponta se crede și se arată ca un înger imaculat. Ca fost procuror, ar trebui să fie mai rezervat până la rămânerea definitivă a hotărârii de achitare, mai ales că a fost achitat pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală, nu că fapta nu există, probabil pentru că dosarul a fost prost instrumentat de procurorii DNA. În niciun caz Victor Ponta nu a fost străin, în calitate de deputat PSD de Gorj, de căpușarea complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari, care se aflau în circumscripția sa electorală. În 2006, în timp ce se afla în opoziție, Ponta a inițiat constituirea unei comisii parlamentare de anchetă a contractelor încheiate de cele două complexuri energetice, care erau căpușate atunci de politicieni din Alianța PDL-PNL. După un an comisia și-a încheiat activitatea fără concluzii și a urmat căpușarea celor două combinate și de către cabinetul de avocatură al lui Dan Șova, la care Ponta a devenit partener. Ponta a profitat de această oportunitate în timpul guvernului minoritar Tăriceanu II (2001-2008), când mulți politicieni PSD au beneficiat de diverse sinecuri în circumscripțiile lor pentru sprijinul parlamentar acordat.
Implicarea în căpușarea complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari este singura faptă cu care Ponta s-a remarcat în circumscripția sa electorală în cei 14 ani de când este deputat de Gorj. În rest nu a făcut nimic notabil pentru municipiul Târgu Jiu și pentru județul Gorj, care se află în prima parte a clasamentului sărăciei din România, destul de aproape de județul lui Dragnea, Teleorman. Ponta a fost un fel de Agamiță Dandanache mai tânăr pentru județul Gorj, beneficiind inițial de un mandat de deputat drept răsplată din partea conducerii centrale și a liderilor județeni ai PSD după ce, în calitate de șef al Corpului de control al primului ministru Adrian Năstase, a contribuit la eliminarea din politică și administrație a primului lider local al PSD, Nicolae Mischie. Potrivit unor surse locale, în ultimii ani deputatul Ponta a neglijat total județul Gorj, inclusiv sub aspectul prezenței sale la biroul parlamentar deschis în Tărgu-Jiu.
Victor Ponta trebuie să lămurească și alte episoade pecuniare nebuloase din biografia sa. Astfel, trebuie să lămurească cum a fost acaparată și apoi scoasă din circuit, în perioada în care a fost președinte al Tineretului Social Democrat și șef al Corpului de control al primului-ministru Adrian Năstase, cu concursul soției sale Daciana Sârbu, care era președintele Agenției Naționale pentru Tineret, una din cele mai mari și atractive tabere școlare din România, situată în localitatea Dumbrava județul Dâmbovița, pentru a fi transformată în destinație de paranghelii pentru tinerii social-democrați. Ponta trebuie să lămurească și expedientele de care a beneficiat de la firmele soților Dorin Cocoș și Elena Udrea, pentru pretinse servicii de consiliere juridică, după trecerea PSD în opoziție în 2005, într-o perioadă în care lideri importanți ai partidului, în frunte cu ex-premierul Adrian Năstase, erau hăituiți de președintele Traian Băsescu și camarila sa. Ponta trebuie să lămurească și sponsorizările pe care le-a primit de la firma lui Ioan Rus și Ion Țiriac pentru a-și satisface capriciile sale automobilistice. Ponta trebuie să lămurească și afacerile și beneficiile pe care le-au realizat membri ai familiei sale (cumnatul, sora, mama) cu firmele amicului său Sebastian Ghiță, care au fost substanțial conectate la contracte cu statul în peioada în care a fost șeful Guvernului României.
Legături oculte cu serviciile secrete
În același timp Victor Ponta trebuie să lămurească, în primul rând, legăturile sale cu serviciile secrete din România. Acesta trebuie să lămurească în primul rând, acuzațiile care i s-au adus că ar fi fost racolat de SIE, serviciu în care ar fi fost instruit de generalul Cornel Biriș și în care ar fi avut calitatea de ofițer acoperit în perioada 1997-2001, în care era procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. El trebuie să explice de ce s-a grăbit, după ce a devenit prim-ministru, să inițieze în primăvara anului 2013 o Hotărâre de Guvern prin care apartenența sa la SIE a devenit secret de stat (Hotărârea Guvernului nr.223/2013 pentru aprobarea Listei cuprinzând categoriile de informații screte de stat din domeniul de activitate al Serviciului de Informații Externe). Ponta trebuie să lămurească rolul pe care l-au avut foștii șefi ai SRI, directorul George Maior (nașul său de căsătorie) și primul adjunct al acestuia, generalul Florian Coldea, în alegerea sa în funcția de președinte al PSD, la Congresul PSD din februarie 2010, după ce amicul său Sebastian Ghiță a solicitat acceptul și sprijinul acestora.
Victor Ponta trebuie să lămurească cu prioritate și exactitate relațiile apropiate pe care le-a întreținut cu capii Binomului SRI-DNA. Conform dezvăluirilor amicului său, Sebastian Ghiță, Victor Ponta s-a întâlnit cu Laura Codruța Kovesi la crama și în casa sa după ce a devenit președintele PSD, prin 2011, când se afla în opoziție, iar actuala șefă a DNA era procuror general al României. În vara anului 2012, Sebastian Ghiță i-a ajutat pe amândoi să scape de acuzațiile de plagiat referitor la doctoratele lor în drept, în cazul lui Kovesi și la imboldul șefilor SRI. Kovesi a luptat până la capăt împotriva acuzațiilor de plagiat, în timp ce, mai nevricos, Ponta a renunțat la doctorat. În aprilie 2013, când deținea interimar portofoliul de ministru al justiției, la insistențele lui Elena Udrea, Sebastian Ghiță, George Maior și Florian Coldea, premierul Victor Ponta a realizat un troc cu președintele Traian Băsescu și a propus-o pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror șef al DNA.
Ponta a început să se întâlnească cu șefii SRI, George Maior și Florian Coldea, în locații ale SRI, sub pretextul partidelor de tenis, înainte de a deveni prim-ministru, respectiv când se afla în opoziție. În primăvara anului 2012, un participant la aceste întâlniri mi-a spus că Ponta a afirmat că mă va schimba din funcția de președinte al PSD Satu Mare, pe care o dețineam de un an și câteva luni, fiind iritat de unele declarații politice și interpelări parlamentare prin care i-am criticat pe Florian Coldea, Laura Codruța Kovesi și Gabriel Oprea, care erau atunci oameni de încredere ai președintelui Traian Băsescu și stâlpi ai puterii portocalii. De-abia după un an mi-a sugerat să nu mai candidez pentru funcția de președinte al PSD Satu Mare, mințind că i s-ar fi solicitat acest lucru de către Ambasada SUA la București și de către Departamentul de Stat al SUA din cauza declarațiilor mele antiamericane. Solicitându-i să-mi indice pretinsele declarații antiamericane, mi-a spus că este vorba de declarațiile prin care i-am criticat pe Coldea și Kovesi. După ce a devenit premier în mai 2012, Ponta a început să joace tenis în locațiile SRI și cu președintele Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu. În timpul amiciției sale cu șefii SRI, DNA și ANI au fost înregistrate cele mai multe dosare penale și dosare de integritate împotriva unor lideri centrali și locali ai PSD, fapt ce a generat suspiciuni privind o posibilă instigare sau complicitate a lui Ponta.
Pe de altă parte, Victor Ponta a fost deosebit de concesiv și generos cu SRI în perioada în care a fost șeful Guvernului. Bugetele SRI au crescut exponențial și acest serviciu a dobândit o serie de imobile pe care încerca să le acapareze de ani de zile, inclusiv hoteluri și cabane de protocol. În decembrie 2013, sub guvernarea lui Ponta, au fost adoptate de Camerele reunite ale Parlamentului, la grămadă și fără nicio analiză sau dezbatere, aproape cu unanimitate de voturi, rapoartele de activitate ale SRI pe nu mai puțin de șase ani (2007, 2008, 2009, 2010, 2011 și 2012), fapt pe care guvernarea potocalie nu l-a încercat datorită aritmeticii parlamentare. În toamna anului 2014, tot sub guvernarea Ponta, Camera Deputaților și Senatul au aprobat, cu maximă rapiditate și tot aproape în unanimitate, așa-zisele legi Big Brother (Legea retenției datelor, Legea cartelelor pre-pay, Legea securității cibernetice), care au fost inițiate de SRI via Guvern, în pofida recomandării Parlamentului European ca parlamentele naționale să nu adopte astfel de legi. Noroc că, la începutul anului 2015, toate aceste legi au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.
Inconsecvență, neloialitate, labilitate
Mintea scurtă și inconsecvența lui Ponta sunt relevate și de criticile pe care i le aduce acum succesorului său la conducerea PSD, Liviu Dragnea. Ponta îl critică, pe bună dreptate, pe acesta pentru calitatea execrabilă a majorității oamenilor pe care i-a promovat în Guvern și în partid, îndeosebi din clanul său de la Teleorman (Viorica Dăncilă, Carmen Dan, Mihai Busuioc ș.a.). Dar să nu uităm că și Ponta a promovat în PSD și în Guvern o gașcă de prieteni lipsiți de anvergură intelectuală și de competență profesională: Nicolae Bănicioiu, Robert Negoiță, Cristian Rizea, Vlad Stoica, Ovidiu Niculescu, Dan Șova și Sebastian Ghiță. Șova, Rizea și Ghiță au fost năpădiți de probleme penale, Niculescu a fost declarat incompatibil și colaborator al Securității, iar Bănicioiu și-a dovedit crasa incompetență, în calitate de ministru al Sănătății, după incendiul de la clubul Colectiv. Apropo de priceperea în alegerea competențelor, nu trebuie uitat că Ponta i-a adus în Guvernul său, ca miniștri, pe doi din cei trei prim-miniștri promovați de Liviu Dragnea după alegerile parlamentare din 2016, respectiv pe Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.
Ponta i-a imputat recent lui Dragnea că ar fi devenit prea apropiat și concesiv față de premierul ungar Viktor Orban. Ponta a uitat că și el a făcut temenele în fața premierului Orban și a liderilor UDMR în perioada în care a fost prim-ministru al României. Atunci se lăuda precum o precupeață cu amiciția sa cu peședintele UDMR, Kelemen Hunor, căruia i-a făcut de multe ori pe plac în materie de învățământ și de retrocedări. Sugestiv este episodul petrecut după ce, în noiembrie 2013, Ponta a anunțat, cu mare tam-tam, în calitate de șef al Guvernului, că va fi constituită o comisie parlamentară de anchetă a retrocedărilor din Transilvania, unde reprezentanți ai comunității maghiare au beneficiat din plin de acte normative laxe. Kelemen Hunor, Marko Bela și Verestoy Atilla s-au burzuluit imediat și Ponta a tăcut chitic, comisia anunțată nefiind nici măcar înființată. Mai mult, după câteva luni, Ponta a chemat UDMR la guvernare. Probabil că atunci nu descoperise încă „mândria de a fi român”, cu care s-a lăudat în campania prezidențială din 2014.
Pe de altă parte, nici Victor Ponta nu are a se lăuda cu amicii săi politici de peste hotare. Este cunoscută prietenia pe care premierul Ponta a cultivat-o cu președintele autocrat al Turciei, Recep Erdogan, devenit un adevărat sultan la Istanbul, căruia a încercat să-i intre sub piele inclusiv promițându-i construirea celei mai mari moschei din Europa la București. Inspirat de Erdogan, Ponta a încercat să instituie un fel de sultanat politic la București, bazat pe membri ai familiei sale (socrul Ilie Sârbu, soția Daciana Sârbu, nașii Geoge Maior și Gabriel Oprea) și pe amicii săi apropiați (Sebastian Ghiță, Dan Șova, Nicolae Bănicioiu, Rovana Plumb ș.a.). Premierul Ponta a cultivat o relație de prietenie și cu premierul Serbiei, Alecsandar Vukici, actualmente președintele țării vecine, care este perceput drept un politician naționalist. Fostul șef al Guvernului României a ajuns până acolo încât a solicitat și a obținut cetățenia sârbă, după ce anterior s-a lăudat că are origini italiene după tată și origini albaneze după mamă.
Lipsa de consecvență și de loialitate a lui Victor Ponta s-au manifestat din plin prin ruperea USL și trădarea partenerului său politic loial care a fost Crin Antonescu, pentru a candida el însuși pentru funcția de președinte al României. Lipsa sa de loialitate s-a manifestat pregnant și prin trădarea candidatului PSD Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2009, când a făcut parte din staff-ul de campanie al acestuia, ca purtător de cuvânt. Prin demisia din funcția de președinte al PSD, după înfrângerea sa la alegerile prezidențiale din 2014 și prin demisia sa din funcția de șef al Guvernului, după izbucnirea scandalului Colectiv, Ponta a dovedit din plin și labilitatea sa. Cu un astfel de trecut politic, cine pariază în continuare pe un politician ca Victor Ponta pariază pe un cal mort. Cu indivizi insipizi și habarniști ca Daniel Constantin și Nicolae Bănicioiu și cu indivizi onctuoși și compromiși ca Gabriel Oprea, pe care îl cultivă iar, nu există mari speranțe că Ponta and co vor face ceva pro România.

Valer Marian