Un alt caz Rarinca

Avocații Ioan și Ana Sava, victimele unei vendete personale a șefului DNA Oradea





La adresa procurorului șef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA au fost lansate recent o serie de acuzații grave, de la braconaj la folosirea influenței și autorității, in calitate de procuror, pentru a asigura soluții favorabile in dosare penale in care au fost cercetați tatăl său Ionel Man (fost director la BCR Ștei), fratele său Cătălin Man (agent șef de poliție la Poliția orașului Ștei), un prieten de familie (fostul primar al orașului Ștei, Ioan Lucaciu), o clientă (Viorica Pustan) a nașului său de căsătorie, avocatul Tudor Moldovan, un recidivist (Ionel Morar Romocea) pe care l-a folosit, in mod fraudulos, ca denunțător intr-un dosar penal instrumentat unei persoane cu care a ajuns in stare de dușmănie. La toate acestea se adaugă faptul că, in perioada 2006-2011, respectiv in numai 5 ani de activitate ca procuror (la Parchetul de pe langă Judecătoria Beiuș, Parchetul de pe langa Judecătoria Oradea și Serviciul Teritorial Oradea al DNA), Man a dobandit o avere de invidiat, dar greu de explicat: un apartament și trei case.


Ciprian Man a fost primul procuror cu funcție de conducere din DNA care a recunoscut că a folosit metode securiste de anchetă. Intr-un interviu acordat site-ului avocatura.com la scurt timp după numirea sa la șefia DNA Oradea, Man a declarat că a probat majoritatea dosarelor complexe pe care le-a instrumentat cu sprijinul important al ofițerilor SRI. Man se numără printre procurorii DNA care au transformat interceptările efectuate de SRI in regina probelor și au folosit denunțători dincolo de limita legii. Procurorul șef al DNA Oradea a căutat să se folosească de judecători obedienți sau șantajabili atat pentru obținerea autorizațiilor de interceptare și a mandatelor de percheziție cat și pentru realizarea arestării preventive a inculpaților și confirmarea rechizitoriilor DNA prin hotărari de condamnare.





Dosare din răzbunare





N-a pregetat să-i timoreze pe unii judecători și avocați care nu i-au făcut jocurile, mergand pană la a le instrumenta dosare penale pentru fapte discutabile sub aspectul intrunirii elementelor constitutive ale infracțiunilor vizate. In cel puțin două cazuri, procurorul Ciprian Man a instrumentat dosare penale din răzbunare legată de o judecătoare de la Tribunalul Bihor, Crina Muntean. Aceasta a deținut funcția de președinte al Secției Penale pană in 2013, iar din 2014 este vicepreședinte al Tribunalului Bihor. In aceste funcții a fost delegată să emită autorizații de interceptare la solicitarea unităților de parchet din județul Bihor. Judecătoarea Crina Muntean a fost denumită „judecătoarea DNA” intrucat nu a respins nici o solicitare de interceptare sau vreo propunere de arestare preventivă a Serviciului Teritorial Oradea al DNA și nu a dispus nicio achitare sau restituire in dosarele instrumentate de procurorii anticorupție. Potrivit unor judecători și avocați, intre procurorul Man și judecătoarea Muntean există o relație foarte apropiată de mai mulți ani, care este confirmată și de o inregistrare video mai recentă.


Avocații Ioan si Ana Daniela Sava și judecătorul Ovidiu Galea au fost victimele răzbunării procurorului Man din cauza judecătoarei Muntean. Avocatul Ioan Sava susține că a avut o relație apropiată cu judecătoarea Muntean timp de 7-8 ani, pană prin 2012, el fiind cel care i-a prezentat-o lui Man, care i-a fost avocat stagiar. Ulterior, procurorul Man le-a instrumentat două dosare penale avocatului Sava și soției sale, pe care aceștia nu le pot explica decat prin prisma unei reacții de gelozie. De două dosare penale „a beneficiat” din partea lui Man și judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, după ce a criticat-o pe judecătoarea Crina Muntean pentru atitudine necolegială și a susținut schimbarea acesteia din Colegiul de conducere al Tribunalului Bihor (schimbare votată de 24 din cei 28 de judecători ) și din funcția de președinte al Secției Penale ( schimbare susținută de toți ceilalți cinci judecători din secție ) in 2013. In 2014 procurorul șef Man a instrumentat judecătorului Galea un dosar pentru abuz in serviciu și fals intelectual pentru că ar fi preschimbat un termen de judecată pentru a asigura celeritatea unei cauze cu deținut, fiind singurul inculpat și trimis in judecată dintre cei trei membri ai completului. Dosarul a fost restituit DNA Oradea de Curtea de Apel Cluj, unde a fost strămutat, această hotărare fiind menținută de Inalta Curte de Casație și Justiție, ambele instanțe făcand varză rechizitoriul lui Man. In toamna anului 2016, șeful DNA Oradea l-a inculpat și l-a trimis din nou in judecată pe judecătorul Galea, de data aceasta pentru o infracțiune discutabilă de fals in declarații, acuzandu-l că nu a consemnat in declarațiile de interese că este membru al unei loji masonice.





Trafic de influență fabricat prin traficare de justiție





Prin rechizitoriul emis in dosarul nr 18/P/2012, Serviciu Teritorial Oradea al DNA i-a trimis in judecată pe avocații Ioan și Ana Daniela Sava pentru săvarșirea infracțiunilor de trafic de influență, spălare a banilor și fals. Cauza a fost inregistrată inițial la structura centrală a DNA, care l-a delegat pe comisarul Traian Surducan de la DNA Oradea să efectueze acte premergătoare, dar procurorul Man s-a implicat nelegal in efectuarea urmăririi penale, incepand cu fabricarea denunțului unui infractor condamnat, impreună cu procurorul Teofil Ilisie de la Parchetul de pe langă Judecătoria Oradea. Dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Cluj, care i-a condamnat, prin sentința penală nr 20 din 9 ianuarie 2015, pe inculpatul Ioan Sava la 3 ani inchisoare cu suspendare condiționată, iar pe inculpata Ana Sava la 10 luni inchisoare cu suspendare sub supraveghere.Ulterior, prin decizia penală nr 434 din 25 noiembrie 2015, Inalta Curte de Casație și Justiție a admis apelul DNA și, rejudecand cauza, a dispus ca inculpatul Ioan Sava să execute pedeapsa de 3 ani inchisoare in regim de detenție. Recent am intrat in posesia unui document care confirmă modul fraudulos in care a fost instrumentat de către DNA dosarul susmenționat al soților Sava. Este vorba de o sesizare penală formulată de către fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bihor, Vasile Popa, in data de 3 noiembrie 2014, prin care solicită cercetarea, sub aspectul săvarșirii infracțiunilor de abuz in serviciu și trafic de influență, a procurorului Ciprian Man de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA și a procurorului Cristian Ardelean de la Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor.


Conform acestei sesizări, care este confirmată de o inregistrare audio, Vasile Popa a fost căutat la inceputul anului 2013 de procurorul Ciprian Man de la DNA Oradea, care i-a solicitat ca, in calitate de prim-procuror al Parchetului de pe langă Tribunalul Bihor, să dispună preluarea la această unitate de parchet a unui dosar penal aflat la Parchetul de pe langa Judecătoria Oradea privind pe invinuitul Ionel Morar Romocea, care era acuzat de 6 infracțiuni de complicitate la furturi din locuințe. Prim-procurorul Popa l-a refuzat inițial invocand motive obiective legate de volumul de activitate, dar procurorul Man a insistat să dispună preluarea acestui dosar, rugandu-l chiar să-l repartizeze unui anumit procuror, sens in care l-a indicat pe procurorul Cristian Ardelean. Man a invocat drept motiv pentru justificarea demersului său faptul că procurorul Adela Stamatiu, la care se afla dosarul in care era cercetat invinuitul Romocea, intenționa să-l trimită pe acesta in judecată, deși nu ar exista probe privind vinovăția sa.


Verificand situația dosarului, prim-procurorul Popa a constatat lipsa de temei a cererii procurorului Man. Invinuitul Romocea era un infractor cunoscut, care fusese trimis in judecată in 2011 pentru comiterea altor 24 de complicități la furturi din locuințe și fusese condamnat definitiv la 3 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei. Iar, in dosarul cu privire la care procurorul Man insista să fie preluat la Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor și să fie repartizat procurorului Cristian Ardelean, dosar care era inregistrat sub numarul 16/P/2011, fusese finalizată urmărirea penală, prin prezentarea materialului de urmărire penazlă, și rechizitoriul era schițat in ciornă de către procurorul Adela Stamatiu. Cu această ocazie, prim-procurorul Popa și-a dat seama ca au fost exercitate presiuni și asupra procurorului Stamatiu, intrucat nu a comentat in niciun fel și nu s-a opus intenției de a prelua dosarul respectiv la Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor.


Văzand in continuare că prim-procurorul Popa nu era hotărat să dea curs solicitării sale, procurorul Man a invocat că invinuitul Romocea era important pentru DNA Oradea și doreau să-l ajute fiindcă, intr-un dosar instrumentat de DNA avocatului orădean Ioan Sava, i-au făcut promisiunea că nu va mai fi trimis in judecată și nu va risca condamnarea la o pedeapsă cu executare dacă face un denunț impotriva fostului său apărător. Avocatul Sava fusese trimis in judecată in baza acelui denunț pentru trafic de influență, iar dosarul se afla atunci pe rolul Curții de Apel Cluj, in prima instanță, și, dacă procurorii DNA nu-si țineau promisiunea făcută denunțătorului, riscau să se deconspire această colaborare frauduloasă cu un infractor și să fie achitat inculpatul Sava.


In aceste condiții, prim-procurorul Popa a acceptat să-l ajute pe procurorul Man, dispunand preluarea dosarului lui Romocea la Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor, unde a fost inregistrat sub nr. 255/P/2013, și repartizarea acestuia pentru soluționare procurorului Cristian Ardelean, care i-a confirmat ca a discutat cu Man și că știe ce trebuie să facă. In cursul lunii iulie 2013, după ce a revenit din concediu, prim-procurorul Popa a constatat că procurorul Ardelean l-a scos de sub urmărire penală pe invinuitul Romocea, cu toate că existau probe certe privind participarea acestuie, in calitate de complice, la săvarșirea celor șase furturi din locuințe. Procurorul Cristian Ardelean a fost recompensat pentru acest ajutor, fiind angajat la Serviciu Teritorial Oradea al DNA, după ce Ciprian Man a fost definitivat in funcția de procuror șef. Consiliul Superior al Magistraturii a criticat și a sancționat astfel de ințelegeri frauduloase intre procurori și infractori, ca, de exemplu, in cazul fostului procuror DNA Emilian Eva, cercetat și condamnat ulterior pentru fapte de corupție. In fapt, procurorul Man a traficat o soluție de scoatere de sub urmărire penală cu procurori de la alt parchet, in favoarea unui infractor recidivist, pe care l-a folosit in mod fraudulos ca denunțător pentru instrumentarea unui dosar de corupție. Culmea ipocriziei, in data de 6 noiembrie 2015, in cursul judecării dosarului la Inalta Curte de Casație și Justiție, procurorul șef Man a inaintat instanței o adresă cu precizări in care afirmă in mod mincinos că personal nu cunoaște și nu a cunoscut niciodată situația de fapt concretă din dosarul denunțătorului Romocea.





Șantaj telepatic





Procurorul șef Ciprian Man a continuat prigoana impotriva soților Sava prin instrumentarea unui dosar de șantaj impotriva acestora in cursul anului 2014, referitor la un comentariu postat de pe calculatorul acestora la adresa judecătoarei Crina Muntean, după apariția unui material de presă intitulat ”Judecătoarea Crina Muntean, barfitoare și colportoare?”, publicat pe site-ul informatiadebihor in data de 8 noiembrie 2013. Comentariul postat avea următorul conținut: „Bravo Clina? Tine-o tot așa, că ai și tu 3 copii și nu știi ce te asteaptă. La ce faci o să-ți meargă foarte bine la cate vieți ai distrus. Sfanta sărbătoare de azi să nu te uite!”.


Procurorul șef Man s-a sesizat din oficiu pentru șantaj, și-a repartizat sieși dosarul, a inceput urmărirea penală in cauză și a mers pană acolo incat a dispus reținerea avocatului Ioan Sava pe o durată de 24 de ore și a solicitat arestarea preventivă a acestuia pe timp de 30 de zile, dar Curtea de Apel Oradea a respins solicitarea de arestare. A făcut toate acestea in condițiile in care așa-zisa persoană vătămată, judecătoarea Crina Muntean, nu a sesizat DNA sau altă unitate de parchet ori Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la pretinsul șantaj. Man a considerat insă că trebuie să o apere ca un procuror feroce după ce a folosit-o ca martor intr-o acțiune disciplinară intentată judecătorului Mircea Pușcaș de la Curtea de Apel Oradea de către Serviciul Teritorial al DNA.


Prin rechizitoriul emis in dosarul nr 112/P/2013, in data de 24 februarie 2014, procurorul șef Ciprian Man a dispus trimiterea in judecată a avocaților Ioan și Ana Daniela Sava pentru infracțiunea de șantaj, reținand in sarcina acestora că au exercitat prin postarea comentariului susmenționat acte de constrangere asupra peroanei vătămate Crina Muntean, președinte al Secției Penale din cadrul Tribunalului Bihor, proferand amenințări la adresa acesteia și a copiilor săi minori, cu scopul de a o determina să-și schimbe comportamentul profesional și să o intimideze in exercitarea, pe viitor, a atribuțiilor de serviciu, in special a celor cu privire la emiterea autorizațiilor de interceptare a comunicațiilor telefonice și a inregistrărilor in mediul ambiental, cu intenția de a obține, in mod injust, un folos pentru persoanele implicate in acte de corupție ori care au comis alte infracțiuni grave, constand in imposibilitatea dovedirii faptelor in contextul in care, urmare a amenințărilor proferate, magistratul si-ar schimba comportamentul profesional și nu ar mai emite, in condițiile legii, autorizatiile de interceptare. Consultand asupra acestei spețe avocați și magistrați, inclusiv profesori de drept, susțin cu toată convingerea că suntem in prezența unei forțări a legii fără precedent, a unui abuz cras, comparabil cu cel din cazul Rarinca ( care a fost victima unei ințelegeri intre fosta președintă a Inaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Koveși).


Comentariul postat online nu intrunește in niciun caz elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, lipsind atat latura obiectiva (elementul material) cat și latura subiectivă (scopul special). Un astfel de comentariu nu poate fi asimilat cu o amenințare expresă și determinată, reală și serioasă. Așa-zisa amenințare are un caracter imprecis și nepersonalizat, inclusiv persoana vătămată declarand ca a perceput că se referă și la alți judecători. Amenințarea trebuie să se refere la un rău determinat sau determinabil, neputand avea un caracter general. In consecință, nu se poate vorbi nici de o stare de temere reală și serioasă. Nu a existat nici o vătămare pe care persoana vătămată să o fi suferit cu adevărat și nici un impediment in desfășurarea activității acesteia. In text de altfel nu exista nicio referire expresă și determinată la atribuțiile de serviciu ale persoanei vătămate, iar scopul obținerii unui folos trebuie dovedit, nu prezumat sau inventat. Acuzațiile procurorului șef Man sunt pur speculative și fundamentate doar pe aprecieri subiective, inculpații invocand pe bună dreptate că acestea ar constitui o invenție telepatică.





Condamnare vădit nelegală și netemeinică





Cu toate acestea, prin sentința penală nr 128 din 11 decembrie 2015, judecătorul Antik Levente Farkas de la Curtea de Apel Oradea i-a condamnat pe soții Sava pentru șantaj, respectiv la 3 ani inchisoare cu executare pe Ioan Sava și la 2 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere pe Ana Sava. Inculpații au declarat apel impotriva sentinței Curții de Apel Oradea, dar a declarat apel și procurorul șef Ciprian Man, care a considerat că pedeapsa aplicată este insuficientă și trebuie majorată. Soții Sava susțin ca judecătorul Antik a fost timorat și influențat de procurorul șef Man, care a fost și procuror de ședință in cauză, prin prisma faptului că la adresa președintelui completului și a soției sale sunt inregistrate anumite sesizări penale la Serviciul teritorial Oradea al DNA. Avocații soților Sava consideră că hotararea de condamnare a Curții de Apel Oradea este vădit nelegală și netemeinică pentru mai multe motive, dintre care ne vom referi la cele mai importante.


Hotărarea atacată este lovită de nulitate absolută pentru nelegala compunere a completului de judecată, care a fost determinată atat de incalcarea normelor privind repartizarea aleatorie a cauzei, cat și de nerespectarea dispozițiilor privind incompatibilitatea unui membru al completului. In fapt, la termenul din data de 12 iunie 2015, procurorul șef Man a formulat o cerere de recuzare a judecătorului Mihail Udroiu, judecător desemnat aleatoriu pentru judecarea cauzei, invocand o lipsă de imparțialitate a acestuia ce ar fi derivat din faptul ca a admis anumite cereri formulate de inculpați. Această cerere de recuzare a fost respinsă in data de 15 iunie 2015 de către judecătorul Antik, dar, a doua zi, in data de 16 iunie 2015, procurorul șef Man a introdus o noua cerere de recuzare a judecătorului Udroiu, invocand, de data aceasta, drept motiv al lipsei de imparțialitate faptul că persoana vătămată Crina Muntean l-a recuzat pe judecătorul susmenționat invocand incălcări grave de procedură care ar fi generat in cauză „răfuieli” intre magistrați din justiția locală.


Deși in dosarul cauzei nu fusese stabilit incă un termen de judecată și, implicit, fără ca judecătorul titular să poată să se pronunțe cu privire la admisibilitatea cererii, in mod inexplicabil a fost sesizat completul următor, format din judecătorul Antik, cu soluționarea celei dea doua cereri de recuzare formulate de DNA. In data de 17 iunie 2015 judecătorul Antik a admis această cerere de recuzare, reținandu-se ca se aduce atingere aparenței de obiectivitate și imparțialitate prin faptul că judecătorul Mihail Udroiu a fost coleg de serviciu cu persoana vătămată Crina Muntean timp de 3 luni in perioada martie-mai 2015. Această manieră de soluționare a cererii de recuzare cu incălcarea dispozițiilor legale privind procedura soluționării unor astfel de cereri conduce la incalcarea implicită a principiului repartizării aleatorii a cauzei.


In consecință, trebuie reținut că DNA a formulat o cerere de recuzare in data de 16 iunie 2015 care, fără a fi analizată cu privire la admisibilitate de către completul desemnat sa judece cauza in fond, intrucat nu era fixat incă un termen de judecată in cauză, a fost inaintată nelegal completului următor pentru soluționare. O incalcare și mai gravă a dispozițiilor privind procedura de soluționare a cererii de recuzare este aceea că judecătorul Antik a admis cererea de recuzare pentru un alt motiv decat cel invocat de DNA, respectiv pentru motivul că judecătorul Udroiu și persoana vătămată au fost colegi in cadrul Tribunalului Bihor in perioada martie-mai 2015, deși in cerere nici măcar nu se menționa intervalul de timp in care judecătorul Udroiu a activat la Tribunalul Bihor. Nu in ultimul rand, procedura de soluționare a cererii de recuzare a fost nelegală deoarece a fost admisă pentru motive care nu se incadrau in dispozițiile articolului 64 din Codul de procedura penală. Simplul fapt că judecătorul Udroiu a fost coleg de serviciu timp de 3 luni cu persoana vătămată nu este in măsură să conducă la o aparentă lipsă de imparțialitate. Judecătorul Antik, care a judecat și cele două cereri de recuzare și cauza in fond, a fost coleg timp de 8 ani cu persoana vătămată.


Hotărarea este lovită de nulitate relativă din perspectiva depășirii limitelor judecății, avănd in vedere că prin aceasta s-a reținut ca scop al presupusului șantaj ca persoana vătămată să nu mai dea declarații privind conduita profesională a colegilor de serviciu, deși prin actul de sesizare al instanței nu a fost reținut un asemenea scop. Ori, adaugand acest presupus scop al constrangerii, instanța de fond a adaugat un nou element de fapt in structura elementelor constitutive ale infracțiunii reținute, suplimentand acuzația formulată impotriva inculpaților și incălcand, astfel, dreptul la aparare al acestora.


Hotărarea este lovită de nulitate relativă și din perspectiva lipsei motivării cu privire la existența unuia din elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, avand in vedere ca aceasta este definită in doctrină și in jurisprudență drept o infracțiune cu scop special, in condițiile in care fapta de constrangere trebuie realizată cu scopul de a dobandi in mod injust un folos. Cu toate acestea, in sentința penală atacată nu se identifică in cuprinsul motivării care a fost folosul reținut de către instanța ca element constitutiv al infracțiunii de șantaj, nefăcandu-se nicio mențiune nici cu privire la existența vreunui folos pentru persoane implicate in fapte de corupție și nici cu privire la existența vreunui folos personal al inculpaților.


Sentința atacata este lovită de nulitate și din perspectiva refuzului expres al instanței de a analiza apărările din concluziile scrise depuse de inculpați la dosar. Astfel, la paragraful 112 din sentința atacată, instanța menționeaza in mod expres că refuză să analizele concluziile scrise depuse de către inculpați, or, procedand in această manieră, a incălcat dreptul la apărare al acestora.





Ultima speranță





Dosarul soților Sava se află acum, in apel, pe rolul Inaltei Curți de Casație și Justiție, avand ultimul termen de judecată in data de 27 februarie 2017. Soții Sava iși pun ultima speranță in profesionalismul și imparțialitatea judecătorilor de la instanța supremă. Deși Inalta Curte de Casație și Justiție le-a respins trei cereri de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Oradea. Deși i-a pus pe ganduri, inclusiv că ar putea fi pe o listă neagră, faptul că o funcționară de la Inalta Curte de Casație și Justiție i-a solicitat grefierei șefe de la Secția Penală a Curții de Apel Oradea să trimită de urgență dosarul lor la Inalta Curte, pentru judecarea apelului, dupa numai trei zile de la redactarea sentinței. Astfel, hotărarea a fost redactată in data de 11 ianuarie 2016, iar in data de 12 ianuarie 2016 dosarul a fost trimis la DNA Oradea in vederea motivării apelului, insă in data de 14 ianuarie 2016 a fost solicitat și trimis la Inalta Curte de Casație și Justiție prin poșta specială a SRI. Soții Sava speră ca judecătorii de la instanța supremă să se convingă că sunt victimele unei vendete personale a procurorului șef Ciprian Man de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA.


Procurorul șef Man a ținut cu orice preț ca avocatul Ioan Sava să fie judecat in stare de deținere de către Inalta Curte de Casație și Justiție, după ce Judecătoria Satu Mare a admis cererea sa de liberare condiționată printr-o hotărare pronunțată in data de 24 noiembrie 2016. La judecarea acestei cereri a participat un procuror de la Parchetul de pe langă Judecătoria Satu Mare, care a pus concluzii de admitere. Hotărarea pronunțată in cauză a fost comunicată Parchetului de pe langă Judecătoria Satu Mare, care nu a formulat contestație in termenul legal de 3 zile, astfel că aceasta a rămas definitivă in data de 29 noiembrie 2016, iar in ziua următoare Ioan Sava a fost pus in libertate. Afland ulterior despre acest fapt, procurorul șef Ciprian Man a formulat contestație in data de 5 decembrie 2016, motivand că la judecarea cererii de liberare condiționată nu a participat un procuror de la DNA Oradea și că hotărarea pronunțată nu a fost comunicată cu această unitate de parchet. Cu toate că această contestație a fost inregistrată tardiv și era inadmisibilă conform jurisprudenței in materie, Tribunalul Satu Mare a admis-o in data de 14 februarie 2017 și a dispus reincarcerarea avocatului Ioan Sava in penitenciar pe o perioadă de incă trei luni, făcandu-i astfel pe plac procurorului șef Man.


Ioan Sava a fost reincarcerat in Penitenciarul Jilava in seara zilei de 14 februarie 2017, dar reincarcerarea sa este nelegală, intrucăt, in condițiile in care DNA nu a solicitat, iar instanța nu a admis repunerea in termen pentru contestație, hotărarea de liberare condiționată a rămas definitivă neputand produce alte efecte decat liberarea condiționată a susnumitului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 20/2015, emis de Curtea de Apel Cluj Napoca. Sava a atacat hotărarea Tribunalului Satu Mare, dar instanța a dispus vineri seară declinarea competenței in favoarea Curții de Apel Cluj Napoca, care a emis mandatul de executare in cauză. Neregularitatea reincarcerării a fost sesizată imediat și de conducerea Penitenciarului Oradea, care a solicitat Curții de Apel Cluj Napoca să se pronunțe asupra legalității acesteia in condițiile in care Ioan Sava a fost liberat condiționat de sub puterea mandatului de executare emis de către această instanță. Calvarul familiei Sava continuă.





Valer Marian

---