Procurorul general prins iar în ofsaid

După scandalul cu protocoalele încheiate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) cu SRI în decembrie 2016, procurorul general Augustin Lazăr (alintat Gusti sau Gustică de foştii săi colegi de facultate sau de serviciu ori "bădia Lazăr" sau "taica Lazăr" de către o anumită parte a presei) a fost prins iar cu fofârlica.
Neevaluat profesional
Principalul motiv pentru care ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a solicitat revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr este faptul că în dosarul său de candidatură aflat la Ministerul Justiţiei nu a fost identificat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului obţinerii calificativului "foarte bine" la ultima evaluare. Pentru clarificarea acestui aspect, în data de 12 septembrie 2018, ministrul Toader a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i transmită situaţia evaluărilor procurorului Augustin Lazăr. O săptămână mai târziu, CSM i-a transmis rapoarele de evaluare a activităţii profesionale a procurorului Lazăr, întocmite pentru perioada 2014-2016, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul CSM, şi pentru perioada 2011-2013, de Comisia de evaluare a procurorilor constituită la nivelul PICCJ. Raportul de evaluare pentru perioada 2011-2013 vizează activitatea desfăşurată în funcţiile de procuror general adjunct 2011-2012) şi de procuror general (2013) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi a fost întocmit în data de 20 aprilie 2017, respectiv la un an de la numirea sa în funcţie. Raportul de evaluare pentru perioada 2014-2016 priveşte activitatea desfăşurată în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia (2014-2015) şi de procuror general al PICCJ (2016) şi conţine doar data luării la cunoştinţă a evaluării, şi anume 18 septembrie 2018, respectiv cu o zi înainte să fie transmis răspunsul CSM către Ministerul Justiţiei.
Procurorul general Lazăr a replicat imediat printr-o jelanie în care a invocat că ar fi fost notat 36 de ani cu calificativul "foarte bine", fapt ce poate fi consultat în mapa sa profesională. I-a ţinut isonul în aceeaşi seară fostul ministru de justiţie Raluca Prună, care l-a propus în funcţie, aceasta afirmând că, la momentul formulării propunerii, procurorul Augustin Lazăr îndeplinea toate criteriile formale: vechime de 10 ani, calificativul "foarte bine" la ultima evaluare profesională, absenţa vreunei sancţiuni disciplinare în ultimii trei ani. O fi obţinut calificativul "foarte bine", dar problema de fond este că, în perioada depunerii candidaturii, propunerii, avizării şi numirii lui Augustin Lazăr în funcţia de procuror general al României, acte derulate în cursul lunii aprilie 2016, acesta nu fusese evaluat pe o perioadă anterioară de cinci ani (2011-2015), fiind încălcate dispoziţiile legale care prevăd obligativitatea evaluării procurorilor la o perioadă de trei ani. În comunicatul de miercuri seara, ministrul Toader a plusat arătând că documentele la care se face referire în avizul Secţiei de procurori din cadrul CSM nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiţiei, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de procuror general al PICCJ. Lazăr a contraatacat că şi-a depus proiectul managerial la CSM, dar între timp a apărut o altă surpriză şi lovitură pentru procurorul general prin constatarea faptului că proiectul său managerial ar fi un copy-paste după proiectul managerial al procurorului general Tiberiu Niţu, căruia i-a succedat în funcţie.
Cercetat penal
Lipsa dovezii privind evaluarea cu calificativul "foarte bine" nu este singura culpă sau neglijenţă imputabilă celor trei actori implicaţi în selectarea, verificarea şi desemnarea procurorului general al României (ministrul de justiţie, CSM şi preşedintele României). La data respectivă Augustin Lazăr era cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, fiind "un penal" în accepţiunea preşedintelui Klaus Iohannis. Mai exact, în toamna anului 2015, la Serviciul Teritorial Alba Iulia al DNA a fost înregistrată o sesizare formulată împotriva sa de un procuror din subordine, în care era acuzat de fapte de corupţie comise în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În primăvara anului 2016, sesizarea a fost înaintată la structura centrală a DNA, unde a fost înregistrat dosar penal. Având indicii temeinice, procurorul de caz ar fi solicitat şi ar fi obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Lazăr, operaţiunea de monitorizare fiind realizată de Direcţia Judeţeană Hunedoara a SRI, unde era şef un apropiat al generalului Florian Coldea, pe atunci şeful operativ al SRI. Procurorul de caz ar fi intenţionat să-l trimită pe Lazăr în judecată pentru că s-ar fi confirmat implicarea sa într-un act de corupţie. Conducerea DNA, în frunte cu fostul procuror şef Laura Codruţa Kovesi, a decis însă ca dosarul să fie repartizat unui alt procuror, care l-a clasat după investirea lui Lazăr în funcţia de procuror general al României.
Existenţa acestui dosar punea în discuţie integritatea şi reputaţia lui Lazăr, dar nici ministrul Prună, nici CSM şi nici preşedintele Iohannis, prin consilierii prezidenţiali şi prin serviciile secrete, nu au catadicsit să efectueze niciun fel de verificări pentru a stabili dacă candidatul la funcţia de procuror general al României era vizat în perioada respectivă de vreun dosar înregistrat la DNA, DIICOT sau altă structură de parchet. Spre comparaţie, procurorul general Lazăr a solicitat şi a obţinut la CSM suspendarea audierii procurorului Anca Florea, propunerea ministrului Tudorel Toader pentru funcţia de procuror şef al DNA, cu motivarea că în ziua precedentă a înregistrat o sesizare prin care a solicitat cercetarea disciplinară a acesteia pentru un incident de securitate legat de devoalarea unui protocol clasificat încheiat cu SRI în decembrie 2016. Ori dacă în cazul Florea era vorba de o cercetare disciplinară care nici măcar nu demarase, în cazul Lazăr era vorba de o cercetare penală care începuse cu mai multe luni înainte de a fi selectat, propus şi numit procuror general al României. Cel mai plauzibil este că şefii Binoului SRI-DNA, Florian Coldea şi Laura Codruţa Koveşi, au aranjat clasarea dosarului lui Lazăr pentru a-l fideliza şi a-l ţine sub control cu un dosar monedă de schimb, care putea fi oricând redeschis.
O ordonanţă care poate declanşa un Watergate românesc
Procurorul general Lazăr a venit cu o explicaţie penibilă şi referitor la ordonanţa de clasare privind pe preşedintele Klaus Iohannis care a fost găsită în dosarul său de candidatură de la Ministerul Justiţiei şi care a fost emisă în data de 18 septembrie 2014 de către procurorul şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, Cristian Lazăr. După ce iniţial a negat orice legătură cu o astfel de ordonanţă, Lazăr a aruncat vina pe o grefieră care cică ar fi fotocopiat şi ataşat din eroare ordonanţa emisă de un alt procuror având numele său. Lazăr este ori un mare mincinos ori un netot de-a binelea. Cum să laşi la mintea şi la mâna unei grefiere, care de altfel nu avea niciun fel de atribuţii în acest sens, întocmirea unui dosar de candidatură pentru o funcţie atât de importantă ca şi cea de procuror general al României? O chestiune gravă care trebuie lămurită urgent este cum a ajuns ordonanţa respectivă în posesia lui Lazăr şi în dosarul său de candidatură, în condiţiile în care a fost emisă de PICCJ. Lazăr susţine că această ordonanţă a ajuns prin declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia ca urmare a disjungerii faţă de alte persoane şi că a repartizat spre soluţionare noul dosar constituit unui procuror din subordine. Numai că, din dispozitivul ordonanţei în cauză, rezultă că disjungerea şi declinarea competenţei faţă de doi consilieri locali de la Sibiu s-a făcut, cum era normal şi legal, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Ca atare, procurorul general Lazăr putea obţine această ordonanţă fie de la subalternii săi din Sibiu, pe o cale scurtă şi infralegală, fie în urma preluării dosarului disjuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Nu este exclusă nici ipoteza ca ordonanţa să fi ajuns în posesia procurorului general Augstin Lazăr sau a fostului ministru de justiţie Raluca Prună cu concursul procurorului care a emis-o sau a unor apropiaţi ai acestuia. Am mai scris în ultimii ani că, în urmă cu 7-8 ani, procurorul Cristian Lazăr era suspectat că ar face parte din reţeaua cea mai apropiată a generalului Florian Coldea, fostul prim adjunct al directorului SRI şi că ar fi o cârtiţă a acestuia. Zilele acestea am aflat că procurorul Cristian Lazăr este originar din judeţul Arad, ca şi generalul Coldea. Și-a început cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad, de unde a fost promovat la Serviciul Teritorial Timişoara al DNA şi apoi la PICCJ, unde a fost angajat în perioada în care procuror general era Laura Codruţa Kovesi. Dosarele importante şi sensibile pe care le-a soluţionat prin clasare în ultimii ani (plagiatul fostului premier Victor Ponta, plagiatul fostului procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, conflictele de interese ale preşedintelui Klaus Iohannis, închisorile CIA din România) fac plauzibilă o astfel de versiune.
În iulie 2013 procurorul Cristian Lazăr a fost delegat de fostul procuror general Tiberiu Niţu, omul lui Victor Ponta, în importanta funcţie de procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, probabil drept răsplată pentru închiderea dosarului de plagiat al fostului premier. În decembrie 2015 a fost numit definitiv în funcţia sus-menţionată de către preşedintele Klaus Iohannis, în urma propunerii făcute de fostul ministru de justiţie Robert Cazanciuc, un alt apropiat al lui Victor Ponta, care a fost susţinută şi de succesoarea sa Raluca Prună. Probabil că preşedintele Iohannis şi-a manifestat astfel recunoştinţa că i-a închis dosarul cu conflictele de interese de care a fost acuzat în calitate de primar al municipiului Sibiu, cu două zile înainte de a-şi depune candidatura pentru Preşedinţia României.
Potrivit informaţiilor funizate presei de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în perioada în care Augustin Lazăr a ocupat funcţiile de procuror general adjunct şi de procuror general al acestei unităţi de parchet, au fost soluţionate cu neînceperea urmăriri penale sau clasare nu mai puţin de nouă dosare penale privind fapte imputate lui Klaus Iohannis în calitate de primar al Sibiului. Unele din aceste dosare priveau implicarea actualului preşedinte în afaceri cu case şi în retrocedarea, în calitate de primar al Sibiului, a unor imobile către Forumul Democrat German, la care deţinea funcţia de preşedinte. Altele priveau infracţiuni de fals în declaraţii sau de conflict de interese de care a fost acuzat de către Agenţia Naţională de Integritate. Plasarea unei ordonanţe de clasare din aceste dosare în dosarul de candidatură al lui Augustin Lazăr pentru funcţia de procuror general al României, indiferent dacă au fost emise sau avizate de către acesta sau de alţi procurori, nu poate fi interpretată decât ca un şantaj voalat la adresa principalului decident, preşedintele Klaus Iohannis.

Valer Marian