Miercuri, 26 Martie 2025

Breaking News
RAT Brașov majorează tarifele pentru transportul public, de la 1 mai Aeroportul Brașov își îmbunătățește operațiunile: aterizări în condiții de vizibilitate redusă și noi certificări 20 martie: Echinoctiul de primăvară - Începutul oficial al primăverii George Simion și Anamaria Gavrilă intră în cursa pentru Cotroceni Poliția Brașov: Nu au fost instalate noi sisteme radar sau camere la semafoare

Obiceiuri si Traditii

Săptămâna Albă și Săptămâna Nebunilor – Tradiții, Obiceiuri și Superstiții înaintea Postului Paștelui

 26 Februarie 2025    60
Săptămâna Nebunilor, care începe astăzi, coincide cu Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei din calendarul ortodox. Aceasta este perioada de tranziție către Postul Paștelui, marcată de renunțarea la carne și consumul de ouă, pește și lactate, inclusiv miercuri și vineri.

Lăsatul Secului în două etape

Postul Paștelui, cel mai lung și aspru post din Biserica Ortodoxă, este precedat de două duminici importante:
- Duminica Înfricoșătoarei Judecăți – Lăsatul secului de carne
- Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – Lăsatul secului de lactate, ouă și pește

Între aceste două duminici se desfășoară Săptămâna Albă, un interval de tranziție marcat de veselie, petreceri și manifestări dezlănțuite. Acesta este un timp al exceselor, al bucuriei dezlănțuite și al pregătirii pentru perioada de post și rugăciune.

Tradiții și semnificații

În tradiția populară, Săptămâna Nebunilor simbolizează un timp al haosului și al inversării normelor sociale. Se spune că „numai nebunii și urâții se căsătoresc acum”, toți ceilalți grăbindu-se să-și organizeze nunțile înainte.

Potrivit etnologului Ion Ghinoiu, această perioadă este legată de vechi obiceiuri păgâne, care marcau începutul anului agrar. Sărbătorile și ritualurile au fost integrate în calendarul creștin, devenind parte din tradiția Lăsatului Secului și a Rusaliilor.

Petreceri cu mascați și obiceiuri populare

În această săptămână, mascații – bărbați costumați în haine femeiești, numiți Măscăruși, Fărsăngani sau Brondiști – fac glume, dansează și creează un spectacol carnavalesc. Aceștia intră în șezători, unde improvizează dansuri și farse, păstrând astfel un caracter orgiastic și satiric.

Obiceiuri similare se regăsesc în Alaiul Măștilor și Fărșang (Fasching), un carnaval specific comunităților germane și maghiare din Țara Bârsei. În unele sate, tinerii organizau nunta parodică, o procesiune mascată care parodiază căsătoria, pentru a aduce noroc și fertilitate.

Superstiții și obiceiuri uitate

Fiecare zi din Săptămâna Albă are propriile superstiții:

- Lunea Albă: Se taie burduful de brânză, iar femeile torc în cârciumă pentru a aduce rodnicie în agricultură.
- Marțea Albă: Se mănâncă brânză pentru sănătate, dar nu se spală rufe sau păr, pentru a evita albirea prematură a părului.
- Miercurea Albă: Este dezlegare la pește și lactate, dar nu se spală pe cap.
- Joia Nepomenită (Joia Furnicilor): Se oferă turte furnicilor pentru a proteja recoltele, iar femeile nu torc pentru a-și proteja bărbații de primejdii.
- Vinerea Albă: Prima dintre cele 12 Vineri Scumpe – zile de post și rugăciune pentru curățirea sufletului și noroc în căsnicie.
- Sâmbăta Albă: Se fac plăcinte și colăcei pentru a fi dați de pomană, iar bărbații nu lucrează pentru a evita accidentele.

Sfârșitul săptămânii – Lăsatul Secului de Brânză

Duminica de Lăsatul Secului de Brânză marchează sfârșitul Săptămânii Nebunilor și ultima zi de veselie înainte de Postul Mare. Urmează o perioadă de purificare spirituală și de întoarcere la cumpătare, marcată de Săptămâna Cailor lui Sântoader, când se reinstituie ordinea și echilibrul.

Astfel, Săptămâna Nebunilor rămâne un reper important al tradițiilor populare românești, păstrând vie amintirea unor ritualuri arhaice și a unei viziuni cosmice asupra timpului și existenței umane.

Vremea

Curs valutar

Horoscop

logo