Săptămâna trecută, magistraţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie (PÎCCJ) au primit ultimul set de documente (dosarul nr. 550/P/2018) referitoare la o afacere care a prejudiciat statul român cu circa 100 milioane euro.
Personajele principale ale acestui dosar stufos sunt fostul preşedinte al României Traian Băsescu şi omul de afaceri Cătălin Năstase, acesta din urmă fiind şi autorul plângerilor penale în urma cărora s-a întocmit lucrarea. Din actele depuse de Năstase reiese că fostul primar al Capitalei Traian Băsescu, împreună cu un grup de subordonaţi şi complici, ar fi retrocedat ilegal o suprafaţă uriaşă de teren în nordul Bucureştiului, situată chiar pe magistralele de apă potabilă. Astfel, pe lângă prejudiciul adus statului şi unor persoane private, fostul primar ar fi pus în pericol sănătatea şi viaţa bucureştenilor.
Pe scurt, cu circa un an în urmă (12 iunie 2017), instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, decidea că, "în baza art. 335 Cod procedură penală, va constata legalitatea şi temeinicia Ordonanţei nr. 22/II-2/2017 din 06 martie 2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin care s-a dispus infirmarea parţială a Ordonanţei nr. 149/P/2016 din 18 noiembrie 2016 cu privire la dispunerea soluţei de clasare a cauzei privind plângerea formulată de Năstase Cătălin împotriva lui Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 309 Cod penal şi infracţiunea prevăzută de art. 367 Cod penal şi redeschiderea urmăririi penale în cauză“ - încheierea nr. 337, dosar nr. 7946/3/2017.
Pentru că Traian Băsescu a fost înalt demnitar, cauza a fost declinată către magistraţii PÎCCJ, care urma să efectueze cercetările în noul dosar format nr. 550/P/2018. Lucrurile sunt mai complicate, senatorul PMP Traian Băsescu neputând fi pus sub urmărire penală fără avizul actualului preşedinte al ţării, Klaus Iohannis. Mai multe amănunte puteţi găsi în documentele ataşate.
Prejudiciu de 100 milioane euro
La data de 29.01.2015, omul de afaceri Cătălin Năstase a formulat o plângere penală atât împotriva lui Traian Băsescu şi a subordonaţilor acestuia (din vremea când Băsescu era primar al Capitalei), Stănescu Dumitru, Iordache Adrian, Cristina Setran, Luminiţa Mihuţ, Gabriela Enache, cât şi împotriva complicilor Puzdrea Andreea Ruxandra, Puzdrea Dumitru, Puzdrea Iozefina Mihaela, Isăilă Mihai, Zapisescu Dan Ștefan Octav, Bulearcă Alexandru, Cherecheş Lucia, Tăbăcaru Adrian şi Tăbăcaru Elena, acuzându-i de săvârşirea infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals.
Năstase menţiona în plângerea sa că cei de mai sus au cauzat statului român un prejudiciu în cuantum de l00 milioane euro. Astfel, Năstase arăta că, în perioada când îndeplinea funcţia de primar general al municipiului Bucureşti, Traian Băsescu, împreună cu subordonaţii lui (Dumitru Stănescu, Adrian Iordache, Cristina Setran, Luminiţa Mihuţ, Gabriela Enache), a restituit, în natură, numiţilor Isăilă Mihai şi Stoicesco Helene Yvonne Josephine, terenul situat în Bucureşti, sector 1, fosta moşie Băneasa - Dămăroaia, lotul 35 - Bdul Poligrafiei, fără număr, în suprafaţă totală de 24.685 mp şi terenul aferent utilităţilor 832 mp, aşa cum rezultă din Decizia nr. 885/ 12.03.2003. Angajaţii Primăriei Municipiului Bucureşti, menţionaţi mai sus, ar fi fost numiţi membri în comisiile de restituire a terenurilor de către Traian Băsescu, fiindu-i apropiaţi. Năstase susţine că Traian Băsescu i-ar fi restituit numitului Isăilă Mihai şi terenul în suprafaţă de 11.989 mp, ce constituia lotul 35B, din fosta moşie Băneasa - Dămăroaia, terenuri a căror înstrăinare ulterioară a produs statului un prejudiciu imens. Cei menţionaţi au permis şi complicilor să săvârşească infracţiunea de evaziune fiscală, prin neachitarea impozitelor pe tranzacţie datorate conform legii. Prejudiciul statului se concretizează, de asemenea, şi în neîncasarea de către acesta a potenţialelor sume provenite din exploatarea terenurilor.
A pus în pericol viaţa şi sănătatea bucureştenilor
În plângere se arată că Traian Băsescu a pus mai presus de orice interesul său personal, riscând sănătatea şi viaţa cetăţenilor municipiului Bucureşti. Acesta a restituit terenurile fără a verifica situaţia lor juridică şi dacă sunt traversate de conducte subterane. Este de notorietate că pe sub terenurile respective trece o magistrală de apă care alimentează nordul municipiului Bucureşti, iar în cazul în care aceasta ar fi avariată, Capitala ar fi inundată. De-a lungul timpului, nici Traian Băsescu, nici Viorel Lis sau Sorin Oprescu, cât au fost primari, nu au făcut niciun demers pentru a proteja această magistrală, ci, din contră, au permis afaceristului Dumitru Puzdrea să construiască pe terenul traversat de magistrala de apă un bloc, la o distanţă de aproximativ 5 metri de aceasta. Blocul a fost ridicat fără proiect şi fără autorizaţie. Terenul în cauză nu a fost expropriat pentru utilitate publică, pentru protecţia bucureştenilor. În realitate, numiţilor Isăilă Mihai şi Stoicesco Helene Yvonne Josephine le-a fost restituit nu numai terenul, fosta moşie Băneasa - Dămăroaia, ci şi terenul aparţinând Hipodromului Băneasa, care a fost în proprietatea Jockey Club România. Năstase a mai arătat că, aşa cum rezultă din planurile cadastrale din 1932 şi 1938 şi cel actualizat în urma suprapunerilor, moşia Băneasa - Dămăroaia este despărţită de Hipodromul Băneasa, actualmente Casa Presei Libere, Hotel Parc etc., şi de o cale ferată, care este marcată chiar şi pe planurile din 1932.
Cu alte cuvinte, terenurile în discuţie nu făceau parte din moşia Băneasa - Dămăroaia, ci reprezentau o parte a Hipodromului Băneasa şi nu au fost vreodată în proprietatea pârâţilor Zapisescu şi Isăilă. Aceştia au înstrăinat ulterior bunuri imobile, pe care nu le-au deţinut niciodată în proprietate.
Proprietari prin acte declarative de drepturi
Succesorii lui Constantin Stoicescu, respectiv Isăilă Mihai şi Zapisescu Dan Ștefan Octav, au promovat acţiune în justiţie prin care solicitau revendicarea moşiei Băneasa - Dămăroaia, arătând că aceasta, potrivit unor testamente, a fost lăsată moştenire de către Constantin Stoicescu urmaşilor săi. Moştenitorii lui Constantin Stoicescu nu au putut face dovada dreptului de proprietate asupra moşiei Băneasa - Dămăroaia. În dosarul civil nr. 4996/1999 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a Civilă, aceştia au încercat să facă dovada dreptului de proprietate, nu cu acte constitutive de drepturi, ci prin acte declarative de drepturi, respectiv hotărâri judecătoreşti, testament şi procese-verbale de preluare în proprietatea statului, invocând astfel o prezumţie de proprietate. Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea de revendicare. Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul şi a respins acţiunea pe fond, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 791/3 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 5370/2002, a admis recursul declarat de intervenientă în interes propriu, Facultatea de Drept Bucureşti, şi a obligat Statul Român să retrocedeze cota de 3/8 din imobilul situat în Șos. Străuleşti, nr. 2, în suprafaţă de 35.016 mp, teren plus construcţii aferente, asa cum au fost individualizate în raportul de expertiză tehnică întocmit de inginerul Popescu Ioan, raport care se găseşte în dosarul civil nr. 4996/1999 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă, şi a respins recursul declarat de succesorii lui C. Stoicescu. În cadrul dosarului de fond s-au efectuat expertize topo, prin care s-a identificat moşia Dămăroaia - Băneasa, ocazie cu care s-au întocmit planuri topo.