Un dezastru numit Predoiu
Va scăpa SIE de oamenii şi metehnele Securităţii?
După demisia surprinzătoare şi silenţioasă a lui Mihai Răzvan Ungureanu din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), demisie survenită la finele lunii septembrie 2016, după puţin peste un an de la revenirea sa în această funcţie, preşedintele Klaus Iohannis l-a numit director interimar al serviciului românesc de spionaj pe generalul Silviu Predoiu, care deţinea din 2005 funcţia de prim-adjunct al directorului serviciului, care-i conferea poziţia de şef operativ al acestuia. Generalul Predoiu a deţinut funcţia de director interimar până joi, 5 iulie 2018, când a depus jurământul noul director al SIE, Gabriel Vlase, propus de preşedintele Iohannis cu trei săptămâni în urmă şi votat miercuri de plenul reunit al Parlamentului, cu o majoritate zdrobitoare. SIE a fost condus astfel timp de aproape doi ani de un director interimar militar, fapt ce încalcă prevederile constituţionale şi practicile democratice din lumea euroatlantică conform cărora în fruntea serviciilor secrete trebuie desemnaţi directori civili. Predoiu mai putea să deţină funcţii de conducere în SIE până în data de 5 august 2018, când împlineşte vârsta de 60 de ani, la care este obligatoriu să se pensioneze şi să treacă în rezervă.
Un şef longeviv descins din Securitate
Propunerea prezidenţială pentru funcţia de director al SIE, în persoana deputatului Gabriel Vlase, vicepreşedinte al PSD şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a înregistrat în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului 341 de voturi pentru şi doar 31 de voturi împotrivă. Aproape sigur că au votat pentru Vlase parlamentarii din partidele aflate la guvernare (PSD şi ALDE) şi din principalul partid de opoziţie (PNL) şi probabil parlamentarii UDMR şi ai celorlalte minorităţi naţionale. Cu toată susţinerea prezidenţială şi parlamentară de care a beneficiat, problema care se pune acum este dacă Gabriel Vlase va avea capacitatea de a conduce şi de a reforma SIE, având în vedere nivelul său de pregătire, de experienţă şi de conduită. Pentru că, după revoluţia din decembrie 1989, serviciul de spionaj extern a fost cel mai puţin reformat serviciu secret din România, în acesta adăstând mulţi ofiţeri şi mentalităţi aparţinând Securităţii. Spre deosebire de SIE, în SRI, care a fost perceput drept urmaşul Securităţii, s-au produs epurări masive în anii 90 şi au avut loc pe parcurs anumite încercări de reformare.
În ultimii 13 ani SIE a fost condus cu o mână forte, aproape ca pe o feudă proprie, de generalul Silviu Predoiu, descins din vechea Securitate ceauşistă, care a fost numit în funcţia de prim-adjunct al directorului Serviciului de spionaj de fostul preşedinte Traian Băsescu în cursul anului 2005. Predoiu a devenit general cu patru stele, din care una a primit-o de la fostul preşedinte Ion Iliescu în 2004 şi nu mai puţin de trei stele le-a primit de la fostul preşedinte Traian Băsescu. Predoiu a făcut parte din galeria generalilor înstelaţi şi fidelizaţi de Băsescu, alături de Florian Coldea, Marcel Opriş, Alexandru Burian ş.a. Oarecum paradoxal, preşedintele Iohannis nu numai că l-a menţinut în funcţie aproape patru ani, dar l-a şi promovat director interimar al SIE. Generalul Predoiu a devenit astfel cel mai longeviv şef operativ de serviciu secret din toată istoria României, nu numai din perioada post-decembristă. Nici sinistrul Pantiuşa Bodnarenko nu a rezistat atâţia ani în fruntea Securităţii în neagra perioadă bolşevică.
Cum a atins un astfel de record un individ cu background-ul profesioal dezastruos al generalului Predoiu? Care nici măcar nu este ofiţer de inteligence la bază, absolvind Facultatea de Geologie şi fiind cooptat de Securitate înainte de 1989. Reţeta succesului său a constat în pile, cunoştinţe şi relaţii interne şi, în ultimul deceniu, externe. La facultate şi în Securitate, respectiv în Direcţia de Informaţii Externe (DIE), strămoşul SIE, a intrat pe pilele tatălui său, care a deţinut funcţii importante în Securitatea ceauşistă, cea mai importantă fiind cea de şef al Serviciului de Contrainformaţii din Inspectoratul General al Miliţiei, funcţie pe care a exercitat-o în anii "80. După decembrie 1989, Silviu Predoiu a activat trei ani în centrala SIE, după care în 1993 a fost trimis la post în capitala Nigeriei, Lagos, de unde a fost retras în 1997.
Pilos, corupt, incompetent...
În cursul mandatului preşedintelui Emil Constantinescu, colonelul Silviu Predoiu a fost promovat şef al Direcţiei de Crimă Organizată din SIE, cu funcţie de general, graţie intervenţiei soţiei sale, Cătălina, care i-a fost apropiată lui Constantinescu ca studentă la Facultatea de Geologie. Pentru a-l impresiona pe acesta, Silviu Predoiu i-a fost prezentat drept o victimă a regimului Iliescu, care vrea să pună umărul la stârpirea neocomunismului şi la edificarea democraţiei. Culmea ironiei este că, în cursul ultimului mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu (2000-2004), Silviu Predoiu a fost avansat general de brigadă şi a fost promovat, pe rând, şef la trei direcţii din SIE (Direcţia de Antiterorism, Direcţia de Protecţie Internă şi Direcţia Generală de Securitate Internă), graţie intervenţiilor tatălui său la tatăl directorului de atunci al SIE, Gheorghe Fulga, care a deţinut această funcţie în perioada 2001-2006. Predoiu senior a fost în relaţii de prietenie cu Fulga senior, care a activat în anii "80 în Miliţia Judeţeană Braşov, unde a deţinut funcţii de conducere şi a avansat până la gradul de colonel. Fulga senior avea studii militare la Moscova şi a fost urmărit în perioada respectivă de unitatea antiKGB a Securităţii, prietenia cu acesta costându-l funcţia de CI-st şef pe Miliţie pe Predoiu senior. Culmea este că şi Predoiu senior a fost avansat la gradul de general în rezervă de către fostul preşedinte Iliescu în ultimul său mandat.
Cu peste un deceniu în urmă, în presa centrală au apărut dezvăluiri că Silviu Predoiu ar fi fost implicat, împreună cu un alt ofiţer SIE, Bogan Dumitrescu (arestat în 2006 pentru spionaj militar în favoarea Rusiei), în timp ce se aflau la post în capitala Nigeriei, Lagos, în afaceri dubioase cu petrol cu oficiali nigerieni şi cu mai mulţi afacerişti ai vechii Securităţi, care controlau firmele Dextron, Petroconsult şi Cromconsorţiu. Nigeria a fost unul dintre end-user-ii falşi folosiţi în afacerile cu armament ale Securităţii şi urmaşilor săi. În perioada în care a activat la Lagos, Predoiu a fost implicat într-un scandal monstru cu portarul ambasadei României, un subofiţer SIE, care l-a înjunghiat pentru că s-a dat la soţia sa. Acest caz negativ a devenit subiect de predare pentru cursanţii Școlii de perfecţionare a ofiţerilor SIE de la Brăneşti, când erau instruiţi cum să se comporte la post. Pe de altă parte, generalul Predoiu a fost cercetat pentru fapte de corupţie într-un dosar înregistrat la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr.11/P/2006, dar ulterior acest dosar a fost preluat de DNA, unde i s-a pierdut urma.
De ce a fost promovat şi menţinut de preşedinţii Băsescu şi Iohannis?
Fostul preşedinte Traian Băsescu cunoştea toate aceste pete negre din biografia generalului Predoiu când l-a numit pe acesta prim-adjunct al directorului SIE în 2005. În condiţiile în care acesta nu se remarcase prin competenţă şi probitate profesională, singura explicaţie a promovării sale de către Băsescu, este ca şi în cazul altor şefi de instituţii de forţă promovaţi de acesta (Florian Coldea - prim-adjunct al directorului SRI, Alexandru Burian - prim-adjunct al directorului SPP, Laura Codruţa Kovesi - procuror-general al PICCJ) că era şantajabil şi manipulabil. Fostul preşedinte l-a fidelizat ulterior acordându-i trei stele de general şi asigurând bugete considerabile pentru SIE. Generalul Predoiu şi-a manifestat recunoştinţa din plin faţă de Băsescu prin sprijinul pe care i l-a acordat în două momente critice: în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 2009, când rezultatul a fost decis de românii din străinătate, şi la referendumul de demitere din 2012, când agenţi ai SIE au contribuit la intoxicarea cancelariilor occidentale şi a opiniei publice internaţionale.
Generalul Predoiu a condus SIE vreme de 13 ani aproape ca pe o feudă personală în care nu a prevalat în niciun caz meritocraţia, ci nepotismul şi cleptocraţia. Edificator în acest sens este modul în care generalul Predoiu a promovat-o în SIE pe soţia sa Cătălina, de profesie tot geolog. Predoiu a angajat-o în SIE în 2001, la începutul ultimului mandat iliescian, la Serviciul Sinteză. În doar patru ani, respectiv până în 2005, când a devenit prim-adjunct al directorului SIE, soţia sa a fost avansată la gradul de colonel, pentru merite excepţionale de care nu ştie nimeni. În 2005 generalul Predoiu a numit-o pe soţia sa şefa Serviciului Analiză, iar în 2006 a promovat-o şefă a Serviciului Personal, care se ocupa cu angajarea şi promovarea ofiţerilor SIE, ce a devenit astfel o afacere de familie. Pentru a avea un cuvânt şi mai greu asupra carierei subalternilor săi, Predoiu s-a folosit şi de serviciile unei amante angajate psiholog la SIE, pe care a avansat-o tot până la gradul de colonel.
După modelul Predoiu, şi generalul Florian Coldea a promovat-o, în timp ce era prim-adjunct al directorului SRI, pe soţia sa Dorina în funcţiile de şef al Serviciului de Protocol şi apoi de şef al Centrului de Pihologie al SRI, funcţie care îi permitea eliminarea ofiţerilor indezirabili din acest serviciu. Și Coldea a avansat-o pe soţia sa, în condiţii dubioase, până la gradul de colonel, aceasta fiind, de exemplu, avansată locotenent-colonel în timp ce se afla în concediu pentru creşterea copilului, fapt nepermis de regulamentele militare.
Și preşedintelui Klaus Iohannis i-au fost semnalate problemele generalului Predoiu odată cu instalarea sa la Palatul Cotroceni dar, aşa cum am arătat, nu numai că l-a menţinut în funcţia de prim-adjunct, dar l-a şi promovat director interimar al SIE din septembrie 2016. Cum se explică faptul că nici Traian Băsescu nici Klaus Iohannis nu au avut ochi şi urechi pentru abuzurile şi afacerile generalului Predoiu? În cazul lui Traian Băsescu există o explicaţie plauzibilă, respectiv că acesta a avut interes să-şi securizeze episodul colaborării sale cu DIE, în perioada în care a fost şeful Agenţiei comerciale a Republicii Socialiste România de la Anvers, Belgia. Să fi lăsat şi Klaus Iohannis vreo urmă în arhivele SIE? După cum se ştie, etnicii germani, mai ales studenţii şi intelectualii, au prezentat un interes deosebit pentru Securitate înainte de 1989.
Modelul polonez
Grav şi de neînţeles este că, alături de cei doi preşedinţi ai României, generalul Silviu Predoiu a fost deseori lăudat de şefii unor şervicii de spionaj din principalele state aliate, îndeosebi din SUA. Nici pentru aceştia nu a contat că şeful operativ al SIE descindea din vechea Securitate şi că a fost şcolit să facă spionaj împotriva Occidentului. Nu au contat nici tarele profesionale şi morale ale generalului Predoiu, devoalate de presă în ultimii 13 ani. Explicaţia nu poate fi decât una singură, respectiv că generalul Predoiu a făcut servicii mari unor parteneri externi via SIE. Nu ştim deocamdată dacă unele din aceste servicii nu au fost în detrimentul României. Știm însă, pentru comparaţie, că în noiembrie 2015, la o săptămână după instalarea actualului guvern conservator-naţionalist, în Polonia, membru mai vechi şi mai important al NATO şi al Uniunii Europene decât România, au fost schimbaţi într-o singură zi şefii tuturor celor patru servicii secrete, inclusiv al celui de informaţii externe, cu motivaţia că menţinerea acestora în funcţie constituia o ameninţare mai mare decât ameninţările venite din străinătate.
Din păcate, SIE şi România vor scăpa de generalul Predoiu pe cale biologică, ca urmare a pensionării şi trecerii sale în rezervă la începutul lunii august 2018. Nu va trece multă vreme până ce va ieşi la iveală că generalul Predoiu a reprezentat o vulnerabilitate pentru siguranţa naţională şi că leadership-ul său a constituit un dezastru pentru SIE. Cu siguranţă Predoiu nu va constitui un model pentru generaţiile viitoare de ofiţeri de spionaj. Va rămâne în istorie drept un exemplu trist şi contraproductiv de şef operativ al SIE care a fost promovat şi menţinut în funcţie nu pentru calităţi excepţionale, ci pentru obedienţă şi aservire faţă de preşedinţii în funcţie şi faţă de serviciile străine partenere.
Valer Marian