În ultima zi a termenului stabilit pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la Ministerul Justiţiei şi-au depus dosarele patru procurori: Marius Iacob, Florentina Mirică, Elena Grecu şi Cristian Lazăr. Iacob, Mirică şi Grecu deţin funcţii de conducere în DNA şi sunt cunoscuţi drept apropiaţi ai fostului procuror-şef Laura Codruţa Kovesi. Ultimele dovezi în acest sens sunt faptul că au semnat scrisoarea DNA împotriva hotărârii Curţii Constituţionale privind revocarea fostei şefe a DNA şi faptul că au fost prezenţi, în primele rânduri, la ultima conferinţă de presă a lui Kovesi, organizată imediat după revocarea sa din funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis. Lazăr deţine o funcţie de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a fost cunoscut drept un apropiat al generalului Florian Coldea, în perioada în care acesta deţinea funcţia de prim-adjunct al directorului SRI.
Marius Iacob, complice la prigonirea Marianei Rarinca
Marius Iacob deţine actualmente funcţia de adjunct al procurorului şef al DNA. Cariera sa profesională a fost indisolubil legată mai bine de un deceniu de cariera Laurei Codruţa Kovesi. După ce a devenit procuror general al PICCJ în octombrie 2006, Kovesi l-a promovat pe Iacob procuror şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ (în martie 2007) şi apoi prim-adjunct al procurorului general al României (iunie 2011). În iunie 2013, la două luni de la numirea sa în funcţia de procuror şef al DNA Kovesi l-a adus la DNA unde a fost numit adjunct al său. Iacob s-a specializat ca procuror criminalist, activând pe un astfel de post, la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 6 şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. A devenit cunoscut ca procuror de caz în dosarul Elodia, pe care nu a reuşit însă să-l finalizeze. Nu este specializat în infracţiuni de corupţie şi nu a soluţionat niciun dosar notabil de acest gen.
Marius Iacob a fost omul de încredere, de casă şi de pază a lui Kovesi atât la PICCJ cât şi la DNA. Kovesi l-a folosit îndeosebi pentru spionarea şi controlarea procurorilor din subordine. L-a folosit drept emisar personal la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, chelia lui Iacob fiind văzută şi înregistrată de multe ori pe holurile, în ascensoarele şi în birourile unor judecători de la Înalta Curte. L-a folosit inclusiv ca ghid şi bodyguard la diverse agape sau în excursii, destinaţie preferată fiind Băile Felix din Oradea, unde Iacob avea colegi şi amici din facultate pe funcţii la parchetele locale. L-a folosit pentru treburi murdare, cum a fost înregistrarea şi fabricarea abuzivă a dosarului în care Mariana Rarinca a fost arestată, trimisă în judecată şi condamnată pentru şantaj, în urma plângerii formulate de fostul preşedinte al ICCJ, Livia Stanciu. Plângerea penală a judecătoarei Livia Stanciu a fost înregistrată personal de procurorul şef adjunct al DNA, Marius Iacob, nu de procurorul de serviciu din ziua în care preşedinta Îaltei Curţi s-a prezentat la sediul DNA. Tot procurorul şef adjunct Iacob a delegat doi procurori (Iulian Păncescu şi Carmen Damian) să cerceteze plângerea, care au manifestat un exces de zel fără precedent. Aceştia au audiat-o de îndată pe aşa-zisa persoană vătămată, după care au început urmărirea penală, au solicitat şi au obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale suspectei Mariana Rarinca, au efectuat percheziţii la domiciliul acesteia şi al membrilor familiei sale, au reţinut-o şi au propus şi obţinut arestarea sa preventivă. Procurorii de caz au finalizat dosarul prin trimitere în judecată în termen de 20 de zile de la înregistrarea plângerii fostei preşedinte a Înaltei Curţi, manifestând o celeritate şi o fermitate mai puţin întâlnite şi demne de cauze mai bune.
Din cauza devoţiunii faţă de Laura Codruţa Kovesi, Marius Iacob se află actualmente în judecată disciplinară la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în urma unei acţiuni intentate de Inspecţia Judiciară pentru că a încălcat ordinul procurorului general privitor la participarea procurorilor în cauze civile atunci când a desemnat-o pe procurorul Simona Ricu din DNA să participe la şedinţele de judecată în dosarul de contencios administrativ care avea ca obiect cererea adresată de procurorul Mihaela Iorga Moraru Curţii de Apel Bucureşti pentru a suspenda ordinul de revocare din DNA emis de procurorul şef Laura Codruţa Kovesi. Cererea respectivă a lui Iorga a fost admisă, fapt ce denotă caracterul abuziv al măsurilor luate împotriva sa.
Favorita Florentina şi fidela Elena
Florentina Mirică este actualmente şefa Serviciului de combatere a corupţiei din Justiţie, funcţie în care a fost promovată de către fostul procuror şef Laura Codruţa Kovesi. Potrivit ex preşedintelui Traian Băsescu procurorul Florentina Mirică a făcut parte dintr-un nucleu de procurori constituit în jurul lui Kovesi care rezolva toate dosarele sensibile. Mirică a fost adusă în DNA de la un parchet de judecătorie, respectiv de la Buftea, fără să aibă vechimea şi experienţa necesare unui procuror anticorupţie. Cel mai răsunător eşec al său îl constituie achitarea înregistrată în dosarul instrumentat doctorului Mohammed Iassym (fostul amic al lui Traian Băsescu şi duşman al lui Ommar Haysam), care a fost ţinut în arest preventiv peste 11 luni. Cu alţii Mirică a fost mai generoasă, emiţând soluţii de clasare pentru faptele de corupţie imputate cum a fost în cazul chestorului Aurel Sine, fost şef al Direcţiei Generale de Paşapoarte. Datorită isteţimii sale, Florentina Mirică a ajuns şi la judecata disciplinară a CSM, fiind acuzată că a devoalat identitatea unui martor protejat într-un dosar în care au fost anchetaţi foştii miniştrii de Interne Gabriel Oprea şi Petre Tobă şi fostul şef al serviciului secret al MAI (DIPI), colonelul Rareş Văduva. Kovesi i-a luat personal apărarea în această cauză, prezentându-se cu protejata sa de mână la şedinţa de judecată de la CSM.
Elena Grecu deţine funcţia de şef al Biroului Juridic din Secţia Judiciară din DNA, în care a fost promovată tot de Kovesi. Aceasta a venit la DNA în urmă cu trei ani, anterior ocupând funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. În calitate de procuror de şedinţă, a primit însărcinări speciale de la Kovesi pentru a participa la judecata anumitor cauze, cum ar fi dosarele foştilor lideri ai PSD Constanţa, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. Potrivit presei centrale, a devenit cunoscută pentru că s-a smiorcăit alături de alţi colegi într-o adresă trimisă şefului Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, că inspectorii judiciari i-au audiat în cursul controlului efectuat la DNA pe unii procurori care nu mai făceau parte din Direcţie ceea ce ar putea afecta rezultatele controlului.
Cristian Lazăr a figurat în reţeaua lui Coldea
Despre Cristian Lazăr şi activitatea sa nu se ştiu prea multe. Un fost procuror din PICCJ îl descrie drept un procuror pregătit, echilibrat şi discret. Altul afirmă că a fost un procuror care primea dosare şi comenzi speciale. Personal am unele suspiciuni asupra acestui procuror, care a fost promvat la PICCJ în perioada în care procurorul general era Laura Codruţa Kovesi, iar această instituţie a devenit o anexă a SRI, datorită relaţiei personale dintre Kovesi şi Coldea. În perioada 2010-2011, când eram senator în Parlamentul României, am primit de la o sursă credibilă din SRI o listă cu 15 nume ale unor oameni de încredere ai generalului Florian Coldea, şeful operativ al SRI, pe care acesta i-ar fi promovat în funcţii importante în cadrul serviciului sau în alte instituţii. Primele 14 nume aparţineau unor ofiţeri SRI, care i-au fost colegi şi/sau subalterni lui Coldea, după cum urmează: generalul Ion Voinescu, promovat adjunct al directorului SRI pe probleme de logistică; generalul Sorin Gabriel Cozma, promovat şef al Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului; generalul Elena Istode, promovată şef al Departamentului Securităţii Economice; generalul Emilia Cristina Posastiuc, promovată şef al Centrului pentru Surse Deschise (centrul de monitorizare media); colonelul Ștefan Vatră, promovat şeful Diviziunii Filaj-Investigaţii; colonelul Vasile Cămărăscu (fost coleg de cameră în timpul facultăţii), promovat şef al Direcţiei SRI Bucureşti şi apoi director adjunct al ORNISS; colonelul Eugen Tudor, promovat locţiitor al şefului UM0982 Bucureşti; generalii Valentin Dan Căpşună, Gabriel Stătescu, Adrian Popescu şi Gheorghe Puiu, promovaţi şefi de unităţi şi diviziuni în SRI; generalul (r) Mircea Ghiordunescu, fost prim-adjunct al directorului SRI în perioada 1997-2000, promovat înalt funcţionar în Ministerul Afacerilor Externe; generalul Costin Nedelea, promovat şef al unităţii informative din SPP; locotenent-colonelul Marius Stere, promovat şef serviciu în SPP. Al cincisprezecelea nume de pe listă era Cristian Lazăr, promovat procuror la PICCJ. Referitor la primele 14 nume am obţinut ulterior confirmarea legăturilor strânse cu generalul Coldea, dar referitor la procurorul Lazăr nu am reuşit să obţin o astfel de confirmare.
Principalele dosare pe care le-a soluţionat sau nu le-a soluţionat procurorul Cristian Lazăr pot constitui însă indicii ale unei potenţiale conexiuni cu fostul şef operativ al SRI Florian Coldea. În cursul anului 2013, procurorul Lazăr a închis dosarul de plagiat al fostului premier Victor Ponta, respingând plângerea formulată împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale. Este de reţinut că a emis această soluţie după ce ex-premierul Victor Ponta a cedat solicitărilor fostului preşedinte Traian Băsescu şi foştilor şefi ai SRI George Maior şi Florian Coldea, de a o propune pe Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al DNA. În perioada respectivă Victor Ponta se afla în relaţii de tandreţe şi vereşie cu şefii de la SRI şi de la DNA. O astfel de soluţie de disculpare îi era favorabilă şi lui Kovesi, care era vizată de mai multe sesizări de plagiat. Ar fi interesant de aflat dacă tot procurorul Cristian Lazăr a închis şi sesizările împotriva lui Kovesi. Cu un an înainte, SRI orchestrase o operaţiune de albire a doctoratelor lui Kovesi şi Ponta prin intermediul amicului comun Sebastian Ghiţă. În pofida acestei operaţiuni şi a soluţiei de disculpare emisă de procurorul Lazăr, care a concluzionat că "este evident că infracţiunea de plagiat nu există", în cursul anului 2016 forul ştiinţific abilitat a dat verdict definitiv de plagiat pentru Ponta.
În septembrie 2014, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale pe care le-a câştigat, procurorul Cristian Lazăr a clasat un dosar în care preşedintele Klaus Iohannis a fost cercetat pentru infracţiunea de conflict de interese referitor la fapte întâmplate în perioada în care a fost primarul municipiului Sibiu. Este vorba de un dosar în care Iohannis a fost acuzat că, în calitate de primar, a restituit Căminul de bătrâni de pe strada George Coşbuc din Sibiu către Forumul Democrat German din România (FDGR) al cărui preşedinte era, şi a solicitat azilului să plătească chirie către FDGR. Este posibil ca acest dosar să fi fost soluţionat la comanda generalului Coldea, care l-a susţinut pe candidatul Iohannis la alegerile prezidenţiale din 2014. Coldea este bănuit că ar fi intervenit atunci la Înalta Curte pentru a fi respinsă cererea de preschimbare a termenului formulată de preşedintele ANI, Horia Georgescu, care îl susţinea pe contracandidatul Victor Ponta, într-un dosar privind o pretinsă incompatibilitate în care s-ar fi aflat Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. După cum se ştie, acest dosar a fost soluţionat în favoarea lui Klaus Iohannis, la începutul anului 2015, după preluarea funcţiei de preşedinte al României. Coincidenţa face ca în anul 2015, Cristian Lazăr a fost promovat în importanta funcţie de procuror şef adjunct al Secţiei de Umărire Penală şi Criminalistică din PICCJ, această promovare putând constitui o recompensă pentru clasarea dosarului penal al actualului preşedinte.
În prezent procurorul Cristian Lazăr are în instrumentare dosarele privind închisorile CIA din România, în care nu s-a întâmplat aproape nimic de ani şi ani deşi a trecut peste un deceniu de la lansarea primelor acuzaţii în acest sens. Este de reţinut că după lansarea primelor acuzaţii privind funcţionarea unor închisori folosite de CIA în România, fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi foştii şefi ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, au negat orice implicare a ţării noastre. Până acum procurorul Lazăr nu s-a opintit să contrazică negările foştilor şefi ai Binomului SRI-PICCJ/DNA. În SUA astfel de declaraţii ar fi intrat sub incidenţa infracţiunii de sperjur.
Ministrul de Justiţie Tudorel Toader are obligaţia de a verifica temeinic carierele şi conexiunile celor patru candidaţi cu foştii şefi ai Binomului. Nu este exclus scenariul ca cei trei candidaţi cunoscuţi ca fiind apropiaţi ai fostei şefe a DNA (Marius Iacob, Florentina Mirică şi Elena Grecu) să se fi înscris în cursă pentru a capta şi deruta opinia publică în vederea creerii unui culoar pentru candidatul Cristian Lazăr.

Valer Marian