Nimicirea presei libere ? ultimul pas către dictatură

DECLARAŢIE POLITICĂ



Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD+PC

Şedinţa Senatului din: 28.06.2010

Titlul declaraţiei: Nimicirea presei libere – ultimul pas către dictatură



“ Mai bine presă fără guvern, decat guvern fără presă “ a spus Thomas Jefferson, unul dintre părinţii fondatori ai naţiunii americane şi unul dintre cei mai prestigioşi preşedinţi ai Statelor Unite ale Americii. Spusele sale au constituit un far călăuzitor al democraţiei americane şi al tuturor democraţiilor consolidate timp de peste două secole. Cel mai elocvent exemplu de preeminenţă a presei in faţa guvernării il constituie cazul Watergate, cand un preşedinte al Statelor Unite, Richard Nixon, a fost obligat să demisioneze din funcţie, după caştigarea celui de-al doilea mandat, in urma dezvăluirilor făcute de ziarul Washington Post referitoare la spionarea şi subminarea Partidului Democrat, aflat in opoziţie.

Pană ce a ajuns preşedinte al Romaniei, Traian Băsescu a incercat cu obstinaţie, in perioada cat a fost parlamentar, ministru şi primar general al Capitalei, să intre sub pielea presei, căutand amiciţia ziariştilor importanţi din toate redacţiile şi declarandu-se un apărător al libertăţii de expresie. După ce a ajuns preşedinte, Băsescu a inceput să schimbe macazul, lansand cele mai grele epitete la adresa ziariştilor, folosind expresiile “găozar”, „păsărică”, „ţigancă impuţită”, „tonomate “, şi a patronilor de presă, pe vare i-a etichetat “moguli”. După ce a caştigat al doilea mandat prezidenţial şi a lansat la apă cel mai obedient guvern de la preluarea carmei Romaniei (Guvernul Boc IV), Băsescu a inceput să pună in aplicare un plan sistematic de intimidare şi de nimicire a presei, pentru a-şi satisface obsesia de limitare a drepturilor media.

Un prim pas l-a constituit adoptarea de către Guvernul Boc IV a Memorandumului nr. 398 in şedinţa din 17 februarie 2010, prin care s-a decis că autorităţile publice nu vor mai incheia niciun contract de publicitate şi/sau promovare in cursul anului 2010 decat in situaţii excepţionale, precum şi anularea tuturor procedurilor de atribuire aflate in derulare ce au ca obiect publicitatea şi/sau promovarea. Prin aceste măsuri, după diminuarea drastică a reclamei de la agenţii economici, presa romanească va fi privată şi de veniturile aduse de publicitatea şi/sau promovarea din partea autorităţilor publice (ministere, agenţii, consilii judeţene, consilii locale, primării, instituţii deconcentrate).

Un al doilea pas, de-a dreptul terifiant, il constituie decretarea presei drept ameninţare pentru stat, respectiv vulnerabilitate pentru securitatea naţională de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), prezidat de preşedintele Traian Băsescu. Săptămana trecută CSAT a adoptat un document intitulat “ Strategia Naţională de Apărare – 2010”, in care apare in premieră intr-un document oficial dintr-o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene o prevedere stupefiantă despre presă la capitolul riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi. Astfel, la capitolul 6, subcapitolul 6.2, după crima organizată, sunt definite ca vulnerabilitate “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspandirea de informaţii false despre activitatea acestora” şi “presiunile exercitate de trusturi de presă asupra decizie politice in vederea obţinerii de avantaje economice sau in relaţia cu instituţii ale statului”.

Cum bine s-a spus, o astfel de formulare imprecisă, larg interpretabilă, are menirea să introducă in instituţiile media şi in randul ziariştilor frica, teroarea de a nu deveni inamic al statului, al siguranţei naţionale. Prin acest document, CSAT abilitează legal serviciile secrete să prevină discreditarea statului şi să bage pumnul in gura presei. Prin acest document, CSAT a dat undă verde poliţiei politice faţă de presă; dacă un jurnalist va fi considerat ameninţare la securitatea naţională, ascultarea sa şi violarea corespondenţei sale vor fi justificate şi nelimitate şi ar putea urma ingrădirea drepturilor şi libertăţilor sale civile, inclusiv prin percheziţie, reţinere şi arestare. Adoptarea acestui document de către cel mai inalt for decizional pentru securitatea naţională din Romania, constituie un atac fără precedent la democraţie la dreptul la informare şi la libertatea de expresie, un derapaj grav de la normele unui stat de drept european şi un viraj sigur spre un regim de poliţie politică. Presa internaţională a comentat pe larg şi a criticat ferm includerea presei pe lista ameninţărilor la adresa securităţii Romaniei, unele ziare germane comparandu-l pe Băsescu cu Putin. Pentru aceste motive, PSD a solicitat preşedintelui Traian Băsescu retragerea din Parlament a Strategiei Naţionale de Apărare

adoptată recent de CSAT, iar, in cazul in care nu se va da curs acestei cereri, vom solicita parlamentarilor de toate culorile politice să respingă adoptarea acestui document, intrucat nu putem accepta ca ziariştii romani să fie consideraţi la fel de periculoşi ca şi teroriştii.

In fine, o ultimă lovitură a fost dată presei de regimul Băsescu-Boc prin adoptarea de către guvern, tot săptămana trecută, a unei ordonanţe de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, care prevede, printre altele, micşorarea veniturilor anuale ale angajaţilor plătiţi prin contracte de drepturi de autor. Potrivit acestei ordonanţe, veniturile anuale din drepturile de autor vor scădea cu peste 2000 de lei, prin scăderea cotei forfetare folosite pentru calculul impozitului pentru banii obţinuţi prin contracte de drepturi de autor şi prin obligarea acestora să plătească contribuţii sociale in limita a cinci salarii medii brute pe economie. Această ordonanţă constituie un atac la adresa creaţiei şi a intelectualităţii romaneşti, afectandu-i pe oamenii de presă (ziarişti, realizatori de radio şi de televiziune), alături de scriitori, actori, compozitori, cantautori, pictori, sculptori, artişti multimedia, ş.a. Ordonanţa este insă vădit neconstituţională intrucat Codul Fiscal nu poate fi modificat printr-o ordonanţă de urgenţă, ci numai prin lege.

Aceste măsuri premeditate şi concertate pentru nimicirea presei libere vin intr-un context de criză economico-financiară care a afectat substanţial presa locală şi centrală din Romania, indeosebi datorită diminuării drastice, fără precedent după 1989, a veniturilor realizate din reclamă şi publicitate. In ultimile luni şi-au incetat apariţia numeroase publicaţii centrale şi locale, iar cea mai mare parte a publicaţiilor rămase pe piaţă au efectuat reduceri substanţiale de personal, de format şi de tiraj. In actualul context de criză economică mondială, in unele state ale Uniunii Europene au fost adoptate măsuri guvernamentale de sprijinire a presei, ca de exemplu in Franţa unde, la propunerea preşedintelui Nicolas Sarkozy, guvernul a aprobat anul trecut un program de sprijinire a presei naţionale cu suma de 600 de milioane de euro. In Romania, regimul Băsescu-Boc demonizează şi subminează presa prin declararea acesteia ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, prin tăierea publicităţii de la stat şi prin supraimpozitarea drepturilor de autor.



Senator

Valer Marian

---