Raportul OLAF ( Oficiul European Anti-Fraudă) din anul 2017 arată că în statele membre UE, prejudiciul produs bugetului comunităţii se ridica la 3 miliarde de euro. Conform documentului, românii conduceau în clasamentul fraudelor, la acea dată, urmaţi de unguri şi polonezi. În ceea ce ne priveşte, documentele OLAF sunt confirmate de comunicatele şi buletinele de presă publicate de Direcţia Naţională Anticorupţie, care arată că, timp de un deceniu, aproape fiecare program de finanţare cu bani de la Comisia Europeană a fost fraudat. Pornind de la aceste informaţii, în aprilie 2019, platforma PressHub.ro a publicat o analiză, stabilind un tipar referitor la cei care fraudează sau încearcă să obţină ilegal bani europeni, precum şi tipurile de fonduri cel mai des fraudate. Redacţia noastră a intrat în posesia unor documente care dovedesc faptul că Primăria Comunei Certeze se încadrează perfect în tiparul fraudelor descrise mai sus. În ciuda sistemelor informatizate, implementate în cadrul APIA şi în primării, cu scopul de a reduce birocraţia şi corupţia, funcţionarii publici şi aleşii locali inventează noi şi noi moduri de fraudare, prejudiciind atât bugetul comunitar cât şi drepturile fermierilor.

Analiza PressHub.ro stabileşte că APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) şi SAPARD sunt numai două dintre programele prin care "primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele româneşti au încercat să obţină ilegal subvenţii sau alte finanţări în agricultură, ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulţi bani decât ar fi meritat". Astfel, conform analizei susmenţionate, principalele tipuri de fraudatori desprinse din rechizitoriile procurorilor sunt: primarul de comună mică sau medie şi funcţionarul public (din minister, primărie, consiliu judeţean sau APIA, fie că este referent sau director în instituţie).

Cele mai frecvente ilegalităţi identificate de magistraţi sunt: falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente, decontarea multiplă a subvenţiilor, lipsa derulării activităţilor pentru care beneficiarii au primit finanţări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferinţă, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost viraţi în contul beneficiarilor.

Studiu de caz, comuna Certeze

Dacă credeţi că, în 2019, puşcăria îi mai sperie pe aleşii locali sau pe funcţionarii "inventivi" atunci când vine vorba despre fraudarea fondurilor europene, vă înşelaţi. Un exemplu elocvent pentru setea de bani comunitari dobândiţi prin mijloace ilegale vine din una dintre cele mai de vază localităţi din ţară. Comuna Certeze, cunoscută pentru gospodăriile impresionante şi casele impunătoare ale cetăţenilor săi vrednici, face parte dintr-o zonă binecuvântată (Țara Oaşului), dar, după cum veţi vedea, aflată prea departe de braţul scurt al legii. Fermierii nemulţumiţi ne-au relatat că, de mai mulţi ani, persoane din conducerea Primăriei Certeze, alături de funcţionari publici din cadrul Centrului Judeţean APIA Satu Mare sau din APIA Livada, topografi şi firme angajate de primărie, cu dedicaţie, îşi dau concursul în fraudarea subvenţiilor APIA pentru păşuni.

Sesizări referitoare la fraude şi la tentative de fraude cu subvenţii APIA referitoare la Primăria Certeze au mai fost. Oamenii spun că autorităţile nu au verificat fraudele sau că dosarele deschise în urma sesizărilor împotriva unor funcionari au fost blocate la DNA Oradea.

Recent, o tentativă de fraudă a ieşit la iveală odată cu depunerea dosarelor la Centrului Judeţean APIA Satu Mare, când funcţionarii le-au comunicat unor fermieri interesaţi în obţinerea subvenţiilor, că există suprapuneri de teren. Cum erau posibile suprapunerile, când loturile de păşune câştigate prin licitaţie cu un an înainte erau bine măsurate şi delimitate pe un plan al păşunilor realizat, datat, semnat, înregistrat şi asumat de părţi imediat după licitaţie, nu se ştie. Mai mult, fermierii prejudiciaţi aflaseră că cineva, o mână divină, le înjumătăţise suprafeţele pentru care puteau solicita în mod legal subvenţii.

Practic, după ce oamenii licitaseră corect loturile de păşune şi primiseră un plan corect realizat şi delimitat cu păşunile închiriate şi suprafeţele măsurate, la C.J. APIA Satu Mare a apărut un plan nou al loturilor, modificat de nu se ştie cine, care purta doar ştampila viceprimarului din Certeze, fără niciun fel de înregistrare sau altă semnătură. Când au cerut socoteală de la funcţionarii APIA, aceştia au pasat responsabilitatea către primărie. Documentul apărut din senin era un fals grosolan, nesemnat, neînregistrat, dar purta ştampila viceprimarului comunei Certeze (ştampila cu numărul 2). Cu alte cuvinte, prin intermediul unor acte contrafăcute de autorităţile statului, unii fermieri s-au trezit că sunt deposedaţi de importante suprafeţe din loturile de păşune (prin suprapuneri repetate între vecini) câştigate în arendă prin licitaţie, pentru care nu mai puteau cere subvenţii de la APIA.

Sistemul informatizat nu poate comite falsuri. Funcţionarii pot

Am fost la Centrul Judeţean APIA Satu Mare pentru a sta de vorbă cu directorul executiv Dragoş Virgil. Acesta se spală pe mâini când vine vorba despre fraudele din acte despre care facem vorbire. Dragoş dă vina pe fermieri pentru că nu ar şti unde le sunt terenurile licitate, dar nu exclude tentativele de fraudă din partea unor funcţionari din primării. Practic, după cum ne spune acesta, orice tentativă de fraudă cu dosarele de subvenţii este sortită eşecului, pentru că hărţile detaliate ale sistemului informatizat al APIA nu permit suprapuneri. Sistemul exclude din start orice abatere de la destinaţia de păşune a loturilor respective, exclude suprapunerile de loturi vecine, elimină din calcul suprafeţele de pădure sau vegetaţie care ar putea creşte de la an la an pe pajişti şi calculează automat suprafaţa loturilor eligibile. Mai mult, hărţile sistemului informatic se actualizează periodic, prin recunoaştere şi fotografiere aeriană, planul emis de primărie după licitaţie nefiind necesar. În caz de necesitate, inspectorii APIA se deplasează în teren pentru delimitarea corectă a loturilor de păşune asumate de fermier.

După o scurtă prezentare a sistemului informatizat, înţelegem că fără participarea unor funcţionari din cadrul APIA, astfel de fraude nu pot avea loc. Oficial, hărţile computerizate din sistemul APIA nu pot permite suprapuneri sau fraude fără o intervenţie forţată a funcţionarului care lucrează cu ele. Practic, se dovedeşte că primăria furnizează un aşa-zis plan după care funcţionarii APIA se "orientează" pentru a stabilii suprafeţele de păşune eligibile pentru a primi subvenţii. Deşi nu o spune direct, directorul ne dă de înţeles că "Planul de identificare a păşunilor Comunei Certeze" este un document inventat de primării pentru a manevra rezultatele licitaţiilor câştigate corect de fermieri. Aceste aşa-zise planuri nu sunt necesare în documentaţia depusă de fermieri pentru obţinerea de subvenţii agricole şi nu ar trebui luate în considerare la APIA.

Primarul negociază rezultatele licitaţiei ?

Ne-am deplasat la Primăria Certeze şi am discutat cu edilul şef Ciocan Petru în dorinţa de a afla cum este folosită semnătura sa, a vicelui, precum şi alte ştampile ale instituţiei. Iniţial, Ciocan ne-a asigurat că este vorba despre o neînţelegere şi că, în numai două zile, toate nemulţumirile oamenilor aveau să se rezolve. Viceprimarul Ciorbă Ioan Aurel urma să iasă în teren cu fermierii şi cu topografii pentru a stabili adevărul. Adică, sub conducerea tartorelui comunei (după cum l-au poreclit oamenii pe vicele Aurel), trebuia renegociat "Planul de identificare a păşunilor Comunei Certeze", un document bătut în cuie cu ocazia licitaţiei din anul trecut. Zis şi făcut. Numai că, după deplasarea în teren, scandalul loturilor s-a intensificat.

După numai câteva zile de la discuţia noastră cu primarul, am avut norocul să dăm peste acesta la Bucureşti, cu ocazia lansării candidaturii preşedintelui Klaus Werner Iohannis. Ciocan Petru făcea pe neştiutorul. Apoi, sub presiunea întrebărilor a dat de înţeles că oamenii ar trebui să fie mulţumiţi că a lăsat chiria pentru păşunile licitate la 80 lei/ ha. În viziunea primarului, loturile delimitate în planul iniţial, realizat în urma licitaţiei şi loturile numerotate şi trecute în contractele de închiriere cu fermierii, sunt doar suprafeţe "propuse". Deşi se delimitează de faptele angajaţilor săi, din teren (viceprimar, funcţionari şi topografi), primarul nu pare dornic să cheme autorităţile statului în control. Ne promite că odată cu operaţionalizarea sculelor topografice achiziţionate de el (care au costat "milioane") pentru primărie, astfel de neînţelegeri nu vor mai avea loc.

Pe viceprimarul Aurel, cel pe care certezenii îl acuză de toate relele petrecute în ultimul deceniu în comună, nu am reuşit să-l contactăm. După o scurtă convorbire telefonică, vicele a amânat întrevederea, fiind plecat din localitate.



Cum să furi zeci de ha



Un reprezentant al fermierilor prejudiciaţi spune că, după licitaţia din mai 2018, s-au semnat contracte pentru suprafeţele de pajişti închiriate de primărie şi s-a emis procesul verbal (planul de identificare al păşunilor) asumat şi semnat de toţi cei prezenţi, inclusiv de primărie, înregistrat şi certificat. S-au specificat în clar : numărul animalelor, tipul acestora, loturile fizice, tarlaua, numărul de hectare date spre închiriere către fiecare fermier în parte, chiria pe ha/an. Nu a existat niciun fel de negociere. Dacă fermierul avea un număr mai mare de animale pentru păşunat, s-a căutat un lot mai mare sau au fost cuplate mai multe loturi. Referitor la bâjbâielile primarului şi la afirmaţiile acestuia că "ar fi lăsat chiria jos, la 80 de lei/ha", unul dintre reprezentanţii fermierilor, Gheorghe Dorle, spune : "Degeaba ai 200 de ha, dacă ai animale numai pentru o sută, pentru că APIA nu îţi aprobă dosarul. Dar el nu ştie de astea... . El ştie că...uitaţi ce prostii o vorbit. Ce am fost la negociere ? Am fost la licitaţie !"

Firma Irina Med SRL a licitat corect, anul trecut, şi a obţinut în arendă 120 de hectare de păşune. Conform contractului 26/14.05.2018, încheiat cu Primăria Certeze, cf. planului original de păşuni şi a adeverinţelor eliberate de primărie în urma licitaţiei, Irina Med SRL deţine loturile 5 şi 8, în suprafaţă de 120 de ha. Când şi-a depus dosarul pentru subvenţie APIA, fermierul a constatat că loturile sale au intrat la apă, scăzând la numai 54 ha ! Mai bine de jumătate din suprafaţa de pajişti închiriată de Irina Med SRL de la primărie, pentru care fermierul plătise cinstit chirie, a dispărut atât din APIA, cât şi din documentele Primăriei Certeze.



Braţul scurt al legii nu ajunge la Certeze
Referitor la modul în care au fost trasate şi retrasate suprafetele eligibile pentru obţinerea de subvenţii APIA, Gheorghe Dorle afirmă că aceste operaţiuni s-au făcut fără profesionişti sau cu ajutorul unor firme dubioase aduse tocmai de la Arad, societăţi prietene ale viceprimarului din Certeze, Aurel Ciorbă, în care Primăria Certeze ar fi pompat mulţi bani. Nu se ştie pentru ce anume.

"Mai sunt nişte probleme. O plătit la o societate din Arad, acolo unde are Aurel ăla relaţii, au plătit doi ani de zile, salarii întregi la topografi şi n-o făcut nimic. Trebuia să delimiteze loturile şi să intabuleze terenurile la oameni că o plătit. O plătit bani mulţi-mulţi. Acolo au ei ceva relaţii şi o dat banii aşa, anapoda. N-au intabulat nimic şi-o luat bani mai mult decât valoarea terenului.", povesteşte fermierul.

Vă prezentăm o serie de documente emise de Primăria Certeze, după licitaţia din 2018, pentru închirierea păşunilor. Este vorba despre "Planurile de identificare a păşunilor Comunei Certeze", deocamdată trei la număr, fiecare plan diferit de celălalt, cuprinzând loturile delimitate cu ocazia licitaţiei din luna mai 2018. În acest moment nimeni nu poate spune care este documentul fals şi care este cel adevărat, emis de Primăria Certeze şi la ce foloseşte. Probabil că este o problemă care ţine de Direcţia Naţională Anticorupţie, de Curtea de Conturi, de Prefectura judeţului Satu Mare, de OLAF sau de cine ştie cine. Aşa după cum am mai arătat şi în alte articole, abuzurile funcţionarilor publici şi ale grupărilor de crimă organizată din Țara Oaşului rămân nepedepsite. Ba chiar mai rău, faptele sesizate, nu sunt cercetate de organele abilitate. Să fie vorba oare de distanţa prea mare de capitală sau dacă tot se vor deplasa în control, instituţiile de forţă ale statului se tem că vor ieşi la suprafaţă şi alte nereguli grave ( afacerea hidrocentralelor de la Certeze, lipsa canalizării din comuna Certeze, jaful cu terenuri şi materiale de construcţii şi distrugerea mediului din Negreşti Oaş - zona Cornet, şcoala rasă de pe faţa pământului într-o singură noapte la Certeze) ?

Eduard Ovidiu Ohanesian