Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, aprobată de Guvern

Executivul a aprobat Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a anunțat secretarul de stat in Ministerul Justiției, Lidia Barac.


Lidia Barac a prezentat cele mai importante modificări aduse de noul act normativ. Astfel, proiectul de lege extinde sfera abaterilor disciplinare ale magistraților, prin includerea in această categorie a unor fapte prin care se incalcă indatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care in prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu. Proiectul introduce sancționarea disciplinară a suspendării din funcţie pe o perioadă de pană la 6 luni și definește noțiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă.


Secretarul de stat a enumerat care sunt principalele tipuri de abateri disciplinare:


- manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvarşite in exercitarea sau in afara atribuţiilor de serviciu;


- obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totală a motivării hotărarilor judecătoreşti, a actelor judiciare ale procurorului, in condiţiile legii;


- utilizarea unor expresii neadecvate in cuprinsul hotărarilor judecătoreşti sau al actelor /.../ procurorului sau motivarea acestora in mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, in cadrul recursurilor in interes legal, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii;


- exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă: Reaua-credinţă se poate reţine atunci cand judecătorul sau procurorul incalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptand vătămarea unei persoane. Există gravă neglijenţă cand judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, in mod grav, neindoielnic şi nescuzabil normele de drept material sau procesual.


Lidia Barac a mai precizat că și sancţiunile disciplinare au fost amendante, “in sensul că sancţiunea mutării disciplinare pentru o perioadă de pană la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet a fost circumscrisă in mod diferit faţă de reglementarea in vigoare, cand această mutare se făcea la distanţă sau la un parchet din raza aceleiaşi jurisdicţii a Curţii de Apel sau Parchetului de pe langă Curte. Acum, această sancţiune vizează deplasarea magistratului sancţionat, dacă i se aplică această sancţiune, la o instanţă sau la un Parchet din jurisdicţia altei curţi de apel sau altui parchet de pe langă Curtea de apel, in raport cu cele la care funcţionează.”





De asemenea, noul act normativ introduce condiţia bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere in funcţie. “Cea mai importantă normă este legată de completarea articolului 14 din Legea 303, normă care vizează accesul in magistratură. Propunerea este aceea de a reintroduce cerinţa bunei reputaţii pentru accesul in magistratură. Vă reamintesc, această cerinţă a existat in Legea 92, din 1992 şi - in imprejurări absolut nefericite pentru starea justiţiei noastre -, norma a fost abrogată in anul 2005. Iată că am reintrodus-o, pe cale de consecinţă /…/ pierderea reputaţiei ca şi condiţie de acces in magistratură duce la incetarea funcţiei de magistrat”, a afirmat Lidia Barac.


Secretarul de stat din Ministerul Justiției a mai declarat că proiectul de lege reglementează funcționarea Inspecţiei Judiciare, in raport cu Consiliul Superior al Magistraturii “in sensul că asigură o mai mare independenţă funcţională a Inspecţiei Judiciare, in raport cu CSM, prin aceea că reglementarea aceasta instituie Inspecţia Judiciară, ii atribuie personalitate juridică, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora aparţin evident Inspecţiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridică”.








M.T.

---