După revenirea de la Bruxelles, Laura Codruţa Kovesi a fost citată din nou de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie în calitate de suspect, pentru data de 7 martie 2019, în dosarul privind aducerea în România a fostului director al FNI, Nicolae Popa, în cursul lunii aprilie 2011. Kovesi este acuzată în acest dosar de infracţiunile de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Cererile de recuzare formulate împotriva procurorului de caz, Adina Florea, şi a procurorului şef de secţie, Gheorghe Stan, i-au fost respinse, astfel că în data de 7 martie îi vor fi aduse la cunoştinţă acuzaţiile şi probele pe care se întemeiază, după care are dreptul să dea o declaraţie cu privire la învinuirile ce i se aduc sau să invoce dreptul la tăcere.
Acuzaţii sustenabile
Cu ocazia audierii sale în Comisiile LIBE şi CONT din Parlamentul European, Laura Codrua Kovesi a bagatelizat acuzaţiile care i se aduc afirmând că acestea vizează extrădarea unei persoane din altă ţară. În realitate însă toate cele trei acuzaţii sunt plauzibile, sustenabile. Acuzaţia de abuz în serviciu este plauzibilă în condiţiile în care procurorul general al României, funcţie pe care o deţinea Kovesi în perioada respectivă, şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu aveau nicio atribuţie în materie de extrădare, competenţa în acest sens revenind Ministerului Justiţiei şi Inspectoratului General al Poliţiei, prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.
Acuzaţia de luare de mită este sustenabilă în condiţiile în care Sebastian Ghiţă avea în perioada respectivă statutul de inculpat într-un dosar destul de mediatizat, Tracia-Asesoft, în care a fost trimis în judecată în 2002 pentru fals în declaraţii şi complicitate la înşelăciune calificată, împreună cu alte opt persoane, într-un dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de 20 miliarde lei vechi. Ghiţă susţine în plângerea sa că, în schimbul sumei achitate, Kovesi i-ar fi promis că va interveni în vederea soluţionării favorabile a dosarelor sale penale, inclusiv a dosarului Tracia-Asesoft. Cert este că Ghiţă a beneficiat ulterior de soluţii favorabile în acest dosar, având în vedere că a fost achitat de instanţa de fond în noiembrie 2011, iar în martie 2016, după 14 ani de la sesizarea instanţei, a fost pronunţată o soluţie definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii prescripţiei răspunderii penale.
Acuzaţia de mărturie mincinoasă este cea mai sustenabilă în condiţiile în care Kovesi a declarat că ar fi avut doar relaţii instituţionale cu Sebastian Ghiţă, dar acesta a prezentat fotografii şi un film din care rezultă că fosta şefă a Parchetului General şi a DNA a fost prezentă la petreceri la vila şi în crama sa.
Secretomania de la Interne
Între timp au apărut date care nu numai că atestă faptul că aducerea în ţară a lui Nicolae Popa a fost o operaţiune nelegală, dar lărgeşte cercul suspecţilor şi confirmă versiunea unei operaţiuni speciale comandate de preşedintele Traian Băsescu şi coordonate de şeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului General al Poliţiei din perioada respectivă, a declarat recent că a aflat din presă despre această operaţiune şi că nu a înţeles de ce a fost nevoie de o cursă privată în condiţiile în care infractori mult mai periculoşi decât Nicolae Popa au fost aduşi în ţară cu avioane de linie, mai ales că poliţiştii care l-au adus din Indonezia au plecat spre Jakarta cu o cursă de linie. Chestorul Popa a dezvăluit că nu a semnat pentru plata acestei curse în calitate de şef al Poliţiei Române, cum ar fi fost normal şi legal, aflând ulterior că de acest aspect s-a ocupat locţiitorul său pe linie financiară şi logistică, comisarul şef, ulterior chestor, Alexandru Tanco.
Chestorul Popa a ţinut să precizeze că această operaţiune s-a făcut într-un mare secret faţă de el şi că totul s-a organizat la nivel de minister, astfel că cele mai multe detalii despre operaţiune le pot da cei care se aflau la conducerea Ministerului de Interne. Fiind întrebat dacă ministrul de interne de atunci, Traian Igaş, a fost implicat, Popa a spus că nu crede că a fost implicat în aşa ceva, dar cu siguranţă a fost implicat secretarul de stat care răspundea de Poliţie.
Implicarea arădenilor lui Băsescu
În perioada respectivă, secretarul de stat din Ministerul de Interne care răspundea de Poliţie era chestorul Ioan Dascălu, care era şeful Departamentului de Ordine Publică şi primul adjunct al ministrului de interne. Ministrul de interne Traian Igaş, secretarul de stat Ioan Dascălu şi locţiitorul şefului Poliţiei Române, Alexandru Tanco, au un numitor comun: erau din judeţul Arad şi au fost promovaţi în aceste funcţii cu sprijinul a doi politicieni democrat-liberali apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia Băsescu i-a fost naş de căsătorie, şi socrul acestuia, Gheorghe Seculici, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Arad, vicepremier şi ministru al Economiei în guvernul Alianţei DA PDL-PNL.
Ales senator PDL de Arad şi desemnat lider al grupului parlamentar al acestui partid din Senat, Traian Igaş a fost numit ministru de interne în locul lui Vasile Blaga în septembrie 2010, după protestul poliţiştilor de la Palatul Cotroceni în care s-a scandat "Ieşi afară, javră ordinară!". Preşedintele Băsescu l-a elogiat atunci pe Igaş afirmând că a fost desemnat ministru de interne "un jurist tânăr care ştie carte". Pentru ca apoi să iasă la iveală că tânărul şi atotştiutorul jurist din vorbele preşedintelui a absolvit o facultate de drept privată şi controversată, la vârsta de 35 de ani, în forma de învăţământ la distanţă şi cu o medie generală submediocră (6,25). Chestorii Dascălu şi Tanco au fost promovaţi la Bucureşti la scurt timp după ce Traian Igaş a devenit ministru de interne. Dascălu a deţinut anterior funcţiile de şef al inspectoratelor judeţene de poliţie Arad şi Timiş, iar Tanco a fost promovat din funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad. Principalul criteriu de promovare a celor doi a fost obedienţa manifestată faţă de liderii PDL Arad. În cazul lui Dascălu, a contat şi faptul că a fost coleg cu Gheorghe Falcă la Institutul Politehnic din Timişoara, iar soţia sa a fost secretara lui Gheorghe Seculici.
Umbra lui Coldea
Ministrul Igaş şi chestorii Dascălu şi Tanco erau aşadar total aserviţi PDL şi preşedintelui Traian Băsescu, cel care a comandat operaţiunea de aducere a lui Nicolae Popa în ţară. Din datele făcute publice până acum rezultă că în această operaţiune a fost implicat şi SRI, având în vedere că în avionul privat cu care a fost adus Popa s-a aflat şi un ofiţer din acest serviciu secret. Șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, era atunci sluga cea mai apropiată şi mai devotată a preşedintelui Băsescu. Lucrurile se leagă pentru că şi Coldea provine din judeţul Arad, şi a fost promovat prim-adjunct al directorului SRI cu sprijinul duetului portocaliu Gheorghe Falcă-Gheorghe Seculici.
Conform unor surse din Ministerul de Interne, ministrul Igaş şi primul său adjunct Dascălu au manifestat o supuşenie totală faţă de şeful operativ al SRI. În perioada respectivă atât Parchetul General cât şi Ministerul de Interne deveniseră anexe ale SRI. Astfel că devine tot mai plauzibilă versiunea că aducerea lui Popa din Indonezia a fost o operaţiune specială coordonată de generalul Florian Coldea şi realizată cu ajutorul slugilor sale de la Parchetul General şi Ministerul de Interne: procurorul general Laura Codruţa Kovesi, ministrul Traian Igaş, secretarul de stat Ioan Dascălu şi locţiitorul şefului Inspectoratului General al Poliţiei, Alexandru Tanco. Ceea ce impune extinderea urmăririi penale pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat.

Valer Marian