În spatele scrisorii celor trei (Gabriela Firea, Paul Stănescu şi Adrian Țuţuianu), precum şi al unor scrisori anterioare şi acţiuni ulterioare ale unor fruntaşi social-democraţi îndreptate împotriva preşedintelui PSD Liviu Dragnea par a se afla vechii lideri ai partidului ignoraţi sau marginalizaţi de baronul de Teleorman ajuns în fruntea bucatelor, începând cu Ion Iliescu şi continuând cu Adrian Năstase, Ioan Rus, Viorel Hrebenciuc şi chiar Victor Ponta. Rolul principal l-a jucat, în opinia mea, fostul preşedinte al PSD şi al României, Ion Iliescu, aflat la o vârstă aproape nonagenară.
Primul act anti-Dragnea al unui lider important al PSD a fost scrisoarea deschisă a vicepreşedintelui Ecaterina Andronescu care, cu circa o lună înainte, a solicitat tranşant retragerea actualului preşedinte al partidului şi constituirea unui guvern de profesionişti. Ecaterina Andronescu a fost dintotdeauna o discipolă şi o apropiată a lui Ion Iliescu, care a promovat-o în ultimul său mandat prezidenţial ministru al Educaţiei în Guvernul Năstase. Deschiderea focului împotriva lui Dragnea de către Ecaterina Andronescu nu a fost deloc întâmplătoare. Aceasta este de cel puţin un deceniu unul din cei mai populari şi simpatizaţi lideri naţionali ai PSD. La ultimele congrese a obţinut cele mai multe voturi dintre toţi vicepreşedinţii partidului. La un congres a obţinut chiar mai multe voturi decât Victor Ponta pentru funcţia de preşedinte al PSD. Probabil că acest fapt s-a datorat unei anumite modestii, onestităţi şi competenţe pe care le-a manifestat.
Văzându-se că scrisoarea noii luptătoare de pe Jii nu este luată în seamă de Dragnea şi ciracii săi, a intrat în scenă comisarul european Corina Creţu, o altă persoană foarte apropiată lui Ion Iliescu, am putea spune chiar un produs politic integral al acestuia, fostul preşedinte promovând-o purtător de cuvânt şi consilier prezidenţial şi sprijinind-o să devină senator în Parlamentul României şi deputat în Parlamentul European. Corina Creţu a capacitat-o şi a influenţat-o pe Gabriela Firea, care, precum o amazoană, i-a sărit la gât lui Dragnea cerându-i demisia din fruntea PSD şi tocându-l mediatic aproape zi de zi. Firea este politicianul cu cel mai mare număr de voturi după preşedintele Klaus Iohannis şi liderul PSD cel mai bine cotat în sondaje pentru funcţia de preşedinte al României. În jurul său s-au coagulat vicepreşedinţi naţionali şi preşedinţi judeţeni ai PSD care susţin acum solicitarea de demisie imediată a lui Dragnea din funcţiile de preşedinte al partidului şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Majoritatea acestor susţinători sunt cunoscuţi drept fani ai lui Ion Iliescu: Paul Stănescu, vicepreşedinte naţional şi preşedinte de Olt, Dumitru Buzatu, preşedinte de Vaslui, Șerban Valeca, preşedinte de Argeş, Ion Rotaru, preşedinte de Brăila, Ion Mocioalcă, preşedinte Caraş-Severin. Iliescu l-a putut influenţa şi pe liderul PSD Buzău, Marcel Ciolacu, prin fostul lider judeţean Vasile Ion, cunoscut drept un apropiat al amândurora. Un alt politician important din PSD aflat în siajul lui Ion Iliescu este liderul Grupului parlamentar al PSD din Senat, Șerban Nicolae, consilier la Palatul Cotroceni în mandatul prezidenţial 2000-2004.
Vicepreşedintele Adrian Țuţuianu, care este şi preşedinte de Dâmboviţa, a devenit în ultimii ani un apropiat al fostei eminenţe cenuşii a PSD, Viorel Hrebenciuc, fapt care i-a fost reproşat de Dragnea şi l-a costat schimbarea din funcţia de ministru al Apărării. Țuţuianu putea fi influenţat şi de fostul premier Adrian Năstase, având în vedere originile şi conexiunile dâmboviţene ale acestuia. Aproape sigur că Năstase l-a influenţat pe preşedintele de Giurgiu, Niculae Bădălău, pe care l-a inspirat în compunerea scrisorii prin care acesta i-a solicitat lui Dragnea, la începutul acestui an, democratizarea şi transparentizarea PSD. Neoideologul Bădălău şi-a început cariera politică ca prefect de Giurgiu, numit de Guvernul Năstase.
Victor Ponta a încercat în ultimul week-end să-l influenţeze pe preşedintele PSD Gorj, Florin Cârciumaru, cu care s-a aflat în relaţii foarte apropiate în perioada în care a fost deputat de Gorj şi prim-ministru al României. Ponta i-ar fi putut influenţa şi pe liderul de Caraş-Severin, Ion Mocioalcă, căruia i-a năşit fiica când era premier, şi pe liderul de Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, cu care a fost bun amic şi pe care l-a promovat purtător de cuvînt după ce a devenit preşedintele PSD.
Și liderul Grupului de la Cluj, Ioan Rus, a încercat să pună umărul la dărâmarea lui Dragnea, încercând să influenţeze în acest sens pe liderii unor organizaţii judeţene din Transilvania. Liderul social-democrat de Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, care a fost ales în această funcţie, cu peste un deceniu în urmă, cu ajutorul lui Rus, i-a convocat în week-end la Bistriţa pe preşedinţii de organizaţii judeţene din regiunea de Nord-Vest pentru a lua pulsul acestora. Cu această ocazie a fost adoptat un comunicat prin care s-a solicitat convocarea de urgenţă a unei şedinţe a Comitetului Executiv Naţional al PSD, pentru a fi discutate problemele apărute în partid. Liderii PSD de Bihor, Maramureş, Cluj şi Satu Mare, desemnaţi în funcţie de Dragnea şi aflaţi în siajul acestuia, cu toţii lideri fără anvergură, şi-au declarat în zilele următoare sprijinul pentru acesta. Ceilalţi doi lideri mai vechi şi mai proeminenţi, Radu Moldovan de la Bistriţa-Năsăud şi Tiberiu Marc de la Sălaj, amândoi apropiaţi de Ioan Rus, au exprimat însă poziţii mai evazive. O astfel de poziţie a adoptat şi preşedintele veteran de Vrancea, Marian Oprişan, care s-a distanţat în ultima perioadă de Dragnea. Organizaţia de Timiş, aflată în siajul fostului premier Sorin Grindeanu, s-a pronunţat tranşant împotriva lui Dragnea.
Putem concluziona că aproape toţi liderii mai vechi şi mai de anvergură ai PSD sunt poziţionaţi anti-Dragnea. Probabil că şi-au dat seama că Dragnea nu va scăpa de condamnarea definitivă şi că va ajunge la puşcărie până la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale de anul viitor, fapt ce ar putea constitui un handicap major pentru PSD. Probabil că au realizat că Dragnea a devenit un paria politic pentru forurile de la Bruxelles şi marile cancelarii europene, în apropierea datei la care România va prelua preşedinţia Uniunii Europene. Realitatea este că, după ieşirea din arenă a fostului preşedinte Traian Băsescu, a fostului şef operativ al SRI, generalul Florian Coldea, şi a fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi, Dragnea a devenit cel mai toxic politician şi cel mai nociv demnitar din România.
Este foarte posibil ca în cazul Dragnea să-şi fi dat mâna vechea gardă a PSD cu birocraţia de la Bruxelles. Răzvrătiţii anti-Dragnea au propus ca şefia interimară a PSD să fie preluată de marioneta sa Viorica Dăncilă, care deţine funcţia de preşedinte executiv al partidului, urmând să fie organizat un congres extraordinar al partidului în primăvara anului viitor la care să fie ales un nou preşedinte. Mai mult ca sigur că, în cazul înlăturării lui Dragnea, Dăncilă va fi schimbată din funcţia de premier. În perspectiva preluării preşedinţiei Uniunii Europene, cel mai plauzibil viitor şef al Guvernului României ar fi comisarul european Corina Creţu, pupila fostului preşedinte Ion Iliescu, şi, se spune mai nou pe la Bruxelles, şi a actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. S-ar împăca astfel capra românească cu varza de Bruxelles. Corina Creţu este susţinută şi de fostul premier Victor Ponta şi de liderul Grupului de la Cluj, Ioan Rus.
Urmează să vedem dacă va fi constituit un guvern PSD-ALDE cu politicieni mai competenţi, chiar cu tehnocraţi, sau un guvern de uniune naţională. Cert este că PSD are ultima şansă a unei resetări necesare pentru a se pune de acord cu valorile social-democraţiei europene şi cu aspiraţiile electoratului de stânga din România. Posibil ca la congresul preconizat vara viitoare să fie aleasă preşedinte al PSD tot Corina Creţu. Nu este exclus însă ca viitorul preşedinte al partidului să fie Gabriela Firea, care aspiră să candideze la Preşedinţia României, chiar dacă spune, la fel ca Traian Băsescu în vara anului 2004, că vrea să-l ducă la bun sfârşit mandatul de primar general al Capitalei. Pentru resetarea PSD ar fi benefică şi se aşteaptă revenirea în prim-plan a unor foşti lideri şi miniştri social-democraţi cu o bună reputaţie internă şi externă, ca Vasile Puşcaş, Alexandru Athanasiu şi Ioan Mircea Paşcu. Un PSD resetat ar putea contribui la mult dorita stabilitate şi dezvoltare internă şi la o mai bună imagine şi recunoaştere internaţională a României.

Valer Marian