Mizele "universitare" ale unui dosar de înşelăciune



Spuneam în primul episod al "spovedaniei" că prima condamnare cu executare pe care a încasat-o Iulia Mădălina Prodan (fostă Ionescu), una dintre cele mai notorii escroace din istoria judeţului Satu Mare, a survenit după ce aceasta l-a înşelat pe omul de afaceri Felician Boloş, vânzându-i "pielea ursului din pădure". Presa locală şi centrală a scris volume despre acest caz neobişnuit. Rămâne un mister nedesluşit de procurorii, judecătorii şi jurnaliştii interesaţi de afacere. Cum a fost posibil ca versatul om de afaceri, Boloş, (culmea, fost poliţist), să fie dus de nas de Mădălina Prodan cu promisiunea că va fi ajutat să cumpere gara CFR Snagov şi 12 vagoane de tren în schimbul sumei de 200.000 de euro ? Apoi, de parcă nimic nu se întâmplase, acelaşi Boloş cade victimă unei noi escrocherii. Prodan îl mai asigură că va exercita destulă influenţă pentru a-i angaja odraslele la Ministerul Afacerilor Externe, respectiv la Tarom. Făptaşa are altă teorie despre modul în care i s-au instrumentat dosarele şi, după încarcerare, Mădălina Prodan şi-a aşternut gândurile pe hârtie.

După ce a fost condamnată în România, închisă şi extrădată din Austria şi, recent, recondamnată definitiv, Prodan s-a hotărât să vorbească. Mai întâi, a povestit cum au fost emise zeci sau sute de diplome, în baza unor acte de studii false sau prin simularea examenelor de licenţă la Universitatea Hyperion, la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, la Universitatea Bucureşti sau la alte instituţii de învăţământ cu care Hyperion avea protocoale de colaborare, până să obţină avizul de a-şi organiza propriile sesiuni de licenţă. Practic, spunea Mădălina, "jumătate din cadrele de pe Udrişte" şi-au obţinut în mod fraudulos diplome de studii superioare.

A dat mai multe exemple de personalităţi politice şi oameni de afaceri din Satu Mare ( Petric [n.r. probabil este vorba despre deputatul Octavian Petric], soţia sa şi Țou [n.r. probabil este vorba despre Ioan Țou]) şi a afirmat chiar că în acest mod, fraudulos, şi-ar fi obţinut diplomele jumătate din cadrele MAI din secţia de Poliţie de la Udrişte.

Însă, un pion central în mărturiile scrise ale Mădălinei Prodan este milionarul C... Gh. fost partener de afaceri cu denunţătorul ei, Boloş. C... este un cunoscut politician sătmărean din comuna Certeze, fost deputat, prefect, etc, un personaj care a deţinut nenumărate funcţii importante, folosindu-se de actele false procurate cu ajutorul Mădălinei Prodan. Reamintim că aceasta din urmă a lucrat mai mulţi ani la Universitatea Hyperion, al cărui fondator a fost tatăl ei, generalul Ion Prodan.

Mădălina afirmă că diploma obţinută ilegal de C... Gh. la Universitatea Hyperion îi folosea acestuia, printre altele, şi pentru obţinerea de fonduri europene. Oamenii spun că C...Gh. deţine numai la Odoreu peste 300 ha de teren, de pe care obţine importante subvenţii APIA.

Ce vrea să spună afacerista închisă ? Că de fapt, miza condamnării ei a fosta alta. Mădălina Prodan ar fi doar o victimă a războiului dintre doi foşti parteneri de afaceri deosebit de influenţi în judeţ, care s-au ţepuit între ei în afacerea "Textila", un dosar ţinut la sertar de procurori. Și, pentru că ar fi refuzat să pună la dispoziţia lui Boloş actele compromiţătoare despre C...Gh., afaceristul i-ar fi făcut plângere. Aşadar, conform Mădălinei Prodan, Felician Boloş dorea documentele compromiţătoare pentru a-şi şantaja fostul partener de afaceri, iar C...Gh. voia să ţină sub obroc informaţiile care l-ar putea compromite. Dealtfel, în urma unor "afaceri asemănătoare" în care şi-a implicat unii membri ai familiei, ginerele său a suferit o condamnare cu executare, iar fiica sa îşi aşteaptă sentinţa la începutul acestei toamne. Ce nu spune Mădălina Prodan ? Că în perioada în care a venit la Satul Mare şi era cercetată în dosarele de înşelăciune, C...Gh. a ascuns-o într-o pensiune, în apropiere de Negreşti Oaş.

Ca urmare a acestui război mafiot, spune Mădălina Prodan, răzbunarea celor doi s-ar fi materializat în atacuri împotriva ei. În 2010, persoane necunoscute i-ar fi spart şi incendiat casa din Bucureşti, apoi ar fi incendiat şi maşinile familiei. În mod curios, "hoţii" nu erau interesaţi de aurul şi banii aflaţi la discreţie, au răscolit după stickuri şi calculatoare. Dosarele deschise în urma acestor evenimente cu autori necunoscuţi zac în nelucrare de aproape un deceniu.

Vă prezentăm în continuare a treia parte a depoziţiei scrisă de Mădălina Prodan cu rezerva că nu ştim cât de credibilă poate fi o escroacă notorie condamnată. Dar dacă spune adevărul ?



Cum se aranjează studiile retroactive



"L-am cunoscut pe numitul C... Gh. în 1999 prin intermediul domnului Bolog Tiberiu, apropiat fidel al acestuia şi al doamnei Fedorca Aurelia actual primar al Negreştiului şi mâna dreaptă din totdeauna a domnului C... Gh. În anul 1999 a venit la mine şi la secretara şefă a Universităţii Hyperion, Tibi Bolog, pentru a-l ajuta pe C... Gh. să-şi ia diploma de licenţă la Universitatea Hyperion, Facultatea de ştiinţe juridice. Acesta ştia că pot să-l ajut deoarece tatăl meu Prodan Ion era membru fondator al Universităţii Hyperion din anul 1991, an în care a fost înfiinţată universitatea. Acesta mi-a spus că C... Gh. era prefect de Satu Mare şi are nevoie de studii retroactive, deoarece în momentul acela, la Prefectură, C...Gh. depusese o foaie matricolă de studii false, foaie matricolă făcută pe calculator. Aşadar, el trebuia să se fi înscris la facultatea Hyperion în 1994. La insistenţele celor doi am acceptat să-i ajut şi în acest sens le-am cerut dosarul pentru a-l putea înscrie şi înregistra retroactiv. În acel moment C...Gh. mi-a spus că nu are liceul terminat, ci doar 4 clase, dar acest lucru rămâne în sarcina lui, pentru a-şi face rost de o diplomă de bacalaureat, dacă nu mă înşel, de la Liceul tehnologic din Negreşti. Mi-a spus acest lucru, deoarece avea teamă să nu i se verifice diploma de bacalaureat şi să se constate a fi falsă."



Foaia matricolă rezolvă problemele de la prefectură



"Eu atunci am spus că nu este competenţa Universităţii Hyperion să verifice veridicitatea diplomelor de bacalaureat. În următoarea săptămână îl trimite pe Bolog Tiberiu (în prezent decedat) cu dosarul complet, pentru a-şi procura cei 5 ani de studii la Facultatea de drept, dându-mi termen de rezoluţie o lună, deoarece era presat de la Prefectură şi funcţia sa era în aer. În circa 2 luni i-am întocmit foaia matricolă a celor 5 ani de studii din cadrul Universităţii Hyperion, aceasta fiind înregistrată cu număr matricol valabil la Ministerul Învăţământului. Pentru a justifica prezenţa acestuia "la studii", l-am pus pe acesta să facă o cerere pentru fiecare an de studiu prin care se adresa rectorului universităţii pentru a-l scuti de taxa de 300 de euro la vremea aceea, justificând că provine dintr-o familie săracă şi cu probleme de sănătate. Era singura portiţă existentă în regulamentul Universităţii Hyperion, pentru a justifica lipsa celor 5 chitanţe pentru fiecare an de studii, chitanţe ce trebuia înregistrate la Financiarul Universităţii Hyperion. Practic, fără aceste chitanţe nu puteai absolvi anii de studiu. Domnul Rector fiind de bună credinţă şi având totală încredere în mine, mi-a semnat aceste scutiri de taxe. Acesta a fost cel mai greu şi dificil moment al realizării foii matricole, pentru a avea şi nr. matricol. În fiecare an erau în jur de 10 materii de curs, acestea fiind plătite cu 100 euro la fiecare examen."



Licenţă aranjată la Universitatea Alexandru Ioan Cuza



"După 2 luni l-am chemat pe Tiberiu Bolog să-i dau foaia matricolă care-l scăpa de problemele din Prefectură, deoarece foaia matricolă falsă trebuia schimbată cu foaia matricolă actuală, cu număr matricol înregistrat la C.A.A.F. şi Ministerul Învăţământului. Totul s-a liniştit urmând să mă contacteze când C... Gh. va dori să-şi ia şi licenţa în ştiinţe juridice. După un an sau doi mai târziu Tiberiu Bolog m-a contactat spunându-mi că trebuie să ne întâlnim urgent, deoarece au intervenit ceva probleme. A venit şi mi-a spus că trebuie urgent înscris C... Gh. la prima sesiune de licenţă. În momentul acela Universitatea Hyperion nu avea autorizaţie de acreditare şi nu putea organiza examene de licenţă în cadrul universităţii, aceasta încheind protocoale cu Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", Universitatea de Stat Bucureşti, etc.

Din acest motiv am hotărât să-l înscriu la examenul de licenţă în sesiunea vară 2003 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. În acel moment, acesta mi-a spus că-i este teamă să nu fie descoperit cu diploma de bacalaureat falsă şi mi-a spus să o înlocuiesc pe aceasta cu alta şi anume cu o adeverinţă de bacalaureat (ţinea loc de diplomă) de la liceul din Livada, lucru ce am şi făcut. L-am înscris în sesiunea de licenţe de la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza prin protocolul existent. Acesta s-a cazat la hotelul Minerva din Bucureşti, vis-avis de Secţia Poliţie sector 1. Ne-am dus împreună să-şi susţină examenul de licenţă (totul aranjat cu decanul de atunci Voicu ), sarcina lui C...Gh. era doar să fie prezent în sală, să scrie ceva pe hârtie."



Anchetatorii nu au verificat studiile



"La ieşire din examen (l-am aşteptat în faţa porţii Academiei) mi-a spus că a intervenit o altă problemă şi nu mai vrea să-şi ia licenţa la Academia Alexandru Ioan Cuza. L-am întrebat ce s-a întâmplat şi mi-a spus că o ziaristă se afla la faţa locului, el fiind ţinta. Atunci am renunţat şi nu i s-a dat nota de trecere. Atunci am înţeles că, în momentul acela, el trebuia să fie în SUA şi nu putea fi de două ori în două locuri diferite în acel moment. În această situaţie, i-am spus să aştepte sesiunea următoare, când Universitatea Hyperion poate va avea autorizaţia de acreditare, lucru ce s-a şi întâmplat. Ulterior, acelaşi lucru (inginerie cu studii false, nu diplomă falsă) s-a întâmplat cu Petric Octavian şi soţia. Aceştia ferindu-se unii de alţii. Au fost foarte multe verificări la Universitatea Hyperion, la cererea acelei ziariste, în momentul mandatului de deputat, dar ei au verificat numai dacă diploma există şi înregistrată, nu şi studiile.

În anul 2010, având probleme în Bucureşti, am venit în Satu Mare şi l-am contactat. Acesta mi-a spus că orice probleme am, să i le spun, că peste el nu poate trece nimeni şi că SRI-ul este a doua familie a lui."



Dosarul sau şantajul ?



"În tot acest timp cât am stat în Satu Mare, familia Boloş mi-a spus de nenumărate ori că dacă am să le dau dosarul lui C...Gh. şi modul în care şi-a dobândit licenţa la Universitatea Hyperion, nu-mi va face plângere penală (eu având probleme cu ei) şi vor avea grijă de el (vroiau să-l şantajeze pe C...Gh., deoarece aceştia, C...Gh. şi Boloş, aveau fabrica Tricotex împreună şi C...Gh. i-a vândut partea lui Boloş prin falsuri).

Am refuzat şi, de atunci, au început problemele mele cu Boloş. În anul 2012, aveam restaurantul Mon Ami din Satu Mare şi într-o zi, m-am trezit cu o vizită surpriză din partea domnului C...Gh. împreună cu soţia sa. Scopul nu era un prânz, ci era o presiune să-i restitui orice act, lucrare, document, care mai sunt la mine sau Universitatea Hyperion, documente ce-l vizau direct. În acel moment nu l-am refuzat. I-am spus că mă voi duce cândva în Bucureşti şi i le voi da. Din acel moment, am început să-l evit, de fiecare dată când trimetea pe cineva (Bolog Tiberiu) sau când mă suna.

Deoarece i-am refuzat propunerea lui Boloş de a-l şantaja pe C...Gh. şi nu i-am dat nimic, Boloş şi-a depus un autodenunţ la DNA Satu Mare, unde comisarul de cercetare era o prietenă de familie foarte bună a familiei Boloş şi procurorul Iancu.

Boloş a făcut presiuni (că se va rezolva dosarul du DNA-ul) dacă voi accepta propunerea. Nu am cedat şi am fost condamnată la 1 an şi 10 luni pentru trafic de influenţă, eu neavând o calitate de funcţionar public pentru a fi cercetată de DNA.

Procurorul Iancu, la audiere, mi-a sugerat să mă împac cu Boloş, pentru a încheia dosarul cu bine. Nu am acceptat. Am avut în prima instanţă pe avocatul Biro, care mi-a cerut 5000 de euro pentru a-i da lui Iancu pentru a avea o pedeapsă cu suspendare. Nu i-am dat, neavând încredere şi am primit această condamnare.

Am făcut apel la Curtea de Apel Oradea şi, ca o coincidenţă, se schimbă procurorul DNA şi intră cu întârziere (venind din Satu Mare) procurorul Iancu. Și aşa am rămas la o condamnare definitivă de 1 an şi 10 luni. "



Nu au furat aur şi bani. Erau interesaţi de informaţii



"M-am predat pentru executarea pedepsei şi, în timpul executării în anul 2015,

familia mea a avut presiuni pentru a-i da lui C...Gh. documentele compromiţătoare. Am transmis să-şi ia gândul şi să aştepte până mă voi elibera. Acesta mi-a transmis că e foarte târziu până atunci şi că se va descurca singur.

Adevărul este că la o săptămână după această discuţie, într-o zi de (Sâmbătă ?) la ora 11.00, locuinţa unde am locuit ( strada Oastei nr. 10 B) a fost spartă şi s-au furat : laptop, stickuri, DVD-uri, nimic de valoare şi erau pe masă (bani, aur). Foştii mei socri, când au ajuns, au chemat Poliţia şi au făcut o plângere la Secţia 5 Bucureşti (Bucureştii Noi) şi până în prezent (?) fără autor necunoscut, cei de la poliţie ne-au spus că spargerea a fost numai pentru recuperarea unor documente ce se aflau ori pe stick, DVD sau memoria calculatorului. Când m-am eliberat m-am întâlnit cu C...Gh., dar acesta nu a mai întrebat nimic de actele sale. Cert este că dosarul există şi acum în cercetare la Poliţie."



Descinderi cu mascaţii



"Adaug un moment foarte important ce a avut loc în anul 2010. La începutul anului 2010, C...Gh. mi-a cerut pentru prima dată, după atingerea scopului său (diploma în regulă), să mă întâlnesc cu el pentru ceva foarte important în faţa hotelului Bucureşti, acolo unde el avea biroul de deputat. Atunci a fost prima dată când mi-a cerut dosarul în întregime, al său, ce încă mai era la Universitatea Hyperion. Eu atunci m-am eschivat şi i-am spus că este la mine acasă (strada Oastei nr 10B), iar eu am divorţat în relaţii nu tocmai amiabile şi nu mă mai pot duce după el ! Niciodată nu am înţeles de ce, la sfârşitul anului 2010, după o lună sau două de la întâlnirea cu acesta, în mod nejustificat, nici până în momentul acesta, locuinţa mea din strada Oastei nr. 10B a fost descinsă, la ora 6 dimineaţa, de mascaţi pentru o perioadă de 10 ore, fără să fiu parte într-un dosar, fără explicaţii, ridicându-mi-se de la domiciliu numai acte care aveau legătură cu Universitatea Hyperion (lucrări de diplomă, chitanţe etc, laptop). După o perioadă de timp, fostul meu soţ s-a dus să-şi recupereze laptopul şi a făcut o adresă prin care solicita a i se da un răspuns cu privire la descindere şi ce obiect a avut. Nu a primit niciun răspuns, nici astăzi, doar au fost returnate obiectele ridicate."



I-au incendiat casa în două rânduri



Tot în anul 2010, Boloş dorea actele lui C...Gh. pentru a-şi rezolva el problemele şi mă şantaja că, dacă le voi da, atunci el ştie cum să le facă folositoare pentru el şi mie nu-mi mai depune plângere. Nu am cedat şi am rezultatul astăzi (condamnări).

Și coincidenţă, C...Gh. mă caută după atâta timp, tot anul 2010, pentru acelaşi lucru - documentele.

Rezultatul acestor presiuni dintre ei am fost eu şi familia mea, deoarece pentru a mă impresiona şi ceda, am avut parte de incendierea locuinţei mele (strada Oastei nr. 10B de două ori ). Potrivit aestor evenimente au fost sesizate din oficiu Parchetul şi Secţia 5 Poliţie. Rezultat - Zero !

Totodată, în aceeaşi noapte, au fost incendiate 2 autoturisme ce aparţineau fratelui meu şi casa unde locuia familia acestuia, împreună cu mama mea. Autoturismele au avut proces verbal cu daună totală.

Undeva este un semn de întrebare, pentru că cine este autorul moral al acestor fapte a speculat momentul când, în 2010, aveam un conflict de cămătărie cu persoane temute din oraş şi au făcut o diversiune.

Stând şi analizând situaţia, interlopii sunt certaţi cu legea şi nu puteau organiza o desindere cu mascaţi din partea DNA-ului şi nici să muşamalizeze atât de bine dosarele rămase şi astăzi fără răspuns.

Întrebare : Ce nevoie ar fi avut interlopii de documentele lui C...Gh. ? La ce le-ar fi folosit ? De unde ştiau ce am în casă ? Repet din casă nu s-au furat bunuri materiale, ele fiind la discreţie.



Eduard Ovidiu Ohanesian