Am fost întrebat cu ani în urmă, într-o perioadă în care "Binomul" nu intrase în vocabularul jurnaliştilor, despre abuzurile cuplulului Kovesi - Coldea. Nu ştiu cum, nici de unde, slujbaşii unui deputat fugar, deţinător de afaceri în IT, dar şi de trust media aflaseră că eram pe urmele creatorilor de protocoale şi echipe mixte. N-aveam habar la vremea aceea nici că mai toţi stăpânii presei centrale aveau dosare la Direcţia Naţională Anticorupţie. Le-am transmis telefonic analiştilor prezenţi în studiouri că, pe teren, cuplul de tristă amintire avea o clonă în fiecare judeţ. Practic, de la Arad, Timiş sau Bihor, până la Satu Mare şi Maramureş, graniţele occidentale ale ţării erau controlate de grupări infracţionale, protejate de personaje importante din instituţiile de forţă ale ţării. Era vremea portocaliilor, când bande de infractori cu gulere albe, aflate în subordinea unui Igaş sau a unui Blejnar finanţau campanii electorale şi personalităţi marcante din tot spectrul politic (mai ales PSD şi PDL) din operaţiuni de trafic ilegal cu ţigări, alcool sau alte produse de contrabandă. Săgeţile acestora ( funcţionari corupţi, afacerişti dubioşi sau traficanţi băgaţi în faţă) nu s-au dat la o parte de la nimic. Vămile ţării duduiau sub roţile tirurilor doldora de marfă pentru care nu se plăteau taxe, impozite sau altele. Treaba mergea ca pe roate cu cât distanţa faţă de capitală era mai mare.

Despre haita pusă pe căpătuială în judeţul Satu Mare am scris nenumărate articole, anchetele culminând, în 2016, cu expunerea reţelei infracţională adânc înfiptă în toate instituţiile statului (Poliţie, Justiţie, ANAF, SRI) şi în partidele politice. După ce gruparea de crimă organizată a ajuns subiectul unor declaraţii politice în Senatul României, o vreme, activităţile infracţionale au scăzut în intensitate. Autorităţile s-au făcut că saltă găinarii de prin vămi cu elicopterul. Chiar dacă unii făptaşi au fost scoşi basma curată, părăsind sistemul, alţii ocupă astăzi aceleaşi posturi sau chiar mai bune. Presa locală, cumpărată şi aceasta de 2-3 baroni locali, este aproape inexistentă, abuzurile autorităţilor locale, omniprezente, iar efectele asupra cetăţenilor sunt vizibile cu ochiul liber. Activităţile întreprinse de reţeaua infracţională au produs efecte şi au afectat profund viaţa locuitorilor, economia şi mediul. Mai grav, s-a împământenit ideea că pentru un furt de câteva milioane de euro din bugetul de stat nu este o ruşine să faci câţiva ani la “Beciul Domnesc".
Astfel dacă vorbim numai despre Satu Mare, am primit numeroase sesizări că la Negreşti, capitala Țării Oaşului, nu există anchete şi nici rapoarte ale organelor de control referitoare la pădurile tăiate abuziv direct sub protecţia Poliţiei. În centrul aceluiaşi oraş, cetăţenii scandalizaţi au fotografiat străzile pavate sub nasul edililor locali, cu piatră furată de nişte afacerişti. Râul Valea Albă şi lacul Cornet (unde sunt organizate exploatări ilegale de andezit) sunt poluate cu voie de la împărăţie şi cu participarea aceloraşi firme de casă sau, direct, de pălinciile baronilor locali.

Tunguska de la Homoroade

În 2016, în comuna Homoroade, judeţul Satu Mare, sătenii îi acuzau pe primarul Simion Ardelean, pe o parte din consilierii locali şi pe funcţionari din subordinea acestora de acte de abuz şi de corupţie. Infracţiunile reclamate se refereau la livada deţinută de primărie, la păşunea comunală, la unele lucrări de infrastructură realizate în comună şi la organizarea unor cursuri cu finanţare europeană pentru femeile maltratate, femei de serviciu şi vânzătoare. Conform reclamanţilor, făptaşii beneficiau de protecţie judiciară din parte preşedintelui Tribunalului Satu Mare, Nilda Preda - Târnoveanu (persoană originară din comună a cărei mamă era unul dintre consilierii locali apropiaţi primarului ) şi din partea procurorului Marius Iancu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, fost şef al DNA Oradea (ai cărui părinţi erau de asemenea, originari din comună). Iancu, actual procuror şef la Satu Mare, este mâna dreapta a colonelului (r) Dragoş Vasile, ofiţer SRI, implicat în majoritatea matrapazlâcurilor financiare din judeţ.
Cetăţenii comunei spuneau că, primarul Ardelean a mai benficiat şi de protecţie politică din partea deputatului Octavian Petric, fost preşedinte al PSD Satu Mare, plecat recent la Pro România, şi a chestorului Vasile Ciocan, vicepreşedinte al PSD Satu Mare. În cele din urmă, reclamaţiile cetăţenilor din Homoroade au ajuns la Parlamentul României. Pentru a lămuri situaţia, fostul senator independent de Satu Mare, Valer Marian, a făcut o deplasare în teren, apoi a întreprins demersuri pe lângă Consiliul local al comunei Homoroade şi către primar. La faţa locului peisajul era halucinant. În fosta livadă Necopoi (aprox. 56 de ha) s-a petrecut o adevărată crimă ecologică. După cum puteţi observa în fotografii, la vremea aceea, zeci de hectare de pomi fructiferi, în rod, erau puşi la pământ. Scoşi cu tot cu rădăcini, pe o suprafaţă de 56 de ha, merii înmuguriţi agonizau în tăcere. Senatorul Marian nu a mai candidat pentru un nou mandat, afacerea s-a uitat şi jaful de la Homoroade a fost dat uitării.

Protecţie pentru jefuitorii pădurilor

Surse bine informate din Țara Oaşului relatează că însuşi comandantul Poliţiei Negreşti Oaş, comisarul şef Pop Gheorghe, ar fi intervenit telefonic în mai multe rânduri pentru a scăpa delicvenţii silvici din mâinile oamenilor legii aflaţi în subordinea sa. Astfel, în toamna anului 2017, comandantul Pop ar fi intervenit direct în favoarea unui infractor care fusese prins cu un transport ilegal de material lemnos de agentul şef Marius Potroviţa. Pop ar fi intervenit mai întâi telefonic, apoi s-ar fi deplasat personal de la domiciliu la sediul Poliţiei Negreşti Oaş pentru a-l eliberat pe făptaş. Subordonaţii nemulţumiţi de activitatea şefului lor afirmă că Pop a intervenit în acest caz din obligaţie, şeful Ocolului Silvic Negreşti Oaş aprovizionându-l periodic, gratis, cu lemne. Contravaloarea materialului lemnos era suportată de personalul angajat la ocol. După ce Potroviţă a depus mai multe plângeri împotriva comandantului Pop la Direcţia Generală Anticorupţie, comisarul şef ar fi intervenit la membrii patrulei ( jandarmi şi poliţişti locali ) din care făcea parte şi Potroviţă, care l-au surprins pe făptaş, pentru a determina martorii să nu confirme intervenţia sa la Potroviţă. În cele din urmă, comandantul Pop a ieşit basma curată.

Jefuitorii care alimentează ambiţiile electorale ale baronilor locali

La o aruncătură de băţ, în comuna Certeze, una dintre cele mai bogate localităţi din România, putem spune că cetăţenii mai fără dare de mâna mor cu dreptatea în mână. Proprietarii şi oamenii simpli sunt batjocoriţi şi abuzaţi de o gaşcă de la primărie, pe mână cu poliţia şi de unii reprezentanţi ai instituţiilor statului. Sub protecţia autorităţilor locale şi având girul factorului politic, câteva firme de exploatare şi transport de materiale de construcţie jefuiesc proprietarii care nu şi-au dat acordul pentru executarea unor astfel de lucrări pe terenurile lor. Despre activităţile ilegale desfăşurate de firmele S.C. Zapodi SRL şi S.C. Roşu Company pe proprietăţile cetăţenilor Vasile Pop şi Vasile Pop - Frizeru (întâmplător cei doi proprietari şi vecini la Cornet au acelaşi nume) am mai scris. Poliţia şi autorităţile de mediu au fost notificate de nenumărate ori despre exploatările ilegale din zonă şi despre poluarea Lacului Cornet, pe care aceste firme le desfăşoară fără nicio jenă. Autorităţile responsabile au închis ochii. În mod inexplicabil, Agenţia de Mediu a menţinut autorizaţia de exploatare a firmei Zapodi, iar reprezentanţii din teritoriu ai Gărzii Naţionale de Mediu nu raportează poluarea mediului rezultată în urma lucrărilor. Secretul ? Proprietarii abuzaţi spun că firme ca Zapodi SRL alimentează ambiţiile electorale ale baronilor locali.
După o luptă (aproape corp la corp) Vasile Pop a reuşit să-i scoată pe jefuitori de pe proprietatea sa. A fost plimbat ani la rând prin instanţe de judecată şi a făcut zeci de drumuri la Bucureşti, unde a fost ţinut la uşa instituţiilor abilitate. Degeaba a sesizat Garda de Mediu Satu Mare cu privire la ilegalităţile comise de firma Zapodi (poluarea râului şi lacului Cornet prin depozitarea combustibililor pe malul apei, lucrările ilegale care nu respectă programul de exploatare din zona Cornet şi care distrug mediul). Vasile Fănăţean, şeful instituţiei se face că nu vede. Mai mult, Fănăţean a dispus controale repetate împotriva celor care s-au plâns. Pop a depus în atenţia instituţiilor responsabile documente şi fotografii doveditoare şi le-a atras atenţia acestora că împotriva firmei Zapodi SRL s-au emis două sentinţe definitive de sistare a lucrărilor de exploatare care nu sunt respectate. Instanţa a constatat că firma Zapodi nu mai avea proprietate de exploatare, nici alte acorduri de exploatare cu proprietarii abuzaţi din zonă. Și totuşi, lucrările ilegale continuă pe proprietăţile altora, cu încălcarea flagrantă a legii minelor şi cu distrugerea mediului înconjurător.
Localnicii afirmă că tupeul jefuitorilor vine din perioada în care firmele Zapodi SRL şi Roşu Company SRL alimentau realizările electorale ale şefei PSD Satu Mare, Aurelia Fedorca, primăriţa localităţii Negreşti Oaş. Aceasta nu ar fi altceva decât păpuşa de paie a baronului local, Gheorghe Ciocan, fost preşedinte PSD şi cel care l-a aşezat la conducerea Gărzii de Mediu Satu Mare pe Fănăţean. Nu cu mult timp în urmă, în 2016, primăriţa se mândrea cu lucrările de modernizare, tăind panglici pe străzile din centrul capitalei Oaşului, deşi primise notificări din partea proprietarului jefuit, Vasile Pop- Frizeru, că “modernizările" sunt realizate cu piatră furată de pe terenul său. Vă punem la dispoziţie notificările depuse de Vasile Pop - Frizeru către firmele executante şi către Primărie ( notificare înregistrată sub numărul 6616/ 11.04.2016), în care acesta atrăgea atenţia primăriţei Fedorca şi societăţii Apaserv că pavează străzile oraşului cu materiale furate şi îi acuza pe aceştia de complicitate la furt calificat din avutul privat.
Sub aripa protectoare a Primăriei şi a Poliţiei Negreşti Oaş, chiar şi astăzi, mai multe firme jefuiesc proprietarii în acelaşi mod. Exploatările ilegale se întind şi pe proprietăţile sătmărenilor Pop Mihai şi Coţan Florin.

Primăria Certeze - batjocură la adresa cetăţeanului

Pe strada Bisericii din comuna Certeze, printre palatele oşenilor plecaţi la muncă în străinătate, se află casa bătrânească a familiei Mihoc ( Gheorghe şi Cecilia), un imobil mai mic decât celelate. În anul 2001, în timp ce familia Mihoc era plecată din localitate cu copilul, la tratament, în faţa casei, în drum, la mai puţin de un metru de gard şi de reţeaua de gaz, direct peste şanţul de scurgere a apelor reziduale ale comunei, a răsărit un transformator electric. Dispozitivul voluminous şi gălăgios, aşezat pe un piedestal de beton, blochează de atunci accesul în curtea familiei Mihoc şi crează un discomfort fonic şi vizual. Din documentele depuse de-a lungul timpului de familia Mihoc în atenţia autorităţilor locale reiese că transformatorul a fost amplasat fără avizele necesare şi fără acordul proprietarului, emisiile de unde electromagnetice, fonice de mare intensitate punând locatarilor, viaţa şi sănătatea în pericol. Mai mult, construcţia ilegală a împiedicat accesul proprietarilor din curtea casei către stradă, iar zgomotul şi radiaţiile produse de dispozitiv au determinat familia ( copilul, Mihoc Petre, bolnav cu handicap grad I) să se mute pe timpul nopţii, într-un grajd din spatele casei, unde şi-au amenajat dormitorul.
Din 2001, familia Mihoc a făcut nenumărate demersuri către autorităţile locale, către S.C. Electrica SA Negreşti Oaş, Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. şi către responsabilii autorităţilor de sănătate publică şi de mediu judeţene şi centrale (Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare, Garda Naţională de Mediu, Prefectura Judeţului Satu Mare, Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare, Avocatul Poporului, etc), pentru a obţine mutarea transformatorului. Au primit doar promisiuni şi ameninţări. Cecilia Mihoc ne-a povestit chiar că, în urma protestelor şi sesizărilor depuse de soţul său, actualul şef al Poliţiei Negreşti Oaş, comisarul şef, Pop Gheorghe, a ameninţat-o cu 12 ani de puşcărie, chiar în faţa propriei case. Cu martori de faţă. Poliţia din Certeze nu a intervenit. Nu se ştie ce căuta comandantul Poliţiei Negreşti Oaş la faţa locului.
După ce au asigurat familia Mihoc că vor lua în discuţie cererile nenumărate de mutare a transformatorului electric, autorităţile locale din Certeze au mai venit cu o surpriză. Pe lângă dipozitivul susmenţionat, familia Mihoc s-a trezit în faţa casei cu încă unul mai mic. Noul dispozitiv este o anexă a panourilor cu celule solare, amplasate în vatra satului Certeze.
Cazul Mihoc a fost luat în discuţie de mai multe ori în şedinţele Consiliului local. Deşi consilierii au constatat ilegalitatea lucrării şi necesitatea mutării transformatorului, practic, nimic nu s-a întâmplat.
La sfârşitul lunii decembrie 2018, redacţia ziarului Avertisment.net a adresat Primăriei Comunei Certeze o solicitare de informaţii referitor la construcţia ilegală. Am cerut autorităţilor locale să ne transmită atât documentaţia ( avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare construcţiei), cât şi numărul plângerilor şi sesizările cetăţenilor afectaţi de transformator. Nu am primit un răspuns nici până la această dată.

Pălincie, dulce boierie

În toiul iernii, în spatele casei familiei Mihoc, din albia râului Valea Albă, vine un miros înţepător de borhot de prună şi alcool. Am aflat de la cetăţeni că Primăria Certeze a desfăşurat la Valea Albă lucrări de amenajare a cursului râului, în care, spun cei mai în vârstă că se scăldau în copilărie. Podeţul care trece râul Valea Albă împarte lucrarea în două. În stânga, lucrarea s-a făcut ca la carte, malurile fiind consolidate cu un amestec de beton şi piatră, iar în dreapta, amenajarea este lăsată la voia întâmplării, consolidarea făcându-se cu bolovani de râu aruncaţi în grabă, la întâmplare, pe maluri.
Am întrebat oamenii de unde vine diferenţa de calitate a lucrării de pe cursul râului. Aceştia ne-au indicat câteva case de pe malul apei. “Ce credeţi că sunt acestea ?" ne-au întrebat retoric. “Pălincii", au răspuns tot ei. Aşa am aflat că producătorii locali de pălincă deversează rezidurile direct în râu. La o privire mai atentă în albia râului se pot vedea sâmburii prunelor folosite pentru faimoasa licoare. “Dar asta nu explică difrenţele de amenajare", încerc să intervin în discuţie. “Păi nu ştiţi ?", întreabă miraţi vecinii. “Albia cu beton este chiar în dreptul pălinciei Taurului, restul se poate şi fără beton", ne spun aceştia. Asta era ! Albia râului s-a amenajat ca la carte în dreptul pălinciei afaceristului Gheorghe Ciocan, prieten apropiat al actualei şefe PSD Satu Mare. Țeava groasă de evacuare a rezidurilor iese în evidenţă şi spune multe despre cantitatea de alcool produsă.

Eduard Ovidiu Ohanesian