Edilii specializaţi în sifonarea fondurilor publice şi private aud

Zornăit vesel de cătuşe dinspre Primăria Certeze

Rapoartele OLAF ( Oficiul European Anti-Fraudă) din anii 2017-2018 aşează România în topul ţărilor în care se fraudează masiv bani europeni. Lista fraudatorilor este lungă, iar prejudiciile produse comunităţii europene sunt de ordinul miliardelor de euro. La începutul lunii ianuarie 2020, jurnaliştii sătmăreni au obţinut, pe surse, informaţii din raportul OLAF care constata prejudicii uriaşe într-un proiect de investiţii în reţelele de apă şi canal derulat în municipiul Satu Mare şi în Țara Oaşului. Banii erau furaţi de un cartel manageriat de baroni locali şi politicieni de la centru. Concluzia jurnaliştilor : " jumătate din banii de investiţii în reţelele de apă şi canal se fură!" OLAF ar fi identificat fondurile fraudate, care trebuie returnate, aproximativ 6,2 milioane euro şi a recomandat pedepsirea făptaşilor. În ciuda evidenţelor şi a semnalelor de alarmă, autorităţile se autosesizează greu sau mai deloc, dosarele referitoare la fraudă cu fonduri europene comise de baronii locali lăsându-se aşteptate.

În agricultură, banii comunitari sunt fraudaţi, de edilii şefi ai satelor şi comunelor, prin falsificarea documentaţiei aferentă licitaţiilor publice.

Anul trecut, jurnaliştii din presa centrală trăgeau un semnal de alarmă după ce au descoperit o tentativă de fraudă cu bani europeni în Țara Oaşului. Totul a ieşit la iveală în momentul depunerii dosarelor la Centrului Judeţean APIA Satu Mare (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), când funcţionarii le-au comunicat fermierilor interesaţi în obţinerea subvenţiilor, că există suprapuneri de teren. Era vorba despre suprapuneri (vizibile în sistemul informatizat al APIA) ale loturilor de păşune câştigate de fermieri prin licitaţie, cu un an înainte, care se presupune că ar fi fost bine măsurate de experţii primăriei Certeze şi delimitate pe un plan al păşunilor realizat, datat, semnat, înregistrat şi asumat de părţi imediat după licitaţie. Astfel, unii fermieri erau prejudiciaţi prin înjumătăţirea suprafeţelor câştigate cinstit la licitaţie, pentru care puteau solicita în mod legal subvenţii, pe când prietenii edililor şefi din Certeze, care nu deţineau animale, puseseră mâna pe sute de ha de păşune din domeniul comunei.

Spre sfârşitul anului trecut ancheta s-a extins şi sunt informaţii că dosarul penal, care a ajuns deja la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, va fi declinat către Serviciul Teritorial al DNA Oradea. Edilii suspecţi se laudă că vor scăpa basma curată pentru că au relaţii sus-puse printre procurorii anticorupţie.

Dosar penal pentru edilii şefi ai comunei Certeze

În urma unor articole publicate în presa centrală şi în cea locală, referitoare la ilegalităţile şi fraudele cu fonduri europene comise în comuna Certeze, Poliţia Negreşti Oaş s-a autosesizat şi a început cercetările cu o lucrare penală, transformată, ulterior, în dosar penal. Iniţial, cercetările au demarat cu audierea unor complici ai viceprimarului din Certeze, două săgeţi, în limbajul hoţilor de buzunare, dar a continuat cu audierile principalilor tartori din primărie. Ținta grupării este obţinerea ilegală de subvenţii APIA.

Pornind de la mărturiile victimelor, fermieri de bună credinţă, câştigători ai unei licitaţii care avea ca obiect "Închirierea pajiştilor aflate în domeniul public/privat al Comunei Certeze" şi de la documentele falsificate de primărie, publicate în presă, anchetatorii au dezvăluit adevărata dimensiune a fraudelor comise sub protecţia puterii politice şi a autorităţilor locale, care ating şi APIA Satu Mare. Localnicii ne-au spus că edilii şefi din Certeze, primarului comunei Ciocan Petru şi viceprimarul Ciorbă Ioan Aurel, s-au lăudat, nu o dată, că dispun de protecţie înaltă de la justiţia din Satu Mare până la DNA Oradea. Ilegalităţile şi abuzurile comise sau girate de cei doi au fost până acum ascunse, pentru că mafia sătmăreană este transpartinică. Se pare că gruparea girată de cei doi a reuşit să prejudicieze bugetul naţional şi bugetul local cu sute de mii, milioane de euro pe parcursul mai multor ani.

Vă readucem aminte că fermierii din Certeze şi din împrejurimi au sesizat presa locală şi centrală asupra fraudelor comise de conducerea primăriei, după ce au constatat că poliţia şi procurorii îi protejează pe făptaşi. Oamenii i-au reclamat în mod repetat pe edilii primăriei şi pe funcţionarii publici din cadrul Centrului Judeţean APIA Satu Mare sau din APIA Livada, topografi şi firme angajate de primărie, cu dedicaţie, care se întrec în fraudarea subvenţiilor APIA pentru păşuni. Cetăţenii povestesc despre sesizări nenumărate dosite de magistraţii anticorupţie de la Oradea.

Intră pe fir DNA Oradea

Una dintre sesizările primite de poliţiştii şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare conţine probe devastatoare care dezvăluie, pas cu pas, mecanismul fraudării fondurilor europene la primăria Certeze prin trucarea licitaţiilor şi falsificarea documentelor înaintate către APIA Satu Mare, în vederea obţinerii de subvenţii. Documentul prin care se cere anchetarea primarului comunei Certeze, Ciocan Petru, şi a viceprimarului, Ciorbă Ioan Aurel, alături de alţi complici, confirmă informaţiile din rapoartele emise de OLAF. Verificările ulterioare ale anchetatorilor ar fi scos la iveală grozăvia fraudelor în care sunt implicaţi edilii liberali ai comunei, funcţionari din cadrul primăriei şi din APIA, sub protecţia magistraţilor din Satu Mare şi din Oradea. Dealtfel, din informaţiile noastre reiese că, având în vedere că infracţiunile se referă la fonduri UE, magistraţii sătmăreni au hotărât să transmită dosarul la Serviciul Teritorial al DNA Oradea.

Primăria Certeze, fabrică de documente false

Conform plângerilor şi sesizărilor formulate de fermieri, în cazul licitaţiei pentru "Închirierea pajiştilor aflate în domeniul public/privat al Comunei Certeze", din data de 07.05.2018, frauda porneşte chiar din organizarea acesteia, în biroul viceprimarului, Ciorbă Aurel, la care ar fi participat ilegal persoane care nu au depus oferte conform legii şi documente false sau care nu respectă caietul de sarcini. Din declaraţiile martorilor reiese că procesele verbale de deschidere a ofertelor au fost falsificate, mulţi dintre cei care le-au semnat nefiind prezenţi la deschiderea simulată a ofertelor inexistente. Comisia de licitaţiei a desemnat, ilegal, câştigători pe toţi participanţii la licitaţie, unii dintre aceştia, apropiaţi ai viceprimarului, care nu au depus nici un fel de oferte. Mai grav, edilii şefi ar fi închiriat sute de hectare de păşune din domeniul primăriei unor persoane care nu deţin animale, în baza unor documente falsificate, tranzacţii fictive cu mii de animale. Complicii fraudelor sunt oameni de afaceri locali, apropiaţi edililor din comuna Certeze şi funcţionari APIA Satu Mare care s-au făcut că verifică sute de animale existente doar în acte. Se pare că anchetatorii au descoperit că alte sute de hectare de păşuni au fost închiriate de edilii şefi ai primăriei, unor neamuri şi apropiaţi, persoane de încredere, fără niciun fel de licitaţie. Aceste suprafeţe apar în "Planul de identificare păşune comuna Certeze", documente emise de primărie în urma licitaţie, ca loturi ocupate, nu se ştie de cine şi în ce scop.

Acţiuni de intimidare

În acelaşi timp, fermierii de bună credinţă, câştigătorii reali ai licitaţiei, sunt înşelaţi şi prejudiciaţi prin înjumătăţirea abuzivă a suprafeţelor de teren câştigate pe drept. Furtul suprafeţelor de teren câştigate de fermieri prin licitaţie se realizează atât fizic, în teren, cât şi scriptic, prin emitere de acte false. Deşi primăria Certeze avea obligaţia să delimiteze fizic, în teren, loturile câştigate de fermieri, după mai bine de un an de la încheierea licitaţiei, această operaţiune nu s-a realizat. După demararea anchetei la primăria Certeze, fermierii incomozi care şi-au cerut drepturile şi au sesizat poliţia, au "beneficiat" de o campanie de intimidare şi de hăituire. Astfel, oamenii s-au trezit taxaţi, amendaţi pentru fapte închipuite şi cu nenumărate verificări abuzive.

Apă şi canalizare ca în feudalism

Investiţiile în proiecte de apă şi canalizare ale Primăriei Certeze sunt un domeniu pe care anchetatorii nu l-au luat la puricat până acum. Deşi viceprimarul, Ciorbă Ioan Aurel, se laudă cu finalizarea în proporţie de 98% a proiectului de canalizare, pe o lungime de circa 6 km (cu fonduri guvernamentale), locuitorii comunei se plâng că nu au canalizare. Aceştia spun că, în realitate, proiectul s-a oprit după ce au fost montate două conducte, una lungă de 1km, cealaltă de 2 km, neconectate între ele. Staţia de epurare aferentă acestui proiect, în valoare de aproximativ 1,5 mil. lei, achiziţionată în decembrie 2011 ar fi dispărut. Edilii comunei afirmă că staţia se află depozitată undeva în Certeze, în custodie, de un deceniu şi nu a fost instalată pentru că terenul respectiv se află în litigiu.

De asemenea, locuitorii comunei Certeze afirmă că edilii şefi ai comunei sunt responsabili pentru un prejudiciu important într-un alt proiect cu fonduri UE, realizat în parteneriat cu o firmă privată din Maramureş, care consta în punerea în funcţiune a două microhidrocentrale de pe râul Valea Rea, la Huta Certeze. Astfel, în circa 7 ani de funcţionare a microhidrocentralelor, deşi conform contractului, la bugetul local trebuia să ajungă 33% din valoarea energiei electrice produse, primăria nu a încasat niciun leu. Documentul care atestă înţelegerea dintre partenerii de proiect la demararea proiectului, "Procesul verbal de negociere" semnat de părţi, a fost ascuns. Edilii şefi ai comunei Certeze refuză deocamdată să pună la dispoziţie presei acest important document, care le certifică vinovăţia.

Infracţiunile silvice, trecute cu vederea

Retrocedarea suprafeţelor de pădure proprietarilor de drept şi furturile de lemne rămân de decenii probleme de nerezolvat pentru autorităţile din comuna Certeze. Proprietarii şi moştenitorii acestora şi-au câştigat drepturile asupra loturilor de pădure în instanţă şi deţin documente emise chiar de Comisia locală de fond funciar din Certeze. În ciuda faptului că documentele certifică dreptul oamenilor la anumite loturi de pădure, aceştia nu sunt puşi în posesie de decenii. În timp ce firme agreate de de baronii locali jefuiesc fondul forestier public şi privat, proprietarii de drept mor cu jalba-n mână pe la uşile primarului şi poliţiei. Pădurile certezanilor sunt defrişate de firme dubioase fără ca poliţia şi parchetul să mişte un deget. Presa locală a scris că, în repetate rânduri, oamenii s-au plâns că le sunt defrişate pădurile şi că nimeni nu face nimic pentru a stopa acest fenomen.

Sas Ileana (fostă Graner) s-a plâns de nenumărate ori autorităţilor statului şi presei locale şi a fost plimbată prin instanţe mai bine de un deceniu şi jumătate. Ileana, cunoscută şi sub numele de Luşca, a moştenit mai multe loturi de pădure în zona Certeze. Deşi are hotărâri judecătoreşti definitive şi alte acte care dovedesc faptul că loturile de pădure respective îi aparţin ca moştenitoare, de circa 14 ani nu a fost pusă în posesie. Femeia dă vina pe edilii şefi ai comunei care au făcut tot posibilul să ocolească legea şi să nu o pună în posesie pentru că a refuzat să taie copacii. În cele din urmă, a primit o parte din ceea ce i se cuvenea, circa 9 ha în zona Vârful Văcarilor, care aparţin acum fiului ei Vasile Graner. Zona a fost defrişată ilegal, sub nasul autorităţilor locale. În 2013, după cum reiese din documente, angajaţii unei firme au defrişat în voie 1,5 ha de pădure, sub ochii poliţiei şi ai primăriei. Astfel, au fost sustraşi 319 arbori nemarcaţi, circa 600 de mc de lemn, parţial de pe proprietatea fiului său, parţial de pe loturile care urmau să-i fie retrocedate femeii. Luşca Sas şi fiul acesteia susţin că defrişarea a fost făcută de angajaţii unei firme. Alţi localnici s-au plâns că în zonă acţionează un cartel de societăţi dubioase care le defrişează pădurile, ziua în amiaza mare, în văzul tuturor.

După ce Graner Vasile a făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreşti Oaş împotriva hoţilor, magistraţii au dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale. Deşi Ileana Sas (Luşca) are toate documentele în regulă, ba chiar Comisia locală de fond funciar din Certeze i-a recunoscut, în 2006, dreptul de proprietate asupra "1,954 ha de pădure în top 4006/2 Certeze", femeia nu a fost pusă în posesie încă.

Au ras şcoala şi grădiniţa în noaptea alegerilor

Faptele descrise mai sus reprezintă o mică parte din abuzurile şi ilegalităţile comise de baronii primăriei în ograda lor, comuna Certeze. Presa centrală a mai scris despre modul în care complicii acestora, nişte afacerişti dubioşi din zonă au ras într-o noapte, Școala şi Grădiniţa de copii din centrul comunei. S-a speculat că în ziua alegerilor, primarul liberal Ciocan Petre, a comunicat făptaşilor Moiş Gheorghe şi Ciorbă Gheorghe Marin, actual Alek (poreclit şi Caltaboşul după ce s-a implicat în scandalul cu acelaşi nume) că pot demola în voie, fără nicio autorizaţie, clădirea şcolii şi a grădiniţei din strada Principală nr. 792-794, dacă mai câştigă un mandat. În noaptea de 11.06.2012 spre 12.06.2012, buldozerele şi-au făcut datoria, iar la adresa susmenţionată, certezanii au găsit un teren viran, frumos curăţat, ca şi cum clădirea aflată în patrimoniul primăriei cu valoarea de 146000 lei nu a existat. Noi am aflat că poliţia Certeze şi-a făcut datoria şi a identificat făptaşii. Acestia au fost amendaţi, de formă, cu câte 1000 de lei, dar dosarul a fost închis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreşti Oaş scăpându-i pe infractori. Cetăţenii comunei spun că Primăria Certeze a depus plângere împotriva celor doi doar de ochii lumii, ştiind că făptaşii au să fie scăpaţi de magistraţii de la parchet. Ar fi interesant de aflat cum a scăzut Primăria Certeze clădirea demolată din gestiune şi ce s-a întâmplat cu materialele rezultate din operaţiunea de demolare.

Redacţia ziarului Avertisment. net a întrebat Parchetul de pe lângă Judecătoria Negreşt Oaş, în data de 11.01.2020, dacă a identificat făptaşii şi ce măsuri a luat împotriva acestora. Aşteptăm încă un răspuns din partea parchetului şi revenim cu amănunte.


Eduard Ovidiu Ohanesian


Eduard Ovidiu Ohanesian