Teroristul american Mohammad Munaf a fost livrat, minciuna continuă

Eduard Ovidiu Ohanesian





Intoarcerea pe plaiuri mioritice a unui infractor dat in urmărire internațională a declanșat o adevărată isterie media printre susținătorii lui Traian Băsescu. Trezit brusc din euforia luptei anticorupție, fostul președinte a simțit fiori reci pe șira spinării imediat ce Palatul Cotroceni a anunțat aducerea teroristului american Mohammad Munaf in țară. Astfel, profeția servită la ceas de seară de unul dintre jurnaliștii răpiți, cu zece ani in urmă, in perioada de debriefing, la vila sereiului, incepe să capete contur. Păzit cu strășnicie de zeci de băieți cu ochi albaștri, imbrăcați la patru ace și sub suprvegherea colonelului A.Celea, șeful clinicii SRI, președintele țării avea să afle că cel puțin unul dintre jurnaliști nu dorea să ii cante-n strună.





“Am avut grijă să-i atrag atenția asupra americanului Mohammad Munaf, factor cheie in răpire. Știa totul despre relațiile teroristului Omar Hayssam cu oameni politici (mai ales cu un senator de la Buzău ) și cu mass-media. Nu aflasem incă de legăturile teroriștilor cu faimosul traficant de arme Viktor Bout. Dacă Munaf sau Hayssam vorbeau, pre mulți aveau să popească. „Știu, știu și lui Marie Jeanne ii este frică de asta”, mi-a spus președintele. Am rămas cu impresia că vom mai sta de vorbă. N-a fost să fie.”





– pagina 191, volumul Anatomia unei Diversiuni – Editura Miranda / 2015





Iată că, după zece ani de la acestă discuție, serviciile secrete americane s-au descărcat de gestiune, servindu-l pe tavă structurilor noastre de securitate pe Mohammad Munaf, un important asset in dezlegarea enigmelor din dosarele de terorism și trafic ilegal cu armament derulate pe plaiurile Romaniei și aiurea prin lume. Băgați imediat in priză, jurnaliști mici și mari (unii dintre aceștia ajungand pe micile ecrane direct din siajul de campanie lăsat de Băsescu), actori jalnici pe singura sticlă rămasă fidelă președintelui-jucător, inghit cu nesaț găluștile servite de acesta la oră de mare audiență. Cine este personajul atat de adulat de slugile afaceristului Niro? Un pion important in scandalul cosmic Băsescu – Mondialu’. Demnitarul care, prin hotărarile luate alături de adunătura securistă cu care a condus țara un deceniu, a impiedicat săvarșirea actului de justiție acoperind in Consiliul Suprem de Apărare a Țării terorismul internațional și pe făptași ( prin secretizarea abuzivă a documentelor din dosarele 540/D/P/2005 – Răpirea din Irak și 628/D/P/2005 – Armamentul).





”După aducerea ziariştilor, rămăsese problema Omar Hayssam. Important este că a fost adus. Rămanea mare problema Munaf. Mai importantă a fost aducerea lui Munaf şi serviciile noastre de securitate ar trebui să fie foarte interesate. El a fost capturat de structuri romaneşti. Nu era cetăţean roman. Stăpanii Irakului erau americanii. In momentul in care am informat că ne-am recuperat ziariştii şi il avem pe Munaf, au zis că il preluăm noi. Aveau dreptate. Nu era cetăţeanul nostru.”, se balbaia in direct Traian Băsescu.





Au pus talpă Justiției





Ii readucem aminte marinarului că, la ordin, la sfarșitul lunii mai 2005, teroristul american Mohammad Munaf, vinovat de răpirea a trei cetățeni romani și complice la răpirea unui cetățean american Roy Hallums și a altor persoane, era predat de pe teritoriul Romaniei americanilor, mai precis Forțelor de Comandă 134 din Irak (conform documentului alăturat). Astfel, dosarele Răpirea din Irak și Armamentul au fost mușamalizate și inchise fără audierea principalului martor. La vremea aceea, Traian Băsescu a negat cu vehemență prezența teroristului american in ambasadă, fiind prins cu ocaua mică de declarațiile ofițerului acoperit (filmate și scrise in fața instanței CAB), negociatorul crizei Octavian Harșeu, colonelul SIE care a descris cu lux de amănunte modul in care Munaf a fost oferit americanilor. Ulterior, tot in urma unui ordin ( Ordinul 1833/C/05 decembrie 2005 emis de Ministrul Justiției Monica Macovei), era interzis orice demers de extrădare a terorisului Mohammad Munaf.





“ Harșeu – Ălălalt era cetățean american, nici măcar nu mai e cetățean irakian. După cate ințeleg eu și-a pierdut cetățenia in momentul in care și-a luat cetățenia americană . Iar de cetățenie romană, el nu e cetățean roman. Nu este. Știm bine.


Rep. – Da. Dar este implicat intr-o manevră cu cetățeni romani. Și e pe teritoriul țării noastre aici.


Harșeu – Da. In momentul in care americanii au spus că el este cetățean american … Vă rugăm să-l …


Rep. – Predați.


Harșeu – Nu, nu. Să-l debrifuim domn’e, că aici este treaba… Imediat după ce …. Așa e.


Da, corect. Așa e. Se fac debriefingurile astea imediat, că așa e in complexul ăsta…


Rep. – Și practic, era ideea să-l dați numai pentru atat.


Harșeu – Da domn’e ! Asta e ! “





– fragment din interviul inregistrat chiar in Ambasada Romanieidin Irak, in 2005, cu colonelul SIE Octavian Harșeu





Iată cum, in ciuda acestor demersuri oficiale de impiedicare a justiției, spre disperarea lui Traian Băsescu, in 2015, autoritățile SUA ne-au cadorisit cu teroristul. De ce l-au abandonat americanii pe Mohammad Munaf ? Este ușor de ințeles. Deși inițial l-au făcut scăpat (ca pe partenerul său Omar Hayssam, predandu-l autorităților SUA in 2005 și făcandu-se că nu l-au văzut prin Ambasada Romaniei din Irak), oficialii romani in frunte cu Serviciul de Informații Externe și Președinția au fost nevoiți să-l dea, trei ani mai tarziu, in urmărire pe Interpol pentru acte de terorism. Guvernul Statelor Unite, care duce din 2001 greul luptei impotriva terorismului internațional, s-a trezit in situația ingrată de a proteja un cetățean american, judecat și condamnat pentru acte de terorism și dat in urmărire internațională pe Interpol. Situația nu mai putea continua la nesfarșit. Autorul acestui articol a făcut nenumărate demersuri către structurile Interpol, Departamentul de Stat al Statelor Unite și Ambasada SUA la București prin care arăta faptul că teroristul cetățean american Mohammad Munaf era in gestiunea armatei americane in timp ce figura ca urmărit internațional prin Interpol !





Iohannis, trezește-te !





Nu am aflat din gura fostului președinte, nici de la actualii șefi ai Palatului Cotroceni numele celui care a ordonat in 2005 ambasadorului Romaniei in Irak – ofițer acoperit al Serviciului de Informații Externe – Mihai Ștefan Stuparu, generalului SIE Adrian Isac și maiorului SRI Florian Coldea, toți prezenți la fața locului, numele celui care a ordonat predarea ilegală a teroristului american Mohammad Munaf Forțelor de Comandă 134 din Irak și nici scopul acestei operațiuni. Rezultatul a fost unul singur : impiedicarea actului de justiție și ascunderea faptelor de terorism internațional la care au fost părtași Mohammad Munaf, Omar Hayssam, Mohammad Yassin, Viktor Bout și alții ca ei. Mai mult decat atat, imediat ce au fost incarcerați de romani sau americani, cei doi teroriști și-au instrăinat din spatele gratiilor averile, pentru ca acoliții lor să folosească in continuare fonduri și bunuri pentru comiterea altor acte de terorism internațional. Așteptăm cu nerăbdare ca autoritățile romane de la Palatul Cotroceni și Palatul Victoria să propună intr-o ședință CSAȚ declasificarea fără intarziere și fără nicio rezervă, integral, dosarele Răpirea din Irak (540/D/P/2005) și Armamentul (628/D/P/2005) secretizate abuziv (pentru a ascunde acte de terorism) și să ne comunice următoarele :





1. De unde și mai ales de la cine l-au preluat oficialii Ministerului de Interne sau alte structuri pe teroristul american Mohammad Munaf, in momentul aducerii acestuia in Romania ? Ultima sa locație fiind in custodia forței americane din Irak (Forțele de Comandă 134 ), incarcerat la inchisoarea Abu Ghrayb cu numărul de deținut US91Z200175 ?





2. Cine a ordonat in perioada 22-25 mai 2005 predarea teroristului Mohammad Munaf din Ambasada Romaniei de la Bagdad, oficialilor militari americani, impiedicand astfel anchetarea sa in dosarele de terorism și trafic internațional cu armament 540/D/P/2005 și 628/D/P/2005 ?





3. Cine a impiedicat demersurile de extrădare a teroristului american in decembrie 2005, făcute oficial de Ministerul Public și Curtea de Apel București și cu ce scop ?





4. De ce autoritățile romane nu au făcut demersuri pentru a pune sechestru pe averile teroriștilor, ba chiar au contribuit la instrăinarea acestora, in folosul unor infractori extrem de periculoși ?





5. Dacă statul roman, prin reprezentanții săi a mai participat și la alte operațiuni ilegale pe teritorii străine in ultimii 10 ani – de exemplu operațiunea Orchard (Livada), din Siria, in data de 6 septembrie 2007 ?

---