A fost pilotat SRI de CIA și FBI?

Site-ul Deutsche Welle a lansat recent o ipoteză interesantă și plauzibilă referitoare la scandalul protocoalelor incheiate intre SRI, parchete și alte instituții ale statului. Jurnaliștii de la Deutsche Welle lasă să se ințeleagă că este posibil că CIA, cu acordul Departamentului de Stat al SUA, să fi inițiat operațiunea, pilotand SRI in construcția acestei scheme. In acest sens sunt invocate premisele că Parchetul General și SRI au incheiat un protocol despre care președintele țării din perioada respectivă pretinde că habar nu avea, iar procurorul general Laura Codruța Kovesi i-a spus procurorului șef al DNA, Daniel Morar, că „așa s-a hotărat” și că trebuie să se supună. De ce să se supună și care era autoritatea căreia trebuia să-i dea ascultare se intreabă, pe bună dreptate, autorii articolului, invocand că exista CSM, ca garant teroretic al independenței magistraților, iar președintele țării prezida ședințele CSM la care lua parte, astfel că existau destule instanțe de recurs, fie și unul discret.





Conexiuni cu CIA, FBI și Secret Service


In ultimii doi ani au apărut mai multe dovezi privind implicarea CIA, dar și a altor instituții americane (FBI, Secret Service, Departamentul de Justiție) in activitatea SRI și a DNA. Intr-una din inregistrările difuzate la sfarșitul anului 2016, fostul deputat Sebastian Ghiță sugerează că șefa DNA ar răspunde la comenzi venite de la CIA. In acest sens, fostul membru al Comisiei parlamentare de control a activității SRI a arătat că a cunoscut-o pe Laura Codruța Kovesi la sediile SRI de la K2, K4 și T14, unde se intalnea de regulă de două ori pe săptămană cu aceasta și cu generalul Florian Coldea, șeful operativ al SRI, iar la unele din aceste intalniri au participat ultimii doi șefi ai stației CIA de la București, Carl Schwab și Eric Easley, pe care Ghiță ii numește fostul șef, respectiv actualul șef al doamnei Kovesi. Afirmațiile lui Ghiță sunt plauzibile pentru că altfel nu ar fi avut posibilitatea să cunoască numele (reale sau conspirate) ale celor doi șefi ai stației CIA de la București.


Un procuror care a condus un serviciu teritorial important al DNA a afirmat in 2015 că nu se teme de nimeni in Romania, respectiv că nu se teme nici de președintele Romaniei, nici de CSM, nici de ministrul justiției, nici de procurorul general al Romaniei și nici de șefii săi ierarhici din DNA, dar se teme de reprezentanții Ambasadei SUA la București care verificau dosarele aflate in lucru la serviciul pe care il conducea. Afirmațiile privind implicarea unor reprezentanți ai Ambasadei SUA in soluționarea unor dosare instrumentate de DNA au fost confirmate ulterior prin declarații ale ambasadorului american la București, Hans Klemm, și ale fostului șef al US Secret Service in Europa de est, Darren White.


Astfel, cu ocazia unei prelegeri ținute in fața studenților de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș Bolyai din Cuj Napoca in data de 25 februarie 2016, ambasadorul american Hans Klemm a declarat „... cand putem și cand ne este solicitat ajutorul oferim asistență pentru a sprijini DNA și alte forțe de ordine”, precizand in acest sens că „la ambasada SUA din București avem un grup format din reprezentanți din cadrele de forță ale SUA, de la FBI, US Secret Service, de la Agenția Antidrog, de la Departamentul de Justiție, in total in jur de zece oameni”. Iar fostul șef al US Secret Service pentru Europa de Est, Darren White, care a exercitat timp de cinci ani această funcție in capitala Romaniei, a făcut intr-un interviu acordat jurnalistului Robert Turcescu, la inceputul lunii martie 2016, afirmații din care rezultă că acest serviciu secret, care are și atribuții informative, nu numai de protecție și pază, cunoaște și este implicat in activitatea DNA. Darren White s-a aflat intr-o relație apropiată cu Laura Codruța Kovesi, participand la traininguri și la petreceri cu aceasta, aspect probat prin fotografii date publicității după ce șefa DNA a declarat că nu-l cunoaște.


Pornind de la aceste afirmații, in data de 14 martie 2016, am adresat ministrului de justiție Raluca Prună, in calitate de senator, o interpelare intitulată „Constituționalitatea și legalitatea asistenței oferite de SUA Direcției Naționale Anticorupție”. Prin interpelarea respectivă am solicitat ministrului de justiție să dispună verificarea aspectelor semnalate de către Consiliul Superior al Magistraturii, in calitate de garant al independenței justiției, și de către procurorul general al Parchetului de pe langă Inalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), in calitate de șef al Ministerului Public, care includea și DNA, și să-mi comunice rezultatul acestor verificări și măsurile dispuse, inclusiv temeiul constituțional și legal al asistenței oferite DNA de către SUA. Cu mare intarziere, am primit un răspuns persiflant din partea procurorului general al PICCJ, in sensul că DNA nu a incheiat niciun acord de asistență cu Ambasada SUA. Consiliul Superior al Magistraturii nici măcar nu s-a obosit să-mi răspundă.


Patru protocoale incheiate intre SRI și Parchet in ultimii 20 de ani


Protocolul recent desecretizat, care a fost incheiat in data de 4 februrie 2009, nu este singurul protocol de colaborare incheiat de SRI cu PICCJ. Anterior au mai fost incheiate cel puțin două astfel de protocoale. Primul protocol a fost incheiat in decembrie 1998, in timpul președintelui Emil Constantinescu și al guvernării CDR-USD-UDMR, cand procuror general al Romaniei era Mircea Criste, iar director al SRI era Costin Georgescu. Atunci a fost incheiat un protocol mai larg, la care au achiesat și Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor, SIE și UM 0962 (serviciul secret al Ministerului de Interne). In baza acestui protocol a fost inființată Unitatea Națională Interforțe, care a avut drept obiectiv combaterea corupției, a criminalității organizate și a terorismului. Această unitate a avut un Grup Operativ Central, condus de șeful Direcției a I-a din PICCJ, direcție care ingloba secțiile de urmărire penală și criminalistică, de anticorupție și de combatere a criminalității organizate. SRI și DNA au mai incheiat un protocol in data de 28 iunie 2005, respectiv in primul an al președinției lui Traian Băsescu, in timpul guvernării PNL-PD conduse de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Atunci funcția de procuror general al Romaniei era deținută de procurorul militar colonel Ilie Botoș, iar director al SRI era Radu Timofte, numit in această funcție de fostul președinte Ion Iliescu. SRI a incheiat un protocol și cu Parchetul Național Anticorupție, antecesorul DNA, in data de 28 ianuarie 2003, la cateva luni după inființarea acestei instituții. Protocolul a fost semnat in timpul președinției lui Ion Iliescu și a guvernării PSD conduse de premierul Adrian Năstase. Director al SRI era tot Radu Timofte, iar funcția de procuror general al PNA era deținută de Ioan Amarie. Procuror general adjunct al PNA era procurorul colonel Ilie Botoș, care a fost promovat in vara anului respectiv procuror general al Romaniei. Nu este lipsit de interes că, inainte de promovarea in aceste funcții judiciare importante, Ilie Botoș a urmat un stagiu de pregătire in SUA, la Fort Bragg, cunoscut ca bază a trupelor speciale Delta Force.





Protocoale legate de evoluția relațiilor cu SUA


Protocolul recent desecretizat a fost incheiat in ultimul an al ultimului mandat prezidențial al lui Traian Băsescu in timpul guvernării PDL-PSD, conduse de premierul Emil Boc. Cei trei semnatari principali ai protocolului incheiat in februarie 2009, procurorul general al PICCJ, Laura Codruța Kovesi, respectiv directorul SRI, George Maior, și primul său adjunct, generalul Florian Coldea, sunt bănuiți că ar fi cel puțin agenți de influență ai SUA. Se vehiculează că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi ar fi fost capacitați in acest sens după numirea lor in fruntea SRI și PICCJ. Cu George Maior povestea este mai veche și mai lungă. In ultimul deceniu al regimului comunist tatăl său, Liviu Maior, care era conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, a beneficiat de o bursă in SUA, unde a predat la două universități americane: Bloomington din Indiana și Ann Arbor din Michigan. In mediul universitar clujean au fost lansate supoziții că Liviu Maior ar fi plecat in SUA cu sarcini de la Securitate și că ulterior ar fi fost racolat de serviciile de informații americane. Intr-un asemenea context, George Maior a urmat cursurile gimnaziale in SUA, la Colegiul Stanton, iar după 1990 a absolvit cursuri de masterat la Universitatea „George Washington” din capitala SUA. Maior s-a apropiat tare de americani in perioada in care a negociat aderarea Romaniei la NATO, in calitate de secretar de stat in Ministerul Apărării Naționale, in guvernul PSD condus de Adrian Năstase. Se vehiculează că, in această calitate, George Maior a facilitat pătrunderea in Romania a corporației americane Microsoft și incheierea de către concernul american Bechtel a bănosului contract pentru autostrada Transilvania.


Este de observat că există o corespondență intre incheierea protocoalelor dintre SRI și PICCJ sau DNA și evoluția relațiilor dintre Romania și SUA, partenerul nostru strategic special din Alianța Nord-Atlantică. Primul protocol dintre SRI și DNA a fost perfectat in anul care a urmat incheierii parteneriatului strategic special cu SUA, fapt petrecut in iulie 1997, cu ocazia vizitei președintelui Bill Clinton la București. Protocolul dintre SRI și DNA a fost incheiat la scurt timp după ce la summitul NATO de la Praga (noiembrie 2002) s-a decis invitarea Romaniei să inceapă convorbirile de aderare la Alianța Nord-Atlantică. Protocolul din 2005 a fost incheiat după ce in anul precedent a fost finalizat procesul de aderare a țării noastre la NATO. Protocolul din 2009 a fost incheiat cu un an inainte ca Romania să răspundă afirmativ propunerii SUA de instalare a unei baze militare cu scut antirachetă la Deveselu, Olt.





Scenariul mexican in variantă mioritică


Departamentul de Stat, Departamentul de Justiție și CIA au fost implicate in epurarea și controlul justiției din Irak, dar acest fapt s-a petrecut intr-o țară aflată sub ocupație militară americană, in urma războiului din 2003. De asemenea, SUA s-a implicat in funcționarea justiției din Bosnia, inclusiv in adoptarea unor noi coduri penale, dar acest fapt s-a intamplat intr-o țară devastată de război și aflată sub control militar internațional, care a devenit independentă in urma acordului de la Dayton (SUA) din 1998. Autorii noilor coduri penal și procesual penal din Romania, care au fost finanțate de Banca Mondială, s-au inspirat după codurile penale adoptate in Bosnia sub protectorat american.


Cel mai probabil, in Romania a fost aplicat „scenariul mexican” despre care a făcut primul vorbire in țara noastră Cătălin Harnagea, fost șef al SIE in perioada 1997-2001. Cătălin Harnagea a relatat, la inceputul anului 2017, la postul Antena 3, că procurorul general din Mexic i-a explicat modelul recomandat de FBI pentru a stopa crima organizată legată de traficul cu droguri din Mexic. Potrivit acestui model, trebuia creat un sistem in patru nivele: sistemul de informații, parchetele, instanțele și sistemul penitenciar. FBI-ul i-a sfătuit pe mexicani ca asupra acestor patru sisteme să existe control pentru a evita scăpări de informații. In Mexic s-a lucrat cu echipe speciale in fiecare dintre cele patru niveluri, adică in serviciile de informații a fost creată o structură specială cu ofițeri aleși, in Procuratură exista o direcție specială pentru investigarea traficului de droguri, iar in justiție existau instanțe și judecători speciali, aleși doar pentru judecarea și condamnarea traficanților de droguri.


In opinia lui Harnagea, și in Romania s-a creat un astfel de sistem, dar care nu a avut același scop ca și in Mexic. Făcand o paralelă intre sistemul descris de procurorul general din Mexic și cel creat de SRI in Romania, Harnagea a arătat că SRI a luat o direcție juridică din administrativ și a folosit-o ca direcție judiciară in operativ. Mai departe, urmează Parchetele, direcțiile speciale DNA și DIICOT și instanțele cu complete specializate, la curțile de apel și la Inalta Curte de Casație și Justiție. Fostul șef al SIE a acuzat autoritățile din Romania că au permis crearea unui stat paralel, care nu are legătură cu sistemul mafiot care ar fi trebuit starpit printr-o astfel de schemă. A fost creat un stat in stat, separat de cel ales, reprezentat de structuri de securitate conspirative, care reprezintă un sistem paralel și influențează statul in trei direcții: economică, politică și juridică. Poate că acum, după declasificarea protocolului incheiat de SRI cu PICCJ, Cătălin Harnagea ar putea să ne spună mai multe, mai ales că a fost semnatar, in calitate de director al SIE, al primului protocol de acest gen din 1998.





O cablogramă WikiLeaks confirmă implicarea FBI in Romania.


Fostul președinte al Romaniei, Traian Băsescu, a afirmat tare și răspicat in ultimele săptămani că nu a avut știință de protocolul incheiat de SRI cu PICCJ in 2009 și nici de alte protocoale incheiate de aceste instituții. Conform unei cablograme transmise Departamentului de Stat de fostul ambasador american la București, Nicholas Taubman, in data de 17 noiembrie 2006, care a fost dată publicității de WikiLeaks, cu ocazia unei intalniri pe care a avut-o cu fostul director al FBI, Robert Mueller, ex-președintele Traian Băsescu i-a spus acestuia că ar dori ca FBI să aibă in Romania o prezență la fel de robustă ca CIA. De unde se vede că știa ceva fostul președinte. Cu această ocazie, Băsescu a solicitat sprijin in domeniul aplicării legii și pentru imbunătățirea capabilităților in vederea combaterii corupției și a crimei organizate. Mueller a sugerat că un instrument esențial pentru a aborda corupția este capacitatea de a intercepta apelurile telefonice și abilitatea legală de a folosi interceptările in instanță. Totodată, a sugerat că unul din instrumentele importante de combatere a corupției politice și terorismului este realizarea unei ințelegeri in vederea cooperării intre instituțiile implicate.


La această intalnire au participat și fostul procuror general al Romaniei, Laura Codruța Kovesi, fostul director al SRI, George Maior, și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Ultimul s-a remarcat arătand că SRI dorește să dezvolte un program de folosire a ofițerilor sub acoperire in coordonare cu procurorii și SIE, sens in care a obținut o promisiune de sprijin din partea fostului șef al FBI. Zilele trecute, după prezentarea conținutului cablogramei WikiLeaks de către B1TV, fostul președinte Traian Băsescu a recunoscut că a solicitat asistență din partea SUA, arătand că FBI a asigurat o asistență tehnică extrem de utilă procurorilor, polițiștilor și ofițerilor SRI in combaterea corupției și a crimei organizate, precum și asistență pentru o legislație care să facă față amenințărilor moderne. Cert este că, după puțin peste doi ani de la această intalnire, respectiv in prima parte a anului 2009, in Romania a fost incheiat un protocol nelegal și neconstituțional intre SRI și PICCJ, semnat de trei dintre participanții la discuțiile cu ex-directorul FBI, și au fost adoptate un Cod penal și un Cod de Procedură penală inspirate din codurile similare din Bosnia, care s-au dovedit deficitare in puținii ani care au trecut de la intrarea lor in vigoare.


Valer Marian

---