Contrabanda cu arme din sertarele șefului DIICOT

Contrabanda cu arme din sertarele șefului DIICOT





Aiureala cusută cu ață albă de reporterii britanici de la Sky News, referitoare la potențialul bandelor de romani care fac trafic cu armament cu oricine, oricand, chiar și cu teroriștii de la ISIS, pare mai degrabă o tentativă jalnică de justificare a măsurilor ce vor fi luate impotriva romanilor din Regatul Unit după Brexit, indiferent dacă aceștia sunt mici infractori sau muncitori legali cu taxele plătite la zi. Pe de altă parte, tentativa subțire de discreditare a Romaniei din pădurea cu aluni, cu traficanți, arme și mașini fără număr și camere de filmat, are darul să arate cat de vulnerabilă este țara noastră in fața oricărei operațiuni de intoxicare informativă. Sceneta de prost gust in care niște mascați flutură arme pe sub nasul jurnaliștilor făcand afirmații belicoase cand in limba romană, cand intr-o engleză destul de corectă, pare mai degrabă un exercițiu de publicitate, băieții cu gip albastru chemand ziua in amiaza mare teroriștii din toate țările să ia niscai arme de vanătoare la promoție. Ieftine, la discreție, direct de pe frontul din Ucraina, pare să zică piaristul cagulat.


Episodul Arme la discreție de la Sky News imi aduce aminte de tentativa unui așa-zis jurnalist Reuters, Stephen G., care m-a contactat in 2012, pentru a mă intreba despre inchisorile CIA din Romania. Din discuție in discuție, reieșea faptul că, omul avea la vremea aceea misiunea de a stabili cu certitudine sediul inchisorii CIA din Romania chiar in clădirea ORNIS din capitală. L-am ascultat cu atenție, nu i-am confirmat nicio clipă locația atat de dorită, dar i-am dat o captură de pe Google, spunandu-i că acolo poate fi orice, inclusiv o astfel de inchisoare și că, datorită nivelului de secretizare, este greu de găsit centrul de detenție. Nu a trecut multă vreme și am găsit fotografia furnizată de mine jurnalistului de front (cum se autointitula Stephen), impreună cu un text care fixa implacabil sediul inchisorii CIA din Romania, la ORNIS, pe site-ul unei televiziuni foarte serioase din Germania.


Acum mai mult decat oricand, cand războiul ne bate la ușă, in condițiile in care alianțele din vecinătatea Mării Negre se redesenează, omuleții verzi de la Spețnaz vor scoate capul din ce in ce mai des, aducandu-ne aminte de istoricul colaborării Securității cu terorismul internațional. Trecand in barca euroatlantică, oficialii romani, corupți și educați la școlile vechii securități comuniste, caută să ascundă și să protejeze infractori periculoși și teroriști cu care serviciile secrete romanești au operat pe tot mapamondul (vezi dosarul Carlos Șacalul, prietenia cu trupele de șoc ale palestinianului Arafat sau instruirea trupelor paramilitare ale Rhodesiei de Sud pe teritoriul Romaniei sau mai nou, cazul teroristului SUA Mohammad Munaf).


Nu știm incă unde au dispărut cele 400 de rachete cu rază medie de acțiune ROT, 8K11-8K14, de la unitățile militare din Tecuci și Ineu, modificate in laboratoarele de cercetare ale armatei pentru a putea duce focoase de 600 Kg. Nu am lămurit nici dispariția celor mai performante drone ale MApN, Tu143, codificate NATO VR3 Reis (11 buc.) și volatilizarea unui număr de 4000 de tunuri, de calibru 100 mm, imprăștiate pe teritoriul Romaniei pană in 1989.


Poate ne lămurește șeful DIICOT Daniel Horodniceanu.


Amintirile lui Shimon Naor & Co


Printr-o simplă căutare pe Google, reporterii britanici puteau afla despre arestarea celui mai celebru traficant de armament din lume Viktor Anatolievici Bout (2008), preferatul serviciilor secrete romaneşti (la colaborare in operaţiuni speciale), dar și despre extrădarea colegului său de infracțiuni, Shimon Naor (2010). Autorităţile franceze aproape că ni l-au indesat pe gat pe cel pe care, serviciile secrete romane s-au făcut că-l scapă peste graniţă in 1999, contrabandistul morţii Shimon Naor, alias Simen Herscovici.


Să ne aducem aminte că, alături de Jeni Mantescu, Ion Menciu sau ofiţerul GRU Ion Busuioc, Shimon Naor a fost judecat şi condamnat definitiv intr-un dosar privind derularea unor operaţiuni de export de arme şi muniţii către ţări supuse embargoului internaţional. A rămas un mister modul in care decolau aeronavele lui Naor in perioada noiembrie 1998 - august 1999, burduşite cu armament de contrabandă de pe Baza Militară 90? Nu. Decolau cu avizul ministrului Transporturilor de la acea dată.


Numele Shimon Naor apare şi in procesul „Ţigareta II”, desfăşurat la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. In acest dosar, există o declaraţie a colonelului SPP Gheorghe Truţulescu, trecută in mod inexplicabil sub tăcere de presa centrală. Truţulescu afirma acolo, că “vămuirea pentru avionul IL-76 a fost rezolvată de un anume Teodorescu”. Şi tot Truţulescu spunea mai departe că A. Teodorescu ar fi fost ofiţer sub acoperire al unui serviciu de informaţii romaneşti, plantat in Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pe care il cunoaşte dinainte de 1989, cand lucra in “contrainformaţii”. Motiv pentru care, avocaţii celorlalţi inculpaţi au cerut audierea lui A. Teodorescu in calitate de martor. Unul din argumentele invocate de aceştia fiind că securistul Teodorescu ar fi răspuns personal şi de efectuarea formalităţilor vamale din data de 09.07.1997 pentru cursa ITT nr. 7707 a companiei Intertrans Air din Bulgaria, făcută cu avionul AN-12 inmatriculat LZ-ITA. Avionul, fiind declarat transport special al Serviciului de Informaţii Externe, a primit număr de programare militară tip transport special-cargo şi a fost parcat pe platforma militară a Bazei Aeriene Otopeni. In acte, marfa incărcată apărea drept: filtre de apă, corturi, paturi şi aparatură destinată ambasadei Romaniei din Japonia. Cand colo....


In realitate, era vorba de arme romaneşti pentru rebelii Unita din Angola, intermediate de israelieni prin faimosul contrabandist Shimon Naor, cu colaborarea SIE, la fel ca şi in „Ţigareta II”.


Iată numai cateva exemple de operaţiuni ilegale cu arme (derulate in state supuse embargoului ONU), avizate de ministrul Transporturilor de la acea dată:


- transportul special din 12.02.1997, cand pe platforma militară Otopeni a fost incărcat cu arme un IL-76, inmatriculat in Ucraina, operat de Acvila Air;


- transportul efectuat in 17.02.1997 de aeronava AN-12, inchiriată de ATS, cu trapă a companiei Balkan Air. Transportul a constat din sute de lăzi cu muniţie, care au ajuns la organizaţia UNITA;


- transportul din 20.02.1997, cu un B707 inmatriculat in Cipru cu numărul 5B-DAZ, aparţinand firmei liberiene Occidental Airlines;


- transportul din 24.02.1997, cand intra la incărcat pe platforma militară aeronava 9G-JNR.





Țigări contra arme in portul Pireu





Surse din cadrul parchetelor militare ne-au relatat că, in 1996, Regia Autonomă Romtehnica punea la cale o tranzacţie cu armament pentru ţările arabe, din categoria “operaţiuni speciale”. La data aceea, in ciuda protocoalelor incheiate de Romania cu aliaţii americani şi europeni, astfel de aventuri erau ceva obişnuit. Romtehnica era in subordinea Departamentului de Inzestrare a Armatei, condus de generalul Florentin Popa. Tranzacţia ilicită cu armament trebuia să aibă loc in portul Pireu din Grecia, la schimb cu un transport de ţigări. Schimbul s-a făcut cu ajutorul unei nave militare, Corveta Contraamiral Eustaţiu Sebastian - număr de bord 264. Ţigările fuseseră comandate din portul Volos şi trebuiau livrate in Pireu. Fiind o cantitate prea mare pentru a intra in compartimentele speciale, ţigările au fost depozitate la vedere.


Se pare că vasul a intrat in portul de livrare, dar, surpriză, partenerul de contract nu s-a prezentat. Neştiind ce să facă, echipajul a scos nava din port, apoi, a simulat o defecţiune şi s-a intors din drum. Respectand procedurile portuare, un echipaj grecesc, i-a condus pe romani la docurile de reparaţii, iar in urma verificărilor, grecii nu au stat să intrebe marinarii cate ţigări fumează pe minut. Ingrijoraţi de sănătatea echipajului, oficialii eleni au sechestrat nava şi au contactat autorităţile romane.


Pană se lămureau lucrurile, echipajul navei militare a fost indrumat să stea la hoteluri in oraşul Pireu sau Atena. Speriaţi, romanaşii au abandonat nava cu tot cu ţigări şi au dispărut. Parchetul civil grec (grecii nu aveau unul militar) l-a chemat la faţa locului pe Laurenţiu Anghelescu, adjunct al ataşatului apărării in Republica Elenă, apoi au sesizat oficial şi parchetul nostru militar. S-a făcut dosar. Nici in ziua de azi, grecii nu au primit răspuns. Nu se ştie ce s-a intamplat cu incărcătura specială, dar scandalul a dus la demiterea faimosului general Florentin Popa şi a mai multor subordonaţi ai săi de la Direcţia de Inzestrare a Armatei şi la mazilirea amiralului Ivan. Comandantul navei impreună cu translatorul şi alţi ofiţeri au fost judecaţi şi condamnaţi. Comandantul şi-a ispăşit pedeapsa, la mătură prin una din secţiile de poliţie din Constanţa. Din partea MApN, pentru cercetarea acestui caz a fost numit Ilarion Giuroiu, la vremea aceea ofiţer de protecţie internă in cadrul Direcţiei de Siguranţă Militară.





Game Over!


Pentru a lămuri in detaliu aventurile inarmate ale acoperiților romani in lumea traficanților de armament, ar fi indeajuns ca șeful DIICOT Daniel Horodniceanu să iși arunce un ochi in dosarul 628/D/P2005, secretizat și inchis abuziv cu multe supuri și nupuri de procurorul șef Stoica Doru. Cunoscut in presă ca dosarul Armamentul, 628, conține cele mai importante operațiuni ilegale cu cu armame, țigări și droguri de mare risc, desfășurate de oficialii romani la cel mai inalt nivel, in epoca post-decembristă. Este vorba despre Țigareta, Răpirea din Irak și Armamentul stranse la un loc de foștii procurori DIICOT Angela Ciurea, Ciprian Nastasiu și Doru Ioan Cristescu, despre operațiuni ilegale desfășurate pe teritoriu străin (Orchard – Livada) și despre fondurile spionajului extern in care se strangeau banii negri Orhideea și Alegretto. Sunt operațiuni in care statul roman, membru in UE și In NATO, a colaborat și a sprijinit grupări infracționale care lucrează global.


S-a scris mult despre traficantul Viktor Bout, personaj legendar al contrabandei internaţionale cu armament. In SUA s-au turnat cel puțin două filme, avandu-l ca personaj principal pe celebrul traficant. Chiar și pentru procurorii DIICOT, totul părea ireal, o poveste hollywoodiană de succes. Cand sirianul Omar Hayssam, arestat pentru răpirea unor cetăţeni romani in Bagdad a vorbit, anchetatorii romani au aflat amănunte despre afacerile incheiate de reţeaua lui Omar cu regimul Saddam Hussein după 2000. La vremea aceea, echipamentele militare de contrabandă, muniţia pentru mortiere şi zeci de motoare pentru aeronavele MIG 29 se cărau prin compania aeriană moldovenească Jet Line, aparţinand lui Bout. Utilizatorul final declarat la ANCESIAC era bineinţeles unul fals - Yemen. Mii de pistoale mitralieră cu destinaţia in acte Uganda, ajungeau in realitate in Nigeria.


Americanii l-au luat in vizor pe Viktor Bout in 2004 cand acesta furniza armament in Liberia şi i-au pus capac de abia in aprilie 2008 la Bangkok, cu ocazia unei afaceri-capcană cu rachete sol-aer, mitraliere şi alte echipamente militare de provenienţă sovietică destinate organizaţiei teroriste FARC din Columbia. De fapt, o cursă intinsă de agenţii DEA. Bout a fost arestat in sala de conferinţe a hotelului Sofitel din capitala Thailandei, in momentul in care făcea schemele operaţiunii de trafic de armament sub ochii agenţilor acoperiţi DEA. Se pare că in momentul arestării Bout ar fi spus doar „Game Over”. Pentru reuşita arestării traficantului rus, Departamentul de Stat al Statelor Unite a transmis mulţumiri oficiale DIICOT. Cuplul Koveşi-Olaru a trecut totul sub tăcere. Presa nu a primit nici un comunicat oficial de la Ministerul Public in acea perioadă. Singurele informări au parvenit de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, instituţie care a avut oameni implicaţi direct in cercetări. Nastasiu a dezvăluit că, după arestarea lui Bout, americanii ne-au furnizat “o documentaţie detaliată” cu privire la activităţile traficantului cuprinzand date, nume, oameni de afaceri, firme, diplomaţi, ofiţeri şi foşti ofiţeri aparţinand unor servicii secrete. Şi pentru că gravitatea activităţilor ilegale derulate pe teritoriul Romaniei depăşea orice imaginaţie, procurorii DIICOT au sesizat de urgenţă Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA). Ca prin farmec, in lunile ce au urmat arestării traficantului Bout, in cotidianul Evenimentul Zilei a apărut o scurgere de informaţii fără precedent, cuprinzand rapoarte ale serviciilor secrete (mai ales din interiorul Direcţiei de Informaţii Militare – DIM/J2 şi Direcţia de Contraspionaj şi Siguranţă Militară – DCSM, fostă DSM) despre ofiţerii romani, americani, israelieni şi ruşi implicaţi in activităţi de spionaj, contrabandă şi crimă organizată. Serialul găzduit in paginile EVZ s-a numit Cupola. Informaţiile, in mare parte secrete, au fost puse pe tavă jurnaliștilor chiar de ofiţerii DGIPI care lucrau in dosar alături de procurorii DIICOT. Ameninţările, unele chiar cu moartea la adresa celor care au publicat aceste rapoarte, au culminat cu deplasarea la redacţia ziarul a unei delegaţii de ofiţeri din cadrul serviciilor de informaţii ale Armatei. Serialul Cupola a fost oprit.





Bout era roman ?


Arestarea lui Viktor Bout cu surle şi trambiţe, in 2008 la Bangkok, a fost rezultatul interceptărilor autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi al colaborării internaţionale in dosarul complex “Armamentul”. Informaţiile oferite de teroristul american Mohammad Munaf şi de partenerii de afaceri ai lui Bout - Omar Hayssam şi Ivan Busuioc au fost cruciale, mai ales că pe măsură ce procurorii DIICOT intrau in măruntaiele tenebroaselor afaceri ale traficanţilor, Serviciul Roman de Informaţii şi-a retras orice sprijin. Ba mai mult, se pare că SRI a făcut tot posibilul să bage beţe-n roate anchetatorilor. Surse din serviciile secrete afirmă că ofiţerii Departamentului Antidrog - Drug Enforcement Administration (DEA) SUA au lucrat circa o lună in birourile DIICOT (ianuarie - februarie 2008), alături de procurorii Ciprian Nastasiu, Angela Ciurea şi de o seamă de cadre ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Roman (IGPFR). SRI a fost exclus total din operaţiunile referitoare la Viktor Bout. Motivul? Simplu, Bout şi Naor făceau contrabandă cu armament cu acceptul serviciilor secrete, folosind aeronave şi personal romaneşti. SRI, ca dealtfel şi celelalte instituţii de forţă implicate, nu au informat Ministerul Public despre acţiunile contrabandiştilor, ascunzand toate operaţiunile speciale efectuate in spaţiul african şi America Latină. Ofiţerii care lucrau la dosar, işi amintesc faptul că, in lipsa informărilor SRI şi SIE, la inceput, procurorii au crezut că Bout este rachet moldovean sau că s-ar fi născut in Ucraina. Nu s-au lămurit pe deplin nici astăzi. Există informaţii că pe traficant il cheamă de fapt Bouţ, este de origine roman din Maramureşul Istoric, regiunea Transcarpatia - Ucraina din satele Bouţul Mic sau Bouţul Mare. Numele Bout sau Bouț este frecvent intalnit și in nordul Romaniei, in localitatea Rona de Sus Maramureș, de unde se trage și fostul ofițer de Securitate Gheorghe Bout, ieșit la pensie din cadrul D.G.I.P.I. (fost U.M. 0215) cu gradul de general. Documentele de extrădare ale contrabandistului Viktor Bout din Thailanda in SUA se referă cu precizie la un echipament livrat facțiunii columbiene FARC. Racheta anti-tanc Fagot 9K111 (AT4 Spygot), echipament dispărut din depozitele armatei romane (vezi UM 01278 și alte unități militare de la Someșeni după 1989).





Nume și firme implicate





Pentru a ne apropia mai mult de conţinutul dosarelor secrete, ascunse de ani buni la Parchetul General (mai ales de dosarul 628/D/P/2005), ar fi cazul să ştiţi cateva nume şi firme aflate in vizorul magistraţilor DIICOT : Michael Şuşak, Stamen Stancev (suspectat că lucrează cu KGB cf. SRI sau MI6); Vadim Benyatov (posibil CIA); Vitaly Usturoi, Victor Plahotniuk – acţionar la Petrom Moldova; Loratel Cipru, Victoria Bank, Victoria Invest; Oleg Voronin; Josanu Anatolie - fost KGB; Ion (Ivan) Busuioc (GRU). Firmele străine folosite in tranzacţii erau Jetline, Akral UK Ltd, Pointec Technologies. Conexiunile afacerii cu arme s-au intins in Cehia, Scoţia, Delaware şi Republica Moldova. Scoţienii (prin comisiile rogatorii DIICOT) şi Departamentul de Stat SUA au in continuare in lucru dosarul Viktor Bout. Direcţia Antimafia din Torino a informat in ianuarie 2008 autorităţile romane despre folosirea in spălarea de bani din traficul cu armament a unor certificate de trezorerie false.





Eduard Ovidiu Ohanesian

---