Acţiunea de deshumare a lui Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan

In urma cercetărilor de teren efectuate in satul Santejude-Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj, am reuşit să depistăm locul unde au fost ingropate cadavrele numiţilor MĂHĂLEAN IONIŢĂ şi MOLDOVAN IOAN, care au fost impuşcaţi de Securitate in noaptea zilei de 5 octombrie 1949.

Măhălean Ioniţă, zis a Puiuţului, s-a născut in anul 1892 in satul Santejude, iar Moldovan Ioan, zis a Păvăloaiei, s-a născut in anul 1927 in satul Santejude-Vale, ambele localităţi fiind astăzi arondate pe linie administrativă la comuna Ţaga, judeţul Cluj.

Cele două victime au făcut parte dintr-o organizaţie anticomunistă cunoscută sub denumirea de Partizanii Regelui Mihai. Organizaţia s-a constituit la Cluj in cursul anului 1948 din iniţiativa lui Alexandru Suciu, Gheorghe Mureşan, Lazăr Bondor şi Ionel Manu, toţi aceştia fiind simpatizanţi şi susţinători ai monarhiei romane. Pe langă denumirea de Partizanii Regelui Mihai, organizaţia mai este cunoscută şi sub numele de Partizanii Majestăţii Sale Regele Mihai I sau Armata Albă, ori, după unele surse, Garda Albă. Organizaţia s-a extins in localităţile urbane din apropierea Clujului, de la Turda şi pană la Gherla, avand foarte mulţi aderenţi in zona rurală din jurul acestor oraşe. Iniţiatorii işi propuneau să lupte impotriva regimului comunist şi pentru readucerea regelui in fruntea ţării, de unde fusese indepărtat in mod ilegal la sfarşitul anului 1947. Persoanele care au aderat la această organizaţie clandestină proveneau din medii sociale diferite, de la muncitori şi ţărani pană la preoţi, notari, invăţători, profesori şi militari deblocaţi sau chiar activi. Gruparea a fost depistată de către Securitate, prin trădare, in luna mai 1949 pe cand era incă in faza de constituire şi organizare. Zeci de oameni au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi apoi condamnaţi la mulţi ani de inchisoare, unii fiind chiar omoraţi fără nici un fel de judecată. Unii dintre membrii organizaţiei, pentru a evita măsurile represive ale autorităţilor comuniste, au ales calea refugiului in păduri, angajandu-se in rezistenţa armată.

Un centru de rezistenţă a fost reprezentat de satele din jurul oraşului Gherla. După ce Securitatea a inceput urmărirea şi anihilarea celor care aveau legătură cu această grupare anticomunistă, in satul Santejude-Vale şi-au găsit loc de refugiu trei persoane, aceştia fiind Moldovan Ioan şi Măhălean Ioniţă, care sunt victimele din cazul nostru, precum şi Ţăgurean Dumitru. Cei trei au fost ascunşi, adăpostiţi şi alimentaţi de către localnicul Mureşan Simion, in gospodăria acestuia. Pe baza unor date obţinute din partea unor informatori, Biroul de Securitate din Gherla, aflat in subordinea Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului din Dej, a organizat in ziua de 5 octombrie 1949 o razie in satul Santejude-Vale, cu scopul prinderii celor trei rezistenţi anticomunişti şi de identificare a sprijinitorilor acestora. Conform mărturiilor unor contemporani ai evenimentelor, la această acţiune au participat cadre de securitate şi miliţie, efectivul deplasat in teren fiind alcătuit din circa 30 de persoane. Gospodăria lui Mureşan Simion a fost inconjurată, obiectivul principal fiind reprezentat de şura in podul căreia se presupunea că se aflau ascunşi cei căutaţi. Soţia gazdei, Mureşan Ileana, şi un consătean, Moldovan Grigore, au fost obligaţi să urce in podul şurii şi să arunce jos fanul ce se afla acolo. Ca urmare, Măhălean Ioniţă, fiind şi mai in varstă, s-a predat, iar ceilalţi doi au incercat să fugă. Moldovan Ioan a fost capturat imediat, insă Ţăgurean Dumitru a reuşit atunci să scape, fiind prins mai tarziu, după trecerea unui oarecare timp. Acesta din urmă, după ce a fost arestat, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoarea, executand aproape şase ani in mai multe penitenciare şi colonii de muncă.

După mărturiile unor persoane din Santejude-Vale, Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan, după ce au fost capturaţi au fost duşi la Securitatea din Gherla, de unde au fost readuşi in sat cu o maşină in cursul nopţii. Amandoi au fost apoi duşi pană la marginea pădurii de pe dealul Hucişor, unde au fost executaţi prin impuşcare. Crima a fost infăptuită in noaptea de 5 spre 6 octombrie, in jurul miezului nopţii. Cadavrele au fost ingropate a doua zi, chiar pe locul execuţiei, intr-o groapă comună pe care au săpat-o rudele victimelor, aduse forţat pentru acest lucru de către securişti. Victimele au fost depuse in groapă fără sicriu, peste cadavre fiind pusă doar o pătură peste care s-a aruncat pămant. După execuţia celor doi, Securitatea l-a ridicat de acasă şi pe Mureşan Simion, născut in anul 1873, cel care i-a adăpostit şi ascuns pe cei trei. Şi acesta a fost impuşcat la marginea satului, in aceeaşi noapte, fiind ingropat apoi de către fiul său chiar pe locul execuţiei. Osemintele lui Mureşan Simion au fost deshumate de către CICCR la 22 octombrie 2009 in prezenţa unui procuror militar.

Uciderea lui Măhălean Ioniţă şi a lui Moldovan Ioan a fost infăptuită de către cadre operative de Securitate ale căror nume nu le cunoaştem deocamdată, insă omorurile au fost ordonate de către colonelul Mihai Patriciu, directorul de atunci a Direcţiei Regionale de Securitate Cluj, unul din marii criminali dovediţi ai Romaniei comuniste. In acţiune a fost implicat şi maiorul Nicolae Briceag de la Dej, un alt mare criminal comunist, pe atunci şeful Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului pentru fostul judeţ Someş.

CICCR, la cererea rudelor şi urmaşilor defuncţilor, a organizat in zilele de 6 şi 7 septembrie 2010 acţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor lui Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan. Operaţiunea a fost executată de echipa de arheologi voluntari a CICCR, coordonată de dr. Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care s-a aflat Scrobotă Paul şi Groza Horaţiu, arheologi la muzeele din Aiud, respectiv Turda. La acţiune a participat şi domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania.

Avand in vedere că această dublă crimă a fost ordonată şi săvarşită de către persoane care făceau parte din personalul angajat al Securităţii Statului de atunci, CICCR a inaintat o sesizare penală către Parchetul Militar, instituţie care are competenţă de cercetare in astfel de cazuri.

CORONAPRESS

---