În timp ce Camera Deputaţilor dezbătea legea de înfiinţare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, denumită "DNA-ul pădurilor", în Țara Oaşului, infractorii muşamalizau pe bandă rulantă, numeroase infracţiuni la codul silvic. În urma unui denunţ, la începutul lunii mai, o echipă formată din poliţişti şi jandarmi a oprit şi a reţinut un transport de lemn furat din pădurile comunei Certeze. Maşina aparţinând unui afacerist local specializat în furtul de lemn, dar agreat de edilii comunei, a zăcut câteva zile lângă postul de poliţie, în imediata apropiere a primăriei, după care a dispărut fără urmă. Hoţii de lemn nu sunt la prima abatere. Sunt sprijiniţi de autorităţile locale. Ca dovadă, în ianuarie 2015, diriguitorii comunei, împreună cu o strânsură de consilieri locali, erau duşi cu mascaţii pentru audieri în dosarul "Țilicarul", referitor la activităţile ilegale desfăşurate de mafia pădurilor din Țara Oaşului.

La începutul lunii aprilie a acestui an, în timp ce incendiul din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobâl era în toi, focul mistuia sute de hectare de păşune împădurită la Certeze. Localnicii spun că, prin această metodă, hoţii de lemn încearcă să-şi şteargă urmele. Pârjolul ar fi izbucnit după ce Comisia Europeană a atras atenţia guvernanţilor români că "autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare", obligând statul să ancheteze cu celeritate jaful sălbatic din păduri.



Martori oculari afirmă că maşina reţinută recent de poliţie şi de jandarmi în perimetrul comunei Certeze avea pe peridoc în jur de 30 de metri cubi, lemn de fag nemarcat. Deşi şoferul a coborât şi a scos numerele de înmatriculare imediat ce a fost oprit, oamenii locului au putut identifica firma căreia aparţinea maşina. Aceştia afirmă că maşina ar aparţine firmei afaceristului Hotca Gheorghe, cunoscut în zonă ca Hoceanu. Chestionat de o echipa a ziarului nostru, în fata magazinului Dixy, din centrul comunei, în legătură cu maşina dispărută în 11 mai, unul dintre angajaţii poliţiei a rămas mut. A făcut câţiva paşi înapoi, a bolborosit un fel de salut şi a demarat în trombă cu maşina proprietate personală. Imaginile cu maşina au rămas pe camerele de filmat din jurul parcării, inclusiv pe cele ale poliţiei.

Ca dovadă că, în plină pandemie, la Certeze, jaful din păduri continuă, localnicii ne-au trimis fotografii cu buştenii de fag doborâţi şi aşezaţi de-a lungul drumului forestier care duce către izvorul numit "Borcutul Tâlharilor".



Incendii pentru confortul jefuitorilor ?



În februarie 2020, Comisia Europeană cerea imperativ României să oprească tăierile ilegale de păduri şi să implementeze corect regulile europene privind gestionarea arborilor tăiaţi. "Autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu", ne transmite Comisia Europenă într-o primă scrisoare.

Urecheala europeană a grăbit dezbaterea proiectului de lege care înfiinţează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. "DNA-ul pădurilor" va fi o structură care ar trebui să responsabilizeze organele judiciare şi să le determine să facă cercetări, anchete şi să dispună tragerea la răspundere a celor care comit infracţiuni de mediu. Activitatea noii structuri va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.

Ca urmare, pe parcursul lunii aprilie, în comuna Certeze (în imediata apropiere cu graniţa ucraineană), pompierii se luptau cu flăcările care devorau păşunile şi liziera pădurii. Ce a mai rămas din fondul forestier, în urma furturilor repetate, girate de autorităţile locale. Primul incendiu a pornit pe data de 6 aprilie şi a distrus zeci de ha de păşune. Suprafaţa de păşune împădurită făcuse subiectul unui scandal cu bani europeni şi s-a soldat şi cu un dosar la DNA în lucru la structura anticorupţie din Oradea. Al doilea incendiu, mai mic a fost identificat după 6 zile, când a cuprins liziera pădurii.

Astfel, odată cu vegetaţia şi păşunile arse, ar fi dispărut şi cioturile pădurilor ilegal defrişate de firmele de casă ale primăriei. Aceste speculaţii sunt alimentate şi de faptul că, unii dintre fermieri şi-au găsit suprafeţele de păşune uscate, dar neatinse de foc, ca şi cum, incendiul ar fi fost bine controlat din imediata lor vecinătate. După ce şi-au manifestat mirarea despre fenomenul incendierii controlate, la o lună după pârjolul cel mare, "curioşii" au depistat tentative de incendiere şi pe loturile lor. Aşa , ca să se îneţe minte să mai comenteze ! Pompierii au făcut apel la populaţie să nu mai incendieze păşunile, confirmând că focul ar fi fost pus de unii localnici pentru a nu mai desfăşura lucrările de curăţare la care îi obligă contractul de închiriere. Nici poliţia, nici pompierii nu au publicat, pănă acum, vreun raport cu privire la incendii şi la cei care le-ar fi declanşat. Fotografiile realizate de colaboratorii noştri în zonă, după circa două săptămâni de la pârjol, arată întinderea focului care a tranformat în cenuşă feriga şi părul (cum se numeşte iarba deasă şi scurtă) care acoperă pământul.



Prinde orbul, scoate-i ochii



Metoda incendierii nu este o premieră în zonă. În 2014, pe un deal de la Huta Certeze, persoane necunoscute au pus foc pe proprietăţile forestiere ale unor sătmăreni care îşi cereau drepturile şi care se plânseseră autorităţilor pentru abuzurile la care erau supuşi de cei doi edili care conduc comuna. De exemplu, cu numai un an înainte de incendiu, proprietarul Graener Vasile a depus o plângere penală împotriva unor firme prietene edililor, care defrişaseră o zonă întinsă de pădure, care i se cuvenea de drept. De pe suprafaţa ilegal exploatată, au fost furate atunci sute de metri cubi de pădure. A urmat incendiul.

Nu se ştie la ora actuală ce a mai rămas din cele 1600 de ha de păşune împădurită pe care comuna Certeze le avea la nivelul anului 2012, suprafaţă înregistrată conform Amenajamentul Pastoral al comunei Certeze la acea dată. Se ştie doar că alte firme agreate de primărie au exploatat ilegal suprafeţe întinse din fondul forestier al comunei Certeze. "Au dat foc păşunilor pentru a arde pipirigii rămaşi de la tăieri", spune cu năduf un localnic. Pipirig este ciotul rămas în urma tăierii copacului. Astfel, orice anchetă referitoare la defrişările ilegale devine imposibilă. Cine să-i controleze ?

După mai mult de o lună de la incendii, Inspectoratul Poliţiei Judeţean Satu Mare aştepta încă o informare de la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Someş "cu privire la cauza probabilă a producerii" incendiilor şi la suprafeţele afectate, după cum reiese din adresa nr. 346023 din data de 22.05.2020, înaintată redacţiei noastre. De asemenea, în cauză, poliţia şi parchetul au demarat un dosar penal pentru infracţiunea de distrugere prin incendiere comisă de autori necunoscuţi. Cu alte cuvinte, prinde orbul, scoate-i ochii.



Infracţiuni trecute cu vederea de autorităţi



Retrocedarea suprafeţelor de pădure către proprietarii de drept şi furturile de lemn rămân de decenii probleme de nerezolvat pentru autorităţile din comuna Certeze. Proprietarii şi moştenitorii acestora şi-au câştigat drepturile asupra loturilor de pădure în instanţă şi deţin documente emise chiar de Comisia locală de fond funciar din Certeze. În ciuda faptului că documentele certifică dreptul oamenilor la anumite loturi de pădure, aceştia nu sunt puşi în posesie de decenii. În timp ce firme agreate de baronii locali exploatează ilegal fondul forestier public şi privat, proprietarii de drept mor cu jalba-n mână pe la uşile primăriei şi poliţiei. Pădurile certezanilor sunt defrişate de firme dubioase fără ca poliţia şi parchetul să mişte un deget. Presa locală a scris că, în repetate rânduri, oamenii s-au plâns că le sunt defrişate pădurile şi că nimeni nu face nimic pentru a stopa acest fenomen.

Presa a prezentat cazul Ilenei Sas (fostă Graner) care, deşi s-a plâns de nenumărate ori autorităţilor statului, a fost plimbată prin instanţe mai bine de un deceniu şi jumătate. Ileana, cunoscută şi sub numele de Luşca, a moştenit mai multe loturi de pădure în zona Certeze. Deşi are hotărâri judecătoreşti definitive şi alte acte care dovedesc faptul că loturile de pădure respective îi aparţin ca moştenitoare, de circa 14 ani nu a fost pusă în posesie. Femeia dă vina pe edilii şefi ai comunei care au făcut tot posibilul să ocolească legea şi să nu o pună în posesie pentru că a refuzat să taie copacii. În cele din urmă, a primit o parte din ceea ce i se cuvenea, circa 9 ha în zona Vârful Văcarilor, care aparţin acum fiului ei Vasile Graner. După retrocedare, zona a fost defrişată ilegal, sub nasul autorităţilor locale. În 2013, angajaţii unui afacerist local, Ciorbă Vasile, cunoscut sub numele de Țilicarul, au defrişat în voie 1,5 ha de pădure, sub ochii poliţiei şi ai primăriei. Astfel, au fost sustraşi 319 arbori nemarcaţi, circa 600 de m.c. de lemn, parţial de pe proprietatea fiului său, parţial de pe loturile care urmau să-i fie retrocedate femeii. Luşca Sas şi fiul acesteia susţin că defrişarea a fost făcută cu avizul primăriei. Alţi localnici s-au plâns că în zonă acţionează un cartel de societăţi dubioase care le defrişează pădurile, ziua în amiaza mare. În văzul tuturor.



Mafia lemnului din ţara Oaşului în presă



În 2018, referindu-se la legăturile strânse dintre traficanţii de ţigări, jefuitorii pădurilor şi Poliţia sătmăreană, sub titlul "Mafia ţigărilor vrea şefia Poliţiei sătmărene", jurnalistul Valer Marian scria în ziarul Cotidianul :

"Din convorbirile interceptate ale unuia din capii mafiei lemnului din Țara Oaşului, Vasile Ciorbă, zis Țilicarul, care a fost arestat şi trimis în judecată, rezultă implicarea lui Mureşan în afaceri cu material lemnos, dar procurorii nu au extins urmărirea penală asupra sa. Conform unor poliţişti din zonă, comisarul şef Mureşan şi-ar fi cumpărat un autoturism marca Audi dintr-o chetă realizată de la şefi de post şi oameni de afaceri cărora le asigura protecţie." La data articolului, comisarul şef Marius Mureşan aspira la şefia poliţiei sătmărene.

Legăturile dintre mafia lemnului şi edilii comunei Certeze au ieşit la iveală în 2015, când edilii şefi şi consilierii primăriei, au fost săltaţi de mascaţi şi duşi cu forţa la audieri într-un dosar referitor la exploatările ilegale de pădure. Titularii dosarului erau membrii familiei Țilicarului, arestaţi cu câteva luni înainte, în urma unor percheziţii la sediile SC Vasian Forest SRL din Certeze şi Livada, privind licitaţiile exploatărilor forestiere. Conform articolelor de presă, procurorii suspectau că un număr restrâns de firme au pus monopol pe fondul forestier al comunei, câştigând toate licitaţiile organizate pentru exploatarea pădurilor din zonă. Anchetatorii susţineau că, în perioada 2012-2014, firmele vizate au exploatat cantităţi mai mari de lemn decât cele licitate. Din informaţiile noastre, dosarul nu s-a închis încă.



Eduard Ovidiu Ohanesian