Marii corupți și corupători, scăpați de procurori

Președintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis, a afirmat, in pofida numeroaselor abuzuri semnalate din justiție, că sistemul judiciar iși face treaba. Trecand peste proverbul că uneori tăcerea e de aur, procurorul general al Romaniei, Augustin Lazăr, l-a acompaniat clamand că procurorii soluționează in mod corect și in termen rezonabil dosarele penale. Din păcate și șeful statului și șeful procurorilor sunt departe de realitățile judiciare din țara noastră. Majoritatea marilor corupți și corupători au rămas neatinși după un deceniu și jumătate de la inființarea parchetului anticorupție. Oamenii cu bani și relații au beneficiat de regulă de clemența și favorizarea polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, intreținand adevărate focare de corupție de care nu s-a atins nimeni. O să vă prezentăm astăzi un caz sugestiv din județul Bihor, dar astfel de cazuri pot fi găsite in toate județele țării. Este vorba de imbogățiți ai tranziției care au obținut prin corupție imunitate aproape totală in fața sistemului judiciar.





Trafic cu de toate și afaceri cu statul


Dorel Ungur, poreclit „Cap Mare”, a devenit in ultimul sfert de secol unul din cei mai potenți oameni de afaceri din județul Bihor. A avut școală puțină, dar a dovedit că are minte iute și mană lungă. Inainte de Revoluție a fost muncitor la Intreprinderea de Imbunătățiri Funciare Bihor, avand ca atribuție principală de serviciu să infunde cu pămant găurile făcute de harciogi, șobolani și nevăstuici in digurile Crișului Negru. In același timp s-a ocupat cu specula cu legume, fructe și animale, pe care le cumpăra de la producători persoane fizice și le revindea in piețele din marile orașe. După Revoluție a făcut bani din toate traficurile posibile: trafic de persoane, trafic de mașini, trafic de carburanți, trafic de țigări. Din banii caștigați a cumpărat la prețuri subevaluate mai multe foste intreprinderi de stat din orașul Salonta (SC Agrotransport SA, SC Transport Auto SA, SC Unic SA, SC GCL SA) și din zona apropiată (IAS Avram Iancu) iar ulterior a vandut activele sau a inchiriat spațiile comerciale obținand sume inzecite.


Ungur și-a făcut pe parcurs mai multe firme, cu care a derulat afaceri in domeniile construcții civile, in special asfaltări de drumuri (SC Crișana Proconstruct SA), comercializarea de produse petroliere (SC Petro Crișana Oil SRL), transporturi (SC Agrotransport SA), exploatare balastiere și sortare pietriș și nisip (SC Extract Com SRL), exploatare și comercializare material lemnos (SC Pin Forest SRL), agricultură și alimentație publică (SC Agroconstruct Crișana SRL). Toate aceste firme au prosperat indeosebi din afaceri cu statul. Aproape toate lucrările de asfaltare, reparații drumuri, canalizare, alimentare cu apă, construire sau reabilitare de imobile din zonă au fost monopolizate de firmele lui Ungur, calitatea lucrărilor fiind de cele mai multe ori execrabilă. Și-a deschis patru stații de comercializare a produselor petroliere in zona de frontieră, la care a comercializat motorină contrafăcută, inclusiv combustibil de tip M, indeosebi cetățenilor maghiari din estul Ungariei, care au achiziționat-o pentru utilaje agricole, transport, incălzit. Și-a făcut balastieră clandestină și a exploatat nelegal balast in raul Crișul Negru in zona Batăr-Tăut. Și-a făcut stație de mixturi asfaltice cu grad mare de poluare in centrul orașului Salonta. Și-a făcut o asociație de proprietari de terenuri (Agrosilva Crișul Negru) și o asociație de vanătoare (Crișana Hunting) cu care a dobandit in mod dubios cinci fonduri de vanătoare din județul Bihor (Peri, Goroniște, Arpășel, Cighid și Ciumeghiu). A intrat in mod fraudulos in proprietatea pădurii Frăsinet, situată langă localitatea Ghiorac. A achiziționat suprafețe mari de teren (circa 1000 de hectare), la prețuri derizorii de la bătrani și oameni necăjiți, după care le-a comasat și le-a vandut unor cetățeni italieni. A dobandit două cariere de piatră la Urbis și Vintere. Deține un hotel langă Arieșeni, in Munții Apuseni, o pensiune la Ciumeghiu, o sală de nunți și un restaurant in Salonta și o vilă in localitatea Avram Iancu din Bihor.


Protecție politică și judiciară


Pentru a-și realiza și conserva afacerile, Dorel Ungur a cochetat de-a lungul anilor cu toate partidele politice aflate la putere: FSN, PD, PNL, PDL, PSD. La vanătorile și mesele imbelșugate pe care le-a organizat au participat lideri județeni ai acestor partide și mai mulți prefecți ai Bihorului. Principalul său amic și protector a fost un important lider județean al PDL, Ștefan Szereni, care a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, iar ulterior a fost senator in Parlamentul Romaniei. Ștefan Szereni a fost in perioada respectivă omul de incredere al liderului PDL Vasile Blaga, din județul Bihor. Ungur și fiica lui Szereni au fost asociați intr-o societate comercială avand ca obiect exploatarea resurselor minerale. Cu sprijinul lui Szereni Ungur a reușit s-și impună proprii primari in comunele Ciumeghiu și Avram Iancu iar cu ajutorul acestora a reușit să dobandească, să comaseze și să intabuleze, in condiții dubioase, sute de hectare de teren agricol. In cursul mandatelor acestor primari, aproape toți banii celor două comune au intrat in conturile firmelor și in buzunarele lui Ungur. Cu ajutorul amicilor și protectorilor săi politici, afaceristul a reușit să obțină declararea comunei Ciumeghiu ca zonă defavorizată, pentru a beneficia de alocare de fonduri și scutire de taxe pentru firmele sale.


La vanătorile și petrecerile organizate de afaceristul Ungur au participat aproape toți șefii Inspectoratului de Poliție ai Județului Bihor din ultimii 20 de ani, precum și mai mulți procurori șefi din Bihor, inclusiv de la DNA Oradea. Ungur se laudă inclusiv cu relațiile apropiate cu un procuror inspector din Inspecția Judiciară a CSM. Amicii săi polițiști și procurori l-au ajutat să dobandească, sau mai bine zis să achiziționeze, o diplomă de licență in drept de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Principalul cuibușor de atracție al afaceristului unde s-au organizat adevărate orgii, a fost cabana de vanătoare de la Cighid, care are piscină cu apă termală, unde amfitrionul aducea fete de companie și lăutari de top, precum cantărețul de manele Adrian Minune. La astfel de paranghelii a avut ca oaspeți inclusiv miniștri, ca de exemplu fostul ministru de interne Traian Igaș.


Alături de zeci de firme și de afaceri bănoase, Dorel Ungur a avut și zeci de dosare penale, dar a scăpat basma curată din toate grație prietenilor săi suspuși din politică, poliție și justiție. Mulți polițiști și procurori au făcut un sluj rușinos in fața bogătașului. Un comisar șef de poliție i-a solicitat sprijinul pentru a deveni șeful SIPI Bihor, iar ulterior il informa cu privire la datele pe care le obțineau polițiștii despre el. Un procuror de la Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor, actualmente la DIICOT, i-a furnizat listiningul cu convorbirile telefonice ale unui om de afaceri din Salonta care ii făcea concurență și cu care a avut un conflict violent. Un fost procuror șef al Parchetului Bihor i-a amenințat direct pe reclamanții care au formulat o plangere penală impotriva lui Dorel Ungur.


Procurorii bihoreni, buni samariteni


O să prezint in cele ce urmează cateva dosare in care procurorii bihoreni au avut o atitudine vădit părtinitoare față de afaceristul Ungur. In dosarul Parchetului de pe langă Tribunalul Bihor nr.370/P/32003, inregistrat inițial la Parchetul de pe langă Judecătoria Salonta, Dorel Ungur a fost cercetat pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală și distrugere. Un concurent de-al său, Mihai Deac, care deținea și el o stație de carburanți in Salonta, l-a acuzat că l-a lovit cu parul in cap, ziua in amiaza mare, in centrul orașului Salonta, in fața primăriei, și apoi i-a distrus autoturismul. Dosarul a fost plimbat timp de trei ani pe la șase procurori de la parchetele bihorene. După trei ani s-a dispus neinceperea urmăririi penale față de Ungur, prin aplicarea forțată a principiului „in dubio pro reo” și disjungerea și continuarea cercetărilor față de autori neidentificați. Ingrozită și scarbită, persoana vătămată a plecat din țară stabilindu-se in Irlanda. In dosarul Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.1209/P/2010, Dorel Ungur a fost inculpat pentru distrugere și tulburare in posesie, fiind acuzat de ocupare abuzivă și distrugerea cantonului silvic Cighid in toamna anului 2010. Dosarul a fost tergiversat timp de doi ani, perioadă in care Ungur a deschis o acțiune civilă pentru a dobandi o hotărare judecătorească care să-i servească la inchiderea dosarului penal, deși regula este că penalul ține in loc civilul. In cauză s-a propus și s-a dispus neinceperea urmăririi penale invocandu-se o impăcare inexistentă a părților, in condițiile in care directorul Direcției Silvice Bihor a consemnat intr-o declarație olografă, nu intr-o adresă oficială, că nu mai are nicio pretenție cu privire la faptele reclamate.


In dosarul Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.648/P/2011, Dorel Ungur a fost cercetat pentru executarea de activități miniere fără permis sau licență, prin exploatarea ilegală a unei balastiere pe raza localității Tulca. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor și conexat la dosarul 1207/P/2011, care a fost soluționat prin scoaterea de sub urmărire penală a invinuitului Ungur și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ in sumă de 1000 lei. La calcularea prejudiciului au fost omise documentele care dovedeau cantitatea reală de material excavat de firmele lui Ungur, ținandu-se cont doar de avizele de insoțire a mărfii prezentate de acesta pentru doar a 15-a parte din materialul sustras. In dosarul Parchetului de pe langă Tribunalul Bihor nr.1401/P/2011 (disjuns din dosarul Parchetului de pe langă Curtea de Apel Oradea nr.128/P/2011 disjuns din dosarul Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.1066/P/2008), principalul locotenent al lui Ungur, Ioan Cireap, fost polițist, administrator la SC Agroconstruct Crișana SRL, a fost cercetat cu privire la obținerea și intabularea in mod fraudulos a terenului de sub stația de sortare balast a acestei firme. Dosarul a fost soluționat in final prin scoaterea de sub urmărire penală a invinuitului pe motivul hilar că „a acționat fără intenție”.


In dosarul Parchetului de pe langă Tribunalul Bihor nr.129/P/2013, disjuns din dosarul Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.891/P/2011, Dorel Ungur și Ioan Cireap au fost cercetați pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală constand in faptul că au aplicat aceleași numere de inmatriculare pe mai multe autovehicule, pentru a se sustrage de la plata taxelor de inmatriculare și a impozitelor auto. După patru ani de cercetări, dosarul a fost inchis invocandu-se „lipsa interesului public”, respectiv aplicarea principiului „in dubio pro reo”. Ungur a mai beneficiat de inchiderea unui dosar pentru „lipsa interesului public”, respectiv a dosarului Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.767/P/2014, in care a fost pusă in mișcare acțiunea penală impotriva acestuia pentru fals in inscrisuri sub semnătură privată și uz de fals referitor la formularea și trimiterea unei sesizări la ITM Bihor in numele unei alte persoane, cu care se afla in relații de dușmănie. După doi ani de cercetări s-a dispus clasarea cauzei, in condițiile in care falsul era dovedit cu expertiză grafologică, martori, inregistrări video și inscrisuri.


Și in ultimele dosare se coace de o clasare


Actualmente Dorel Ungur este cercetat, alături de angajați ai firmelor sale, pentru inșelăciune la măsurătoare și evaziune fiscală in dosarul Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta nr.921/P/2016. Cu ocazia unui control efectuat in noiembrie 2016, s-a constatat că, la fiecare camion de mixtură asfaltică transportată de SC Crișana Proconstruct SA era menționată in aviz/bon de cantar, o incărcătură mai mare cu 10 tone. Cercetările sunt efectuate de Serviciul de Investigare a Fraudelor din Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor, dar conform unor surse judiciare se incearcă mușamalizarea și a acestui dosar.


Dorel Ungur mai este cercetat pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului intr-un dosar inregistrat in decembrie 2015 la Parchetul de pe langă Judecătoria Chișineu-Criș și preluat ulterior de Parchetul de pe langă Tribunalul Arad. Ungur a accidentat mortal cu autoturismul personal, marca Land Rover, un bărbat in centrul orașului Chișineu-Criș, pe trecerea de pietoni, și a fugit de la locul accidentului. In urma impactului a căzut și a rămas la fața locului o plăcuță de inmatriculare in baza căreia a fost identificat proprietarul autoturismului. Un polițist s-a deplasat la domiciliul lui Ungur din localitatea Avram Iancu și s-a tanguit efectiv ca acesta să se intoarcă la locul accidentului. I s-au recoltat probe biologice cu mare intarziere și, deși venea de la un chef, i s-a stabilit in mod dubios o alcoolemie zero. Și acest dosar este lălăit de procurori, Ungur incercand să acrediteze, cu martori mincinoși, versiunea că victima avea ganduri de sinucidere și s-ar fi aruncat inaintea autoturismului său.


Și DNA l-a făcut scăpat


Nu numai procurori de la Parchetul de langă Judecătoria Salonta, Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe langă Curtea de Apel Oradea l-au menajat și favorizat pe afaceristul Dorel Ungur, ci și procurori de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA. In iunie 2011 impotriva lui Dorel Ungur, a Asociației de Proprietari Agrosilva Crișul Negru și Asociației de Vanătoare Crișana Hunting, la care acesta avea calitatea de președinte, a fost depusă o plangere penală privind dobandirea frauduloasă a fondurilor de vanătoare de la Peri și Goroniște, intrucat sute de proprietari de terenuri nu semnaseră in realitate tabelele Asociației Agrosilva Crișul Negru, unii fiind decedați, alții avand alte date de stare civilă, iar alții instrăinand terenurile dobandite. La Parchetul de pe langă Judecătoria Salonta a fost inregistrat dosarul nr.459/P/2011, care, in baza unei ordonanțe din 21 septembrie 2011, a fost preluat de Parchetul de pe langă Tribunalul Bihor, unde a fost inregistrat doar in anul următor, sub nr.277/P/2012. Dosarul a lancezit trei ani la Parchetul Bihor, o perioadă la procurorul Adrian Brișcan și apoi la procurorul Cristian Ardelean, care sunt intr-o relație de naș și fin.


In noiembrie 2014, după ce a fost anunțat că va fi detașat la DNA Oradea, procurorul Ardelean l-a convocat pe reprezentantul unei părți vătămate și i-a solicitat să-și indrepte plangerea și impotriva unui parlamentar și a unor funcționari publici, după care a declinat dosarul la Serviciul Teritorial al DNA, unde a fost inregistrat sub nr.120/P/2014 și i-a fost repartizat spre soluționare de către procurorul șef Ciprian Man, care-i era bun amic. Ardelean a mai ținut dosarul trei ani și la DNA, emițand o soluție dubioasă in data de 25 octombrie 2017, prin care a dispus clasarea cauzei față de funcționarii publici pentru pretinsele fapte de corupție, cu motivarea că acestea nu există, după ce el insuși le-a inventat, și a restituit cauza Parchetului de pe langă Judecătoria Salonta, pentru a efectua cercetări referitor la celelalte infracțiuni (fals in inscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, inșelăciune ș.a.), motivand că nu sunt de competența DNA. Astfel că, după mai bine de șase ani, dosarul lui Ungur and co a ajuns de unde a plecat, respectiv la Parchetul Salonta, cu mențiunea că s-au implinit sau sunt pe cale să se implinească termenele de prescripție pentru infracțiunile declinate. Interesant și dubios este că procurorul Ardelean a dispus clasarea pentru infracțiunea de fals in declarații, cu motivarea că s-a implinit prescripția răspunderii penale, deși nici această infracțiune nu este de competența DNA.


Nu este singurul dosar in care afaceristul Ungur a fost făcut scăpat de DNA Oradea. In data de 2 septembrie 2014, la această unitate a DNA, unde era procuror șef Ciprian Man, a fost inregistrată, sub nr.399/VIII.1/2014, o sesizare prin care s-a semnalat că Dorel Ungur ar fi sustras, in perioada 2012-2014, printr-o racordare ilegală, beneficiind de complicitatea președintelui Consiliului Județean Bihor, Ștefan Szereni, apă geotermală de la Căminul Spital Cighid, unde erau internați copii cu handicap fizic și psihic incurabil. Apa termală a fost folosită pentru incălzirea cabanei și piscinei de la Cighid, care aparținea Asociației de Vanătoare Crișana Hunting și era cuibușorul de nebunii ale lui Ungur și amicilor săi. După numai o lună, printr-o comunicare din 6 octombrie 2014, procurorul șef Man i-a transmis autorului sesizării că plangerea formulată a fost clasată, intrucat in urma cercetărilor efectuate s-a constatat că faptele reclamate nu sunt date in competența DNA. Soluția este vădit nelegală și părtinitoare, avand in vedere, pe de o parte, că, in condițiile in care a fost invocată complicitatea președintelui Consiliului Județean, faptele erau de competența DNA, iar, pe de altă parte, DNA nu a transmis plangerea unei alte unități de parchet competente pentru continuarea cercetărilor, dacă a apreciat că nu este competentă material.


Procurori profitori


Din cele expuse rezultă că procurorii din Bihor au recurs la tot felul de subterfugii juridice pentru a tergiversa și soluționa favorabil dosarele penale ale afaceristului Dorel Ungur, incepand cu preluări, conexări și disjungeri fără rost și continuand cu motivări hilare și nelegale. Există dovezi că procurorii care l-au favorizat nu au făcut-o dezinteresat. De exemplu, procurorul Adrian Brișcan i-a soluționat favorabil dosarele nr.1207/P/2011 și 1401/P/2011 și i-a tergiversat o perioadă soluționarea dosarului nr.277/P/2012, mătrășit in final de finul său Cristian Ardelean. Coincidența face că, in perioada efectuării cercetărilor in aceste dosare, un cumnat al procurorului Brișcan (Ciprian Valcan) a fost angajat șofer la una din firmele lui Ungur. Iar fostul procuror șef al DNA Oradea, Ciprian Man, a beneficiat in data de 19 decembrie 2017 de o vanătoare și o petrecere organizate la cabana de pe fondul de vanătoare Goroniște, care constituia obiectul dosarului nr.120/P/2014, in care Dorel Ungur a avut calitatea de suspect, iar Asociația de Proprietari Agrosilva Crișul Negru și Asociația de Vanătoare Crișana Hunting au avut calitatea de inculpate. La vanătoarea respectivă au fost impușcați nouă cerbi lopătari, majoritatea masculi, a căror vanare era interzisă in perioada respectivă, in condițiile in care procurorului Man ii fusese eliberată o autorizație de vanătoare pentru un cerb lopătar femelă, pe care nu l-a plătit.


Cazul Ungur demonstrează ruptura de realitate a președintelui Iohaniss și a procurorului general Lazăr, dar și lipsa de control și de autoritate a procurorului general al Parchetului de pe langă Curtea de Apel Oradea, Aurel Mascaș, un fost activist comunist, școlit la Centrul de Perfecționare a Cadrelor de Conducere din cadrul Academiei PCR „Ștefan Gheorghiu”, intrat in procuratură după 1989. Din păcate acest caz nu este singular, astfel de cazuri existand in fiecare județ. De exemplu, la Satu Mare, județ aflat tot in aria de competență a Parchetului de pe langă Curtea de Apel Oradea, au scăpat de peste o duzină de dosare alți doi licențiați in drept ai Universității de Vest „Vasile Goldiș”, respectiv Mihai Crișan, fost cioban devenit milionar, indeosebi din afaceri cu statul (Electrica, Transelectrica) și activități de contrabandă, un afacerist omnipotent și ultraviolent din Țara Oașului, și primarul milionar al comunei Odoreu, tot fost cioban, care, pe parcursul a patru mandate, a acaparat peste 300 hectare de teren, șase spații comerciale, un conac in care locuiește, o casă de vacanță, o baltă de pește, ș.a.





Valer Marian

---