În presa centrală au apărut, cu aproape o lună în urmă, dezvăluiri conform cărora revocata Laura Codruţa Kovesi ar fi dobândit şi folosit două locuinţe de serviciu în perioada în care a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (2006-2012) şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (2013-2018), în condiţiile în care deţinea în Bucureşti un apartament proprietate personală.
Două case mari şi late de la stat
În decembrie 2006, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a fost adoptată la iniţiativa ministrului justiţiei, Monica Macovei, a fost transferată din proprietatea RAAPPS în proprietatea Ministerului Public o locuinţă de serviciu de 110 mp., situată în Bucureşti str. Nicolae Racotă, sector 1, pentru a fi atribuită procurorului general al României, funcţie în care se afla Laura Codruţa Kovesi. După nouă luni, respectiv în septembrie 2007, Kovesi şi-a cumpărat o locuinţă proprietate personală, respectiv un apartament de 54,74mp., în Bucureşti, sectorul 5, conform declaraţiilor sale de avere. După această dată, Kovesi ar fi trebuit să renunţe la locuinţa de serviciu deoarece, conform dispoziţiilor art.22 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2006, procurorii şi judecătorii au dreptul la locuinţă de serviciu doar dacă nu deţin o locuinţă proprietate personală în Bucureşti sau dacă nu li s-a atribuit locuinţă de către primărie. Kovesi a folosit însă locuinţa de serviciu până ce i-a expirat al doilea mandat de procuror general, în octombrie 2012 şi, mai mult, se pare că a beneficiat de aceasta şi în perioada în care a fost detaşată în cadrul Misiunii României pe lângă Comisia Europeană de la Bruxelles (octombrie 2012-aprilie 2013).
În data de 10 iulie 2013, după ce a fost numită procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi a beneficiat de altă locuinţă de serviciu, respectiv de o casă în suprafaţă de peste 200 mp., situată în zona Eminescu din Bucureşti, cu toate că deţinea în continuare în proprietate un apartament în Capitală. De data aceasta a primit locuinţa de serviciu în baza unei ordonanţe de urgenţă adoptată de guvernul Victor Ponta (OUG nr.15/2013), care a intrat în vigoare cu doar opt zile înainte. Această ordonanţă, aprobată ulterior prin Legea nr.204/2013, prevede o derogare în cazul magistraţilor care deţin locuinţe în proprietate exclusivă sau în coproprietate în Bucureşti în sensul că pot beneficia de locuinţe de serviciu "la propunerea motivată a conducătorilor de instituţii" şi dacă "în exercitarea atribuţiilor legale, îşi desfăşoară activitatea în condiţii de risc înalt, din motive de siguranţă şi protecţie". Rezultă că Laura Codruţa Kovesi şi-a atribuit ea însăşi a doua locuinţă de serviciu, în calitate de conducător de instituţie. Rezultă şi că premierul Victor Ponta nu numai că a propus-o în funcţia de procuror şef al DNA, în calitate de ministru interimar al justiţiei, ci a mers cu servilismul mai departe, punând-o în legalitate printr-o ordonanţă de guvern adoptată pentru ca aceasta să beneficieze de o nouă locuinţă de serviciu, în condiţiile în care deţinea un apartament proprietate personală în Bucureşti.
Pasibilă de abuz în serviciu
Laura Codruţa Kovesi a beneficiat de cele două locuinţe de serviciu în urma unor acte normative semnate cu dedicaţie de foştii premieri Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, ulterior inamici declaraţi ai acesteia. Nu am auzit ca după apariţia acestor dezvăluiri grave ale jurnalistei Sorina Matei să se fi sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, Kovesi ar trebui anchetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial sau nepatrimonial (prevăzută şi pedepsită de art.297 din Codul Penal combinat cu art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie) referitor la primirea şi folosirea celor două locuinţe de serviciu în perioada septembrie 2007 - iulie 2018. Kovesi a fost o adeptă înfocată a acestei incriminări, sub şefia sa fiind instrumentate preponderent de către DNA dosare având ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu. La comanda lui Kovesi, i-a fost instrumentat un astfel de dosar inclusiv fostului procuror general al României, Tiberiu Niţu, care a fost acuzat că s-a folosit de un poliţist antemergător cu ocazia deplasărilor la locuinţa sa din Ploieşti.
Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au acoperit în ultimii ani şi o afacere imobiliară în care a fost implicat tatăl lui Laura Codruţa Kovesi, Ioan Lascu, care a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş circa 30 de ani, activând la acest parchet până în 2010. Este vorba de acapararea unei case construită în sistem duplex cu casa în care locuiesc părinţii lui Kovesi în municipiul Mediaş şi în care a copilărit aceasta. Fostul prim-procuror Lascu a vrut această casă pentru fiul său Sergiu Lascu, director adjunct la Compania Naţională Transgaz Mediaş, dar acesta şi-a construit între timp o vilă în localitatea natală, cu sprijinul părinţilor săi. În aceste condiţii, Kovesi are şanse să moştenească cele două case situate pe strada Sondorilor nr.12 şi 14 din Mediaş, care au fost construite de doi verişori saşi, care au plecat definitiv în Germania înainte de 1989. Se pare că nu numai familia Iohannis a avut mania caselor în judeţul Sibiu.
Tatăl s-a pricopsit cu case cu garaj şi coteţ de la stat
În data de 21 martie 2016 am adresat, în calitate de senator, ministrului justiţiei Raluca Prună o interpelare intitulată "Verificarea situaţiei juridice a imobilului construit în sistem duplex cu imobilul în care locuiesc părinţii procurorului şef al DNA". În această interpelare am arătat că, în timpul regimului comunist, în timp ce exercita funcţia de procuror şef al Procuraturii locale Mediaş şi avea calitatea de membru al Comitetului executiv municipal Mediaş al Partidului Comunist Român, Ioan Lascu a primit în chirie o casă naţionalizată (cu anexe garaj şi coteţ), situată pe strada Sondorilor nr.14 din Mediaş, pe care a cumpărat-o după Revoluţie, profitând de prevederile Legii nr.112/1995. Casa respectivă a aparţinut cetăţeanului român de naţionalitate germană Krestel Johann, care a plecat definitiv în Germania înainte de 1989, astfel că a fost naţionalizată cu plata de despăgubiri. Această casă a fost construită în sistem duplex cu casa situată pe strada Sondorilor nr.12 (având de asemenea anexe garaj şi coteţ), care a aparţinut cetăţeanului Krestel Hanz, verişor cu Krestel Johann, care a plecat definitiv din ţară în aceeaşi perioadă, astfel că şi aceasta a fost naţionalizată, cu plată de despăgubiri. Casa de pe strada Sondorilor nr.12 a fost închiriată înainte de 1989 soţilor Spineanu Ilie şi Doina, care au cumpărat-o, de asemenea, în baza Legii nr.112/1995, încheind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr.2690/29.05.2002 cu Primăria municipiului Mediaş şi înscriind-o în Cartea Funciară potrivit încheierii nr.2202/29.05.2002.
Conform unui memoriu înaintat de soţii Spineanu Ilie şi Doina Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României după adoptarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, procurorul şef Lascu a pus ochii şi pe casa vecină de pe strada Sondorilor nr.12, incitându-i pe foştii proprietari Krestel Hanz şi Regina să efectueze demersuri pentru redobândirea acesteia. Astfel că, în urma unor demersuri dubioase în justiţie, s-a ajuns, în mod stupefiant, la desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare a imobilului de pe strada Sondorilor nr.12 de către soţii Spineanu Ilie şi Doina, prin sentinţa civilă a Tribunalului Sibiu nr.205/25.02.2008, rămasă definitivă prin decizia civilă a Curţii de Apel Alba Iulia nr.86/A/09.05.2008 şi irevocabilă prin decizia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.10.063/11.12.2009, deşi foştii proprietari nu au depus, în termen legal, notificare legală de restituire a imobilului în natură ci doar o notificare pentru despăgubiri băneşti.
Potrivit memoriului, soţii Krestel Hanz şi Regina au fabricat în 2004, după depunerea notificării pentru despăgubiri băneşti, o notificare de restituire în natură, în care se menţionează că aceasta a fost expediată în anul 2001, dar instanţa de judecată a înlăturat-o din probatoriu întrucât nu a ajuns la nicio instituţie în termenul stipulat prin Legea nr.10/2001. În această situaţie, soţii Spineanu au formulat plângere pentru fals intelectual şi uz de fals împotriva soţilor Krestel Hanz şi Regina şi a executorului judecătoresc Tudor Vasile Petru, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş, la care activa procurorul Ioan Lascu, a dispus neînceperea urmăririi penale după ce a tergiversat soluţionarea cauzei din 2005 până în 2010. După aproape un deceniu de procese, soţii Spineanu au pierdut şi au părăsit definitiv casa poftită de părinţii fostului procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi. În Mediaş s-a vehiculat în perioada respectivă că scopul acestor demersuri a fost acapararea casei deţinută de soţii Spineanu de către procurorul şef Ioan Lascu în vederea mutării în aceasta a fratelui lui Laura Codruţa Kovesi, Sergiu Lascu, director adjunct la Societatea Naţională Transgaz.
Am învederat că, raportat la aspectele prezentate, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, ca şi în cazul părinţilor ex-ministrului Justiţiei Monica Macovei, să dispună efectuarea de verificări prin Inspecţia Judiciară asupra nelegalităţilor şi neregularităţilor din dosare civile şi penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie şi Doina respectiv Krestel Hanz şi Regina, precum şi asupra potenţialelor influenţe exercitate asupra justiţiei şi administraţiei locale de procurorul şef Ioan Lascu şi de fiica sa Laura Codruţa Kovesi, care a deţinut în perioada soluţionării litigiilor funcţiile de procuror şef al structurii locale Sibiu a DIICOT şi de procuror general al României. Un argument în acest sens este şi faptul că Primăria municipiului Mediaş nu s-a comportat şi nu s-a apărat în litigiile respective ca un proprietar, în numele Statului Român, cel mai probabil datorită influenţelor exercitat de procurorul şef Lascu.
Pentru considerentele expuse, am solicit ministrului Justiţiei, Raluca Prună, să dispună Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorului general interimar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze verificări asupra nelegalităţilor şi neregularităţilor din dosarele civile şi penale care au avut ca obiect litigiile dintre familiile Spineanu Ilie şi Doina respectiv Krestel Hanz şi Regina referitor la imobilul situat pe strada Sondorilor nr.12 din municipiul Mediaş, precum şi cu privire la activitatea şi conduita necorespunzătoare a magistraţilor care au soluţionat dosarele respective, a căror imparţialitate a putut fi afectată în urma exercitării unor posibile influenţe, urmând să-mi comunice constatările efectuate şi măsurile dispuse.

CSM, Parchetul General şi primăria Mediaş acoperă totul
Ministrul justiţiei mi-a comunicat după două săptămâni că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând a-mi fi comunicate răspunsurile acestora. Ulterior mi-a transmis un răspuns stereotip al Consiliului Superior al Magistraturii conform căruia nu se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie al acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor implicaţi, care este de doi ani de la data săvârşirii pretinselor abateri disciplinare. De asemenea, mi-a fost transmis un răspuns al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care era pe lângă subiect, limitându-se la prezentarea modului de soluţionare a dosarelor civile şi penale, fără să se pronunţe asupra săvârşirii unor posibile infracţiuni.
În martie 2016, cu ocazia unei deplasări la Mediaş, am constatat că imobilul de pe strada Sondorilor nr.12 nu era locuit, având poarta închisă cu un lanţ gros cu lacăt. Am dedus că familia Krestel Hanz şi Regina nu s-a reîntors să locuiască în casă după ce a obţinut retrocedarea sa, cu concursul fostului prim-procuror Lascu, şi nici nu a închiriat-o altor persoane, pentru a obţine un venit. Cel mai probabil au vândut casa, într-o formă mai mult sau mai puţin insidioasă, tatălui fostei şefe a DNA. Săptămâna trecută am constatat că Primăria municipiului Mediaş acoperă în continuare afacerea din spatele casei de pe strada Sondorilor nr.12. Mai exact, primăria Mediaş a refuzat să răspundă unor întrebări de interes public, respectiv ce persoane figurează în scriptele sale ca proprietari ai casei în perioada 2000-2011, ce persoane au achitat impozitul pe casă în perioada respectivă şi dacă imobilul este locuit în prezent. Primăria motivează în mod vădit nelegal că informaţiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor întrucât constituie informaţii cu privire la date personale şi nu deţine acordul persoanelor în cauză pentru furnizarea datelor solicitate. Ori un astfel de acord nici nu putea fi obţinut în condiţiile în care foştii proprietari Krestel Hanz şi Regina locuiesc în Germania de peste 30 de ani, iar fostul procuror Ioan Lascu a decedat în decembrie 2017.
Edilii de la Mediaş au încă teamă în suflet chiar şi după ce fostul prim-procuror Lascu a decedat iar fiica sa a fost revocată din funcţia de procuror şef al DNA. Este evident că aceştia acoperă anumite nelegalităţi. Aşteptăm ca Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii să facă măcar acum lumină asupra afacerilor imobiliare ale Zeiţei Anticorupţie şi familiei sale.

Valer Marian