Povestea unui terorist american

Mohammad Munaf, file de poveste - ep.1





Pentru a ințelege mai bine cum a ajuns Mohammad Munaf al doilea terorist al Romaniei, trebuie să ne intoarcem in timp, in anii ‘80 , cand prin politica ințeleaptă a Partidului Comunist Roman, universitățile țării au fost ințesate cu arabi dornici să-și cumpere multe diplome universitare cu dolari puțini. Responsabili cu spațiul arab in anii ’80 din partea Securității / Departamentul de Informații Externe, instructori și supraveghetori ai studențimii arabe erau arabistul Gheorghe Șerbănescu – nume conspirat Dobrogeanu, colonelul Luigi Ciulu și alții ca ei. Mulți invățăcei din spațiul arab instruiți de serviciile secrete comuniste s-au stabilit la noi legandu-și familii și afaceri la limita legii, dar și mai mulți au plecat in țările de proveniență cu soții romance, unde au ocupat funcții imporante.


Adevăratele tunuri s-au dat in Romania tranziției, unde studenții străini de ieri, afaceriști astăzi, au reușit să acumuleze averi impresionante peste noapte sub aripa protectoare a băieților cu ochi albaștri, dar și sub stricta lor supraveghere. Din această categorie fac parte cei mai celebri absolvenți străini de invățămant superior romanesc, teroriștii Omar Hayssam și Mohammad Munaf, ambii condamnați la ani grei de temniță pentru diverse infracțiuni printre care și cea de răpire a trei jurnaliști romani in Irak in 2005. Foștii colegi de facultate ai teroriștilor, ulterior parteneri de afaceri Raad Halool, Shamil Al Abadi și Mehdi Dulimli au și ei familii pe la noi, dar au interdicție de a intra in țară. In prezent, partenerul lor de afaceri murdare, trafic de influență și șantaj, Mohammad Yassin face subiectul dosarului 640/P/2014, fiind judecat in prezent, in stare de arest. Astfel, trei din patru complotiști ai afacerii Răpirea din Irak, reuniți in data de 15 marite 2005 la sediul din strada Comana nr. 4 ( conform rechizitoriului din dosarul 540/D/P/2005 – pagina 13 ) se află după gratii. Jurnalista prezentă acolo cu aeeași ocazie este liberă. Incă.





Fondul problemei





Iată de ce intrarea Romaniei in organizațiile euro-atlantice nu a fost un drum pavat cu petale de trandafir. Protocoalele mai mult sau mai puțin secrete semnate de țara noastră cu viitorii aliați prevedeau desovietizarea, demilitarizarea și renunțarea la vechile parteneriate cu unele țări din spațiul arab devenite intre timp subiectul luptei impotriva terorismului. Activitățile de devoalare și de conservare a agenturii arabe din Romania au culminat odată cu semnarea documentului PATRIOT Act, de către președintele american George Bush la 26 Octombrie 2001. Surse din serviciile secrete spun că, in același an, Consiliul Suprem de Apărare a Țării avea să emită o hotărare clasificată ca secret de stat, prin care spionajul primea dispoziții să incalce orice lege in vigoare. Primiseră misiunea să monitorizeze prin toate mijloacele o listă de cel puțin 1000 de persoane (majoritatea cetățeni romani de origine arabă), fără nicio limită de timp și fără mandat din partea magistraților. Această ședință a insemnat inceputul sfarșitului pentru Omar Hayssam, Mohammad Munaf și ai lor.





Salvat de clopoțelul UTC





Un student de inaltă ținută al invățămantului superior romanesc (deși are dificultăți serioase de exprimare și ințelegere in limba romană chiar și acum, după decenii petrecute in țara noastră și avea soție romancă) a fost și Mohammad Munaf, teroristul nr. II al Romaniei. Născut la 29 noiembrie 1962 intr-o familie de comercianți suniți numeroasă din Bagdad, teroristul american Mohammad Munaf Mohammad este fiul lui lui Munaf Al Amin (născut in 1919) și al soției acestuia Suad Omar. Intr-o inregistrare video, realizată la biroul său din reprezentanța diplomatică a Romaniei din Bagdad, negociatorul in criza ostaticilor din 2005, colonelul SIE Octavian Harșeu susține că Munaf ar fi pierdut cetățenia irakiană cand a optat pentru cea americană. Conform foștilor săi colegi de facultate, ulterior, parteneri de afaceri, teroristul și-ar fi achiziționat cetățenia SUA pe căi nelegale, printr-o rețea de contrabandiști arabi din Olanda și Suedia, fără a călca vreo dată pe pămant nord-american. Pașaportul său legal are seria PA nr. 112264008 și este emis de Autoritatea New York in data de 03.02.2000.


Mohammad a recunoscut că fost trimis de familia in Romania la inceputul anilor ‘80, pentru a scăpa de inrolare in războiul iraniano-irakian, la Universitatea Tehnică de Construcții (UTC), Facultatea de Hidrotehnică. Coleg de facultate cu viitorul său partener de afaceri Omar Hayssam intre anii 1982-1985, Munaf s-a transferat la un moment dat secția de Constructii Civile. Cei doi l-au avut ca profesor chiar pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, conferențiar universitar la acea vreme in cadrul Facultății de Hidrotehnică. Informație confirmat de fostul procuror șef adjunct DIICOT Ciprian Nastasiu, magistratul care a instrumentat dosarul răpirii.





Familia Munaf





Mohammad Munaf are numai puțin de 10 frați și surori (toți absolvenți de facultate) și două duzini de nepoți. Unul dintre aceștia este Youssef Al Amin, unul dintre participanții direcți la operațiunea răpirii jurnaliștilor romani. Două dintre surori sunt Buteina, Miriam, aceasta din urmă participantă la toate acțiunile de spălare a banilor folosiți in activitățile de terorism ale fratelui său. Căsătorită cu un cunoscut medic specialist in afecțiuni ale rinichilor pe vremea dictatorului Saddam, Miriam este multimilionară, avand in 2005 afaceri prospere cu echipamente medicale in Marea Britanie prin firma Timesco Ltd. Anul trecut a fost identificată in Statele Unite și a făcut demersuri pe langă avocatul Pavel Abraham pentru a-l reprezenta in Romania pe fratele său ( propunere de contract de 20.000 de euro). Aceste demersuri sunt dovada că teroristul american știa că i se apropie funia de par și că va fi predat oficialilor romani.


Fratele său, Youssef, vorbește bine romanește, semn că a stat o perioadă lungă in țara noastră. Soția sa era din Fallujah, fieful insurgenților irakieni. Irakianul avea mana dreaptă țeapănă și susținută de un suport ortopedic. Candva incasase un cartuș de calibrul 7,62 care i-a atins un nerv important. Prima operație reușise parțial, dar brațul atarna inert. Urma o nouă operație in Marea Britanie, după care Youssef voia să-și ia familia și să plece din Irak pentru totdeauna. Inainte de răpire, teroristul se pregătea pentru a doua operație. Youssef a fost primul membru al familiei Munaf arestat pentru răpirea jurnaliștilor romani, in cursul lunii aprilie 2005, apoi condamnat la moarte pentru terorism alături de cumnați și alți membri ai familiei.


Casa familiei Munaf se află intr-o zonă luxoasă a capitalei, in cartierul Al Yarmouk, la doi kilometri de Zona Verde și valorează cel puțin un milion de dolari. Terenurile deținute de munafi pe malurile raului Tigru sunt adevărata lor avere. Nimic din toate aceste bunuri sau valori folosite in activități teroriste internaționale nu a fost indisponibilizat. Există date că Miriam, sora lui Mohammad a reușit să instrăineze o bună parte din averea teroriștilor. Conform procurorilor, in afacerea Răpirea din Irak, Munaf ar fi jucat rolul executiv, impreună cu fratele său Youssef Al Amin și cu niște cumnați de ai lor (vezi foto cu inculpații) punand la cale acțiunea de răpire a jurnaliștilor romani in teren.


Ca și in cazul colegilor săi Hayssam, Halool, Shamil sau Mehdi, Mohammad s-a căsătorit cu o romancă, Georget (probabil Georgeta, o fată simplă care, după spusele conaționalior lui Munaf frecventa barul Melody din capitală), cu care are trei copii. La vremea aceea, cunoștințe ale lui Munaf afirmă că mariajul dintre cei doi a declanșat un adevărat scandal in comunitatea arabă. Deși este căsătorit cu o romancă, Munaf nu a primit cetățenia romană. O are in schimb pe cea ... americană ! La un moment dat, in anii ‘90, Munaf a dispărut prin Olanda, intorcandu-se după 2000 cu cetățenie americană și cu ceva bani. Foștii colegi de facultate arabi ai lui Mohamad Munaf spun că acesta nu a călcat niciodată pe teritoriul SUA.


Cat despre foștii săi colegi de facultate, Shamil, Halool și Mehdi, cu toate că au avut grijă să-și ia neveste romance, aceștia au interdicție din diverse motive să calce pe la noi. Multimilionari in Irak, prietenii lui Munaf au inființat acolo diverse asociații de prietenie romano-irakiene. Intervenția lor in favoarea jurnaliștilor răpiți in Irak in 2005 a fost salutară, doi dintre ei ajungand să lucreze la caz cu Ambasada Romaniei din Bagdad. Despre Raad Halool se știe doar că a primit interdicție de intrare in Romania deoarece a fost implicat intr-o escrocherie in programul ONU “Petrol contra hrană”. Intervievați in 2006, cei trei nu au niciun cuvant de laudă pentru foștii prieteni Hayssam și Munaf. Dimpotrivă.





De partea Irakului





Familia teroristului american avea afaceri cu regimul comunist de la București, comercializand uniforme și accesorii pentru uniforme, fabricate la secția specială a fabricii APACA de la Gara de Nord. Conaționalii săi spun că munafii au avut la Bagdad și un magazin de textile care a dat faliment. Beneficiind de sprijinul fostului președinte al SUA Richard Nixon, familia Munaf ajunsese să vandă armatei lui Saddam Hussein uniforme și accesorii fabricate de o secție specială a Atelierelor de Productie Armament si Confectiuni ale Armatei (APACA) de la Gara de Nord sau de la Fabrica de Confecții de la Ramnicu Sărat, in timpul războiului irakiano-iranian 1980-1988. Comerțul intermediat de Nixon intre Ceauşescu şi Saddam, s-a materializat in contracte de sute de milioane de dolari. Ministrul roman al Afacerilor Externe din perioada respectivă, Ştefan Andrei, a confirmat pentru ziarul Cotidianul existenţa afacerii.


„Intr-adevăr, am vandut uniforme Irakului. In războiul dintre Iran şi Irak, noi eram mai degrabă de partea irakienilor, ca şi Statele Unite, de altfel”, a spus fostul ministru.


Intr-una din intalnirile avute cu americanul Munaf la sediul grupului de firme Manhattan, in biroul care aparținuse partenerului său Omar Hayssam, care-l numise președinte și ii cadorisise (pe el și pe Georget) cu o parte din avere, pentru a le pune la adăpost, acesta a povestit că unul dintre unchii săi figura pe cărțile de joc din dotarea soldaților americani din Irak, fiind unul dintre cei mai căutați nomenclaturiști irakieni.





Eduard Ovidiu Ohanesian

---