"Dezinformarea", o carte bombă scrisă de un general controversat ? ep. 4

Textele publicate pe portalul WND, in care general-locotenentul Ion Mihai Pacepa (fost director adjunct al Departamentului de Informații Externe al Securității ceaușiste pană in 1978 ) susţinea că Rusia ar sta in spatele actelor teroriste comise de islamişti, ca și fragmentele din viitoarea sa carte “Dezinformarea”, publicate de revista americană Whistleblower, traduse și preluate de noi in Cotidianul, au provocat reacția dură a Moscovei. Iată ce se spune pe portalul on-line Vocea Rusiei despre Pacepa :


"Unul dintre arhitecţii distrugerii regimului Ceauşescu şi totodată cel care a creat „lanţul de iubire" prin care Securitatea şi-a legat destinul post-decembrist de serviciile secrete occidentale, general-locotenentul Ion Mihai Pacepa a decis să reintre in sfera războiului informaţional şi să-şi reintregească solda care nu i-a mai fost indexată la inflaţie timp de mai mulţi ani." Cu privire la teoria dezinformării, criticii săi il trimit pe generalul defector cu mii de ani inainte, la epoca in care Sun Tzu vorbea despre aplicarea acestei metode in război.


" Principiile de bază ale războiului informaţional şi metodele aplicate de dezinformare au fost elaborate pe vremea lui Sun Tzu (sec. VI i.e.n.) şi ideea că a fost nevoie de Pacepa pentru ca americanii să „redescopere" aceste principii este grotescă, la fel cum este grotescă ideea că dezinformarea a fost „inventată" de şeful KGB Yuri Andropov", susţin jurnaliștii ruși.


Lăsand in urmă aceste polemici, vă prezentăm in ultimul episod, fragmente din viitoarea carte a lui Ion Mihai Pacepa “Dezinformarea”, care tratează amestecul KGB in lumea creștină, analizand cateva biografii ale conducătorilor bisericii ortodoxe de la Moscova. Cu acest prilej, fostul general DIE defector, ne pune pe ganduri. Și dacă vom avea răbdare să citim cu atenție cv-urile neromanțate ale capilor bisericii romane ortodoxe post-decembriste, vom avea surprize nebănuite. Ne referim mai ales la “Sfințiile Lor”, acei arhiepiscopi, mitropoliți și patriarhi educați la Moscova sau școliți la Geneva inainte de 1989. Vă gandiți la cineva anume ?





Eduard Ovidiu Ohanesian





“In timpul Războiului Rece, KGB era stat in stat. Acum kaghebeul, rebotezat FSB este chiar statul. In 2003, peste șase mii de foști ofițeri KGB – organizație care a impușcat in trecut milioane de oameni “demascați” ca spioni sioniști – conduceau guvernele federale și locale ale Federației Ruse, jumătate din pozițiile de top ale guvernului fiind deținute tot de ei. Uniunea Sovietică avea un ofițer KGB la 428 de cetățeni. In anul 2004, Rusia lui Putin avea un ofițer FSB la 297 locuitori


Patriarhul Rusiei Aleksei al II-Lea a murit pe 5 decembrie 2008. Acesta lucra pentru KGB sub numele de cod “Drozdov”, fiind răsplătit de securiștii ruși cu Diploma de Onoare, după cum am putut afla (intamplător) din arhiva uitată in Estonia de trupele de ocupație retrase de Rusia. Pentru prima dată in istoria sa, Rusia avea ocazia să-și aleagă in mod democratic noul patriarh. Pe 27 ianuarie 2009, cei 700 de delgați ai Sfantului Sinod intruniți la Moscova, au prezentat o listă cu trei candidați : Mitropolitul Kiril al Smolenskului, ( cunoscut ca acoperit al KGB cu numele de cod “Mikhaylov”), Mitropolitul Filaret al Minskului ( care lucra pentru KGB sub numele de cod “Ostrovsky”) și Mitropolitul Kliment din Kaluga ( cunoscut la KGB sub numele de cod “Topaz”).


Cand clopotele catedralei “Hristos Mantuitorul” din Moscova au anunțat invingătorul, noul patriarh ales era Mitropolitul Kiril, alias “Mikhailov”. A fost numit pentru că era considerat cel mai in măsură să influențeze lumea religioasă de peste graniță. In 1971, KGB il trimitea pe Kiril la Geneva, ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse, la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Iar in anul 1975, KGB l-a infiltarat pe “Mihailkov” in Comitetul Central al CMB, care a devenit in scurt timp un instrument al Kremlinului. Deasemenea, in 1989, aceeași instituție l-a numit pe viitorul patriarh, președinte al relațiilor internaționale al patriarhiei ruse.


“Dezinformarea” merge mai departe. Manipularea lumii religioase desfășurate de Kremlin nu are limite, urmărind continuu mărirea prăpastiei dintre creștinism, iudaism și Islam. Astfel, in Rusia, cu cat lucrurile se schimbă mai mult, cu atat par să ramană cum au fost mai inainte. Francezii, buni diplomați de felul lor, au o vorbă : Plus ca change, plus c’est la meme chose. Totul merge mai departe ca și cum nimic nu s-a intamplat.”

---